7,303 matches
-
poți amâna? sunt obosit, vreau să mă odihnesc. - Nu, nu pot amâna. Mâine voi fi sacrificat, sătenii mă vor tăia pe motiv că sunt prea bătrân. Oamenii nu mai respectă pădurea, n-o mai consideră sacră, așa cum au considerat-o strămoșii lor, și nu vreau să se piardă povestea. - Ce poveste? - Legenda mărțișorului. O știi? - Nu n-am auzit-o. - Atunci ascult-o, dar să nu mă întrerupi, ca să pierd firulpoveștii. - Te ascult cu atenție, știi că te prețuiesc! În vremea
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_floarea_carbune_1393774125.html [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
glucozei din sânge (glicemie). Glucoza este combustibilul organismelor, iar scăderea concentrației de glucoză, declanșează senzația de foame. In afară de porc (caz aparte, dirijat de om ), ați văzut animale obeze în mediul lor natural ? Desigur că nu. Așa au fost și strămoșii noștrii, cu excepția unei minorități conducătoare. Obezitatea este o stare ne-naturală a omului, întâlnită în condiții aparte, cum este cel de aport excesiv de alimente, fără un control sau efort fizic, evoluând spre starea patologică de bulimie. Toate religiile recomandă o
MÂNCAREA ȘI RELIGIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1483949584.html [Corola-blog/BlogPost/380250_a_381579]
-
prin secolul XIII ungurii și i-o transformat în iobagi pentru latifundiarii lor. Unii or luat din nou drumul pribegiei și or trecut munții în Moldova, dar mulți or și rămas, că doară aici le-au fost îngropați moșii și strămoșii. Da, or avut un dram de noroc când s-o făcut granița Austro-ungară cu Moldova. Prundul Bârgăului a fost cuprins între satele grănicerești și așe, au fost eliberați din iobăgie. Mulți bărbați au fost înrolați în regimentele grănicerești. Bârgăuanii au
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
Acasa > Versuri > Istorie > STRĂMOȘII NOȘTRII Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului A fost odată ca-n povești O țară mândră și frumoasă, Emoții simți, când te gândești La strămoșii ce ne-o lasă Avea munți
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1444336308.html [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
Acasa > Versuri > Istorie > STRĂMOȘII NOȘTRII Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului A fost odată ca-n povești O țară mândră și frumoasă, Emoții simți, când te gândești La strămoșii ce ne-o lasă Avea munți cu piscuri-nalte, Numai ei le știau locul, Ascunzișuri unde să salte Protecția, contra stihiei și focul... Avea păduri cu cetini grele Care-i ascundeau de invazii, Ce-i amenințau cu arme rele, Iar
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1444336308.html [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
Au moșteniri, de când? De unde? Am ajuns cu o istorie precară, Iar istoricii noștrii, sunt! Unde? Parcă le este urechea beteagă, N-aud glasul sufletului ce doare, Le este greu, teamă, să înțeleagă, Au greșit, n-au făcut cercetare... Referință Bibliografică: STRĂMOȘII NOȘTRII / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1742, Anul V, 08 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1444336308.html [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului sunt tot mai singur și acum, privesc spre orizont prin fum, trec nepăsător prin vreme și sufletu-mi picură-n gene. m-afund în mine adânc, aud strămoșii cum plâng, privesc înainte tot trist și totuși mi-e drag că exist. eu vin cu veacu-n spinare din marele soare-răsare, noaptea visez și nu dorm, am ochiul de strajă enorm. visele-mi aleargă prin sânge și dorul de ele
STANŢE LIRICE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Stante_lirice_ion_ionescu_bucovu_1358760183.html [Corola-blog/BlogPost/342371_a_343700]
-
cel înveșnicit nu se mai teme Arătând spre noi: ACUZ! De ne sângerează amurgul în cuvânt Și dintr-un viitor incert facem abuz E c-am stat ca frunza-n vânt De strigă seva înspre prezent: ACUZ! De veacuri ochii strămoșilor așează Speranțe de mai bine-n cucuruz... În culorile toamnei așteaptă să vadă Duminicile țării strigând: ACUZ! ADEVĂRUL DIN ACROSTIH Această pagină de timp o scriu cu maci Elimin minciuna cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
în timpul dominației turcești, n-au întemeiat, n-au cumpărat, și nici n-au pretins în schimbul ajutoarelor acordate - o mănăstire pentru neamul lor. Ajutorul a fost oferit dezinteresat tuturor românilor athonite, ca o dovadă incontestabilă a credinței sincere și nestrămutate a strămoșilor noștri. Material documentar realizat de către Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Sfântul Munte Athos - Grădina Ortodoxiei Universale / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 62, Anul I, 03 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
505 din 19 mai 2012 Toate Articolele Autorului PLEDOARIE PENTRU ARTĂ IONUȚ CĂTĂLIN FLOREA, IERI, AZI ȘI DE-A PURURI S-a scris, se scrie și se va mai scrie. Niciodată deajuns. Numele și talentul lui cer acest lucru. Despre strămoșii lui, despre părinți, despre copilăria lui dobrogeană, de la poalele munților Măcin și de pe plaurii bălților Zaclăului, Văcărenilor, Luncaviței, Garvănului, Isaccei, Jijilei, Greciului, și altor localități, văzută prin ocheanul făcut din stuf, al copilăriei, aceste ținuturi în care legendele prind viață
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
copiilor, Coace pâinea în vatra Făcută din același lut ca și el, Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pom Într-un nai, Prin el se scurge seva copacului. Ați auzit vreodată munții doinind, Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii? Susurul râului ce poartă Cu el sufletul ascuns în Pântecul muntelui? Ați văzut cum sărută Câmpia lacrimile Timpurilor trecute în singurătate ? Citește mai mult Voi știți ce suflet frumos are țara asta ? E ca un țăran care în zoriVorbește cu
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
udeRecoltele pentru hrana copiilor, Coace pâinea în vatraFăcută din același lut ca și el,Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pomîntr-un nai,Prin el se scurge seva copacului.Ați auzit vreodată munții doinind,Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii?Susurul râului ce poartăCu el sufletul ascuns înPântecul muntelui? Ați văzut cum sărutăCâmpia lacrimile Timpurilor trecute în singurătate ?... XV. ÎNGERI, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1325 din 17 august 2014. Știați că există îngeri ? Îngeri fără aripi
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
primăveri, / Pe-un petec de verde, păpădia șoptind: „să fim buni” / Acasă În felul acesta a hotărât să intre pe ogorul culturii române, cu respect pentru limba poporului și a locului în care își are rădăcinile vieții, cu modestia caracteristică strămoșilor săi și cu mare drag în folosirea cu sfințenie a Cuvântului înspre luminarea cugetului celui care-i citește versurile. Autoarea nu face risipă de metafore, dar le folosește frecvent, cu duioșia și îndemânarea izvorâte din sufletul ei curat și, mai
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Farame_de_azima_un_veritabil_concert_de_muzici_divine_.html [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru și mai frumos monument pe care latinitatea l-a ridicat în estul Europei. Armonia ei amintește de dulceața severă a graiului strămoșilor noștri latini, veniți prin aceste locuri din Roma, acum două mii de ani, peste un popor activ și viguros care vorbea o limbă destul de înrudită cu cea a cuceritorilor Daciei. Frumusețea, cursivitatea și bogăția limbii noastre nu sunt cu nimic mai
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_revista_mihai_marin_1360574202.html [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
minte scena cu armăsarul. Îl știa pe M.Joseph distant și pragmatic. Atitudinea lui față de animal era protectoare, atentă. Holurile întunecoase, pustii și neprimitoare luceau de curățenie. S-a oprit de câteva ori să admire portretele ce-i înfățișau pe strămoșii lordului. În ultimul, i-a zărit chipul. Lumânările dădeau impresia că ochii din tablou păreau însuflețiți. A urcat treptele șovăitor, ținându-se de balustradă. În cameră, o singură lumânare ardea sfârșit. Alma nu credea în poveștile cu fantome. Cu siguranță
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1475494282.html [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
2011 Toate Articolele Autorului Superstiții Educația din familie - religioasă - Pe drumul vieții noastre - balsam de chiparoasă; Știința și marasmul ne-au completat cultura; Cu tact, perseverență s-a împlinit măsura. Un om tot mai puternic acum prin noi se naște: Strămoșii fie mândri: nici nu s-ar recunoaște. La școală, în armată - „Cu stângul înainte!”: Argumentare clară, spre mari învățăminte. Din neștiute neguri se nalță atavisme, Fațete felurite, prin timp ecou, truisme. Anume episoade prin vreme repetate: Savoare și ridicol, eresuri
SUPERSTIŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Superstitii.html [Corola-blog/BlogPost/358889_a_360218]
-
iar cerul se sprijină duios pe-o geană de lumină. DORURI TROIENITE chipul blândeții varsă lacrimi peste doruri troienite în lungi așteptări. nu știm dacă aceste doruri se vor împlini vreodată. tot ce știm e că destinul merge neabătut înainte. STRĂMOȘII cu strămoșii nu ne putem întâlni pe pământ ne întâlnim în vis, în gând, în amintiri, în limba ce-au vorbit-o și ei când au fost ca noi, purtătorii de trup. Daniela ANDRONACHE Referință Bibliografică: POUNDING THE PAVEMENT ANTHOLOGY
DANIELA ANDRONACHE'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1493627071.html [Corola-blog/BlogPost/373983_a_375312]
-
se sprijină duios pe-o geană de lumină. DORURI TROIENITE chipul blândeții varsă lacrimi peste doruri troienite în lungi așteptări. nu știm dacă aceste doruri se vor împlini vreodată. tot ce știm e că destinul merge neabătut înainte. STRĂMOȘII cu strămoșii nu ne putem întâlni pe pământ ne întâlnim în vis, în gând, în amintiri, în limba ce-au vorbit-o și ei când au fost ca noi, purtătorii de trup. Daniela ANDRONACHE Referință Bibliografică: POUNDING THE PAVEMENT ANTHOLOGY - DANIELA ANDRONACHE
DANIELA ANDRONACHE'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1493627071.html [Corola-blog/BlogPost/373983_a_375312]
-
au ivit cu voioșie Veseli, calzi, în prag. Afară ninge și-i zăpadă Ne vin colindători Îi așteptam cu nuci și mere Colindă până-n zori. Acum în toiul iernii Ne-au colindat de Moș Sărbătorind Crăciunul Din moși și din strămoși. În casă i-am poftit La masă i-am servit Frumos le-am mulțumit Și am sărbătorit. Și-n miez de noapte apoi Prin mii de luminițe Apare moșul bun Cu-n sac și cu punguțe. Iată-l, darurile-mparte
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_magia_craciunului_paula_diana_handra_1355731601.html [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
părinții chiar și frații, durerea ne-a rămas să ne unească, vânduți suntem și noi și generații, ca alții cu dispreț să ne privească. Eu v-am lăsat o țară totuși mândră, purtând un nume și-o istorie-n spinare, strămoșii se odihnesc astăzi în tundră, iar voi cu bani furați peste hotare. Voi totul mi-ați luat și cât mă doare, o țară am și-o voi iubi mereu, ma tem de voi ajuns la disperare, mă tem că-l
MĂ TEM CĂ-L VINDEȚI ȘI PE DUMNEZEU... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1465913849.html [Corola-blog/BlogPost/385280_a_386609]
-
spiritualității mondiale, pe care autoarea îl strigă lumii întregi. Cu instinctul și intuiția esenței doamna Cezarina Adamescu a găsit formula cea mai bună care definește mesajul fundamental al operei doamnei Buni: ambasador al României, ambasador al valorilor românești create de strămoșii noștri. Capitolul „Spiritul de solidaritate canadian”, este un reportaj transmis de la fața locului, cu inima îndurerată vibrând de emoție, în care ne este descrisă reacția impresionantă a canadienilor care a urmat asasinării caporalului Nathan Cirillo. Parcurgând acest capitol mi-am
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
Picioarele priveau jalnic scările inaccesibile, inamovibile. Freamătă orhideele carnivore, orori, aurore. O, cara mia, cară-mi cărămida în casă. Bourbonii lucrau câte 18 ore pe an. De asta vinul este negru ca un catran. În depărtare un lup lătra la strămoși, îi răspundeau obraznic doi caltaboși. Se trezeau morții, ce-i gălăgia asta? Întreabă pe Popeasca. Valul ușor al unui discurs apatic, duios aspazia trecea prin anastasia. Vorbind cu nasul, riști să pierzi parastasul. Ce masă, ce rasă. Ochii m-au
POPESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ionescu_popescu_boris_mehr_1391498006.html [Corola-blog/BlogPost/364139_a_365468]
-
Și totuși pruncul abia născut caută sânul mămicii iar adolescentul începe căutarea partenerului de viață. Această învățătură este gravată în celulă prin genomul specific al speciei. Nu numai boli sau malformații (tutunul, alcoolul etc.) ale părinților pot fi moștenite. Există strămoși de milioane de ani care ne-au lăsat forma corpului și a interiorului său. Cine a învățat de pildă inima să bată? Pruncul nu respiră în burta mămicii, dar cum iese din ea dă un prim strigăt și apoi respiră
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1410019688.html [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
Nu înțeleg pe cine preamărește cel ce se exprimă astfel; bogăția infamantă a nașului sau indecența mirelui care chiuie cu brațele în vânt la această acțiune. Dacă numești asta cutumă, obicei oltenesc din străbuni, ai o foarte proastă impresie despre strămoșii și părinții care ți-au dat viață. Tu nu ești rezultatul unui chef, chiar de proporția miilor de invitați. Mămica și tăticul tău au muncit nu au chefuit ca să te crească. Poate, la sărbători, și-au permis un păhărel de
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471458799.html [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
cum locuitorii se trag din dacii, din Dacia. Vă prilejuiesc și dumneavoastră să citiți un fragment din RUGINOASA - istorie, credință și cultură, de Marian Malciu, Editura Aius, Craiova, 2015: ... ” Nu ignor și nu-mi permit să nesocotesc cu nimic teoria strămoșilor noștri în domeniul istoriografiei - Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Stolnicul Cantacuzino sau Dimitrie Cantemir - cu privire la formarea unuia și aceluiași popor într-un spațiu geografic larg, „de la Tisa până dincolo de Nistru și până la Marea Neagră și până în Balcani”, dar nu pot fi
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]