1,841 matches
-
Toate barometrele expuse indicau furtună. Niște puști se îndulceau cu înghețată, mâncând cu lingurițe de os din pahare albastre fațetate. În piață zbierau purcei în saci și, în coșuri, acoperite cu rogojină până la gât, gâște. Zburau paie. Muște mari, în straie verzi de bal, cădeau cu un bâzâit de elice în coșuri cu cireșe amare putrede, se ciocneau în aer și făceau mici voiajuri de nuntă. Tot drumul, Evsei Lvovici îl înfieră pe Iusupov pentru faptul că COM-ul nu a
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
XV-lea, tatăl celui de al XVI-lea și care o luase în regală lângă moștenitorul tronului și contesa de Noailles. De la Compičgne, se îndreptaseră spre Versailles, unde la 16 mai se celebră căsătoria între moștenitor și Maria-Antoaneta. Stângaci, în straiele de ceremonie, mirele ilustru o condusese la altar în murmurele de admirație ale curții, văzând frumusețea răpitoare a viitoarei regine care îi cucerise pe toți. Sărbătorirea se deschisese, potrivit vechii tradiții, cu un menuet. Armonia mișcărilor, ușurința lor, grația Mariei-Antoaneta
Maria-Antoaneta sau indulgența istoriei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6670_a_7995]
-
arată foarte bine. Nu apare foarte des și e îmbrăcat ca un motociclist", a mărturisit Lorna Byrne într-un interviu acordat The Guardian. Unii arată ca niște copii, alții ca niște oameni adulți. Unii poartă haine albe, vaporoase, luminoase, alții straie bătute cu pietre prețioase. În comun au faptul că indiferent de rang, îngerii au aripi. Cei care nu au în grijă câte un om și sunt "șomeri", stau mai mult pe Pământ, potrivit femeii. Britanica a mai povestit cum pe
Femeia care vede îngeri. Când vin pe Pământ și cum arată by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/65090_a_66415]
-
înghesuiau toți. Se auzi un urlet. - Se bat, zise astrologul. Hai să ne uităm și noi. Se dădură mai aproape. - Ce se întâmplă aici? îl întrebă Sadedin pe un ienicer. Ienicerul ridică din umeri. Se strecurară printre oșteni, care, văzând straiele ciudate ale astrologului și cronicarului, le făcură loc. De-abia fuseseră despărțiți doi serdengheștleri de un grup de akingii. - Serdengheștleri?, făcu Tuz Okcean. Unde-s? - Uite, ăia de colo, zise un azap. Cât p-aci să se taie cu hangerele
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
eforturi. - Auzi, vorbesc despre femei, zise ienicerul Tuz Okcean. Se opriră. Într-adevăr, cineva cu glas puternic vorbea despre femei. Era același predicator pe care-l mai ascultaseră în seara aceea vorbind despre steaguri. - Vom smulge femeilor și fetelor lor straiele albe și nerușinate și le vom acoperi cu veșmintele negre ale adevăratei credințe. Vom ascunde sub feregea obrajii și ochii lor vicleni, să nu mai cuteze să-și ridice privirile din pământ. Tuz Okcean nu reușea să-și scoată din
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
știința cu care sunt alăturate culorile, de varietatea lor. Imagini din Biblie, Coran sau obscure legende islamice - Eva călărind un fazan; Iosif la un banchet regal, mâncând o gutuie; îngeri însoțind Profetul în timpul călătoriei sale printre aștri; Satan îmbrăcat în straie de curtean; poetul Sa'di descoperind mecanismul care animă un idol chinezesc - sunt toate de o pregnanță ieșită din comun. „Falnama" este una dintre acele expoziții care te face să te gândești la rolul artei la 1600 sau astăzi. De ce
Mici expoziții la Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6485_a_7810]
-
singurătatea și supliciul. E nișa pe care o ocupă Arghezi și Voiculescu, preferându-i chinul patimilor celui, mult mai greu, al seninătății mărinimoase. Abia un sonet al lui Voiculescu va întrezări, ambiguu, printre rânduri, finalitatea chinului dintâi: „Frumoasă, tăinuită în straie de solie/ Durerea mea aleargă să-ți ducă bucurie." La această experiență completă, a tristeții fulgerată de fericirea pe care-o promite și-o răscumpără, poezia noastră pascală, despărțită în idilă și coșmar, prima neștiutoare, parcă, de suferința căreia-i
Patimile viorii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6405_a_7730]
-
ana, Elena Badea Malmö îmbracă straie de sărbătoare, pentru cea de-a 58-a ediție a celui mai important concurs european de muzică, Eurovision 2013. Startul va fi dat în această seară, când va avea loc prima semifinală, urmând ca, miercuri seară, ultimii semifinaliști să concureze
Eurovision 2013: Care sunt piesele concurente din prima semifinală by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64333_a_65658]
-
Al patrulea e cel copilăros, - care nu e punctul de vedere Al copilului, cel pentru care lumânarea e-un astru,-n timp ce îngerașul aurit Cu aripile-ntinse în vârf, nu-i o podoabă, Fiind un înger de aievea,-n strai albastru. Cel mic se minunează dinaintea bradului verde, - să-l lăsăm s-o facă La Petrecerea considerată nu un simplu pretext, ci un eveniment; Astfel încât uimirea, încântarea În fața celui dintâi brad pe care ți-l aduci aminte, Astfel încât surprizele, plăcerea
T.S. ELIOT - Pomul de Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/5029_a_6354]
-
Moment artistic, luni, la Senat. Un grup de ceterași i-au dedicat lui Mircea Geoană un cântec popular gândit, parcă, să-l mai facă pe social-democrat să uite de necazurile din ultimele zile. Ceterașii îmbrăcați în straie tradiționale, se aflau pe holurile Senatului chiar când Biroul Permanent al acestei camere discuta o cerere depusă de pesedistul Ilie Sârbu prin care grupul anunță oficial că va continua demersul de înlocuire a lui Geoană, informează . Ce spun versurile cântecului
Ceteraşii i-au cântat lui Geoană, la Senat: "Ce rău am făcut la lume de nu-mi aud vorbe bune?"- Ascultă DEDICAŢIA () [Corola-journal/Journalistic/46914_a_48239]
-
tuturor mijloacelor pentru a asigura o cultură a limbii, în stare de a o feri de degradare și urâțire. Niciodată ca în epoca modernă, iar la noi după 1989, limba unei țări n-a fost mai grăbită să-și schimbe straiele sau să-și neglijeze ortografia. Există globalizare și în limbă. Și niciodată n-au fost mai ineficiente măsurile directe de intervenție ale lingviștilor. Nici chiar în Franța, unde Academia are drept de legislație. Tot ce a putut face, cu ani
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
inițiativa editurii de a însoți textul de o prefață consistentă, semnată de traducătoare, mai ales că romanul a căpătat și valoare testamentară, fiind scris cu trei ani înainte de moartea autorului, și implică numeroase referințe culturale și istorice. Cărți cunoscute în straie noi Literatura japoneză ocupă un loc singular, are la noi cititorii ei împătimiți, care au privilegiul de a citi acum cărțile iubite în traduceri noi, din japoneză (în urmă cu 30-40 de ani, primele traduceri au fost făcute din versiunea
Alte noutăți de la Bookfest by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3537_a_4862]
-
i se recunoaște talentul și originalitatea. Era foarte cunoscut în Iași, „glumeț și bun la suflet”, dar și „îndrăzneț”, adică tare de gură, „când apăra drepturile altuia”. În plus, „era de o modestie rară”, „gras, gros, greoiu, îmbrăcat simplu, cu straie de săiac... cu o pălărie mare pe ceafă, cu un băț gros pe umăr... respectuos, neprefăcut, deștept și glumeț”, schiță de portret care va ajunge clișeu, fiind preluată de biografii ulteriori. Tot aici apare și intervenția sa la primarul Pogor
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
ajungă aproape de împărătița Maria. Romanul lui Jan Koneffke reînvie România interbelică, unde caruselul istoriei amestecă ame- țitor comedia și tragedia, realul și fantezia. Nu rezist ispitei de a cita calamburul unei distinse scriitoare și traducătoare, care a îmbrăcat splendid în straie românești pe autorii nobelizați din spațiul de limbă germană: Jan Koneffke a născocit un descântec fabulos despre țara pierdută, ce poate risipi deochiul aruncat de cărțile Hertei Müller.
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
Elenă Badea Dacă-i miercuri e recital la Muzeu! Palatul Șuțu îmbracă pe 23 aprilie straie de sărbătoare pentru a găzdui un recital extraordinar de pian susținut de Florin Mantale. Publicul fascinat de muzică clasică are astfel ocazia să asculte minunatele compoziții semnate de Bach, Silveștri, Chopin, Rachmaninov și Liszt. Miercuri 23 aprilie, 2014, ora 19
Bach, Silvestri, Chopin, Rachmaninov și Liszt la Palatul Suţu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35728_a_37053]
-
diminutivele sugerează că oamenii sunt mai blânzi decât par a fi, atâta doar că, neștiind exact de la ce vine diminutivul acela, asta nu era deloc un motiv de liniște. Cu atât mai nepotrivit era, la mică depărtare, Isaia, care purta straie de călugăr, soioase și peticite. Avea părul vâlvoi, o barbă lungă și ascuțită și ținea mâna dreaptă în semn de rugăciune, întruchipând brațul arhanghelului Mihail. Ar fi trebuit să te mulțumești cu o singură privire ca să te mângâie prezența unui
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
de vijelii. Vorbesc acum în numele acelor Ce-s vii și strașnic vor să fie vii! Ei sunt copii ce nu-s născuți să moară, Sunt tineri de iubire însetați, Și sunt bărbați ce pentru-a doua oară Nu jinduiesc ei straiul de soldați. Iar voi visați în oarbă prăvălire Urgia izbucnită din atom, Pe sate, peste-aceste cimitire, Morții nici morți să nu cunoască somn. Visați mari pălării de foc și larmă Peste orașe, case, curți și porți, Ca viii somnul morții
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
drag prieten, mi-a fost dat în pragul anului acestuia să primesc cea mai evocatoare, mai minunată dintre fotografii: Cum să-ți mulțumesc că mi-ai ghicit dorința și inima:să te văd măcar cu ochii depărtării cum arăți sub straie de monah, așa cum te știm și te iubim.Ce mare bucurie mi-ai făcut! Alături de celelalte două sfinte figuri,3 ești a treia, cea fără de care celelalte două nu s-ar împlini; sunt sigură că ți-am citit menirea și
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
care apăreau trei fotbaliști în pielea goală, cu șosete și bascheți în picioare. Sexul lor a trebuit ascuns cu câte un carton roșu. Nu e cazul să ne mirăm. O primăriță pudică dintr-un mare oraș românesc a îmbrăcat în straie naționale câteva statui înfățișând bărbați și femei goi-goluți. Când te gândești că nudul masculin era socotit absolut firesc în Antichitate sau în Renaștere, îți poți da seama de regresul simțului artistic proporțional cu „progresul” moravurilor. Noroc cu libertinii de francezi
Expoziția nudului masculin () [Corola-journal/Journalistic/3149_a_4474]
-
non-tradițional. Ca și nudul. Rămășițe ale acestui tip de mentalitate, care a condus la o cenzură morală, putem remarca și astăzi ici-colo. N-a îmbrăcat o primă- riță zeloasă statuile din orașul ei, care înfățișau femei și bărbați goi-goluți, în straie potrivite cu momente de divertisment istoriconaț ional?
Despre un alt fel de cenzură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3131_a_4456]
-
că tatăl său se va întoarce după un lung prizonierat. S-a întors după 12 ani din Rusia, s-a însurat și l-a adoptat. Când l-a botezat a văzut-o, din nou, pe femeia cu chip strălucitor și straie mănăstirești. De această dată clar. Femeia i-a spus să de ducă la mănăstire pentru că este ales pentru o misiune. O vedea doar el. 15 ani de muncă forțată la Periprava Absolvent de patru clase, părintele s-a adăpostit în timpul
Părintele Gherontie Puiu a murit. Povestea vieții sale miraculoase și a mănăstirii ctitorite într-un loc unic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29529_a_30854]
-
Neagu Djuvara, în vârstă de 98 de ani, a stat departe de România aproape o jumătate de secol, din care 23 de ani i-a petrecut în Africa. Își amintește că atunci când a plecat din țară, oamenii erau îmbrăcați în straie tradiționale, cu cămași albe brodate, iar când s-a întors i-a găsit îmbrăcați a la „Mao Zedong". "Și când am sosit în România și am auzit cum se vorbește în Parlament, pe stradă, aoleu, s-a schimbat nația. Și
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
auzit cum se vorbește în Parlament, pe stradă, aoleu, s-a schimbat nația. Și într-adevăr, s-a schimbat nu numai la limbă, s-a schimbat și la comportament. ... am părăsit un țăran slăbuț, dar îmbrăcat în general încă în straie românești, ca săptămâna, duminica sunt albe, călcate proaspăt, dar aceeași cămașă o va purta toată saptămâna, dar e o cămașă albă, cu broderie, cu nu știu ce. Mă întorc după 45 de ani și văd pe țăran îmbrăcat a la Mao Zedong
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
înainte de a apărea în volum, am citit aici pagini din extraordinar de vitala Nina Berberova, am citit sau am recitit poveștile lui Borges, am cunoscut literatura campusului cu David Lodge, i-am văzut pe Hannah Arendt și Martin Heidegger în straie de om. Esențial a fost însă să-i citim pe scriitorii români în vecinătăți internaționale și totodată să vedem cît de bine le stă astfel. Pentru cei care îl știu de pildă pe Cristian Teodorescu doar ca acid comentator al
"Lettre internationale" la 10 ani by Luminița Marcu () [Corola-journal/Imaginative/15198_a_16523]
-
și humor, Că admit să mă amastic Oblu în fiesta lor, Cu limbaju-mi pleonastic. ........................................................ Iarnă-i! Și mă-ntreb mereu: Unde-or fi, la o adică, Anii mei de cicisbeu??? D'aolică! D'aolică! Tu, bunget, iartă-mă, bătrâne! Cum straiul casei mi-e subțire, Când geru-i crunt ca un corsar, Comit o grea nelegiuire: Ard o bucată de stejar. Atletule, te rog mă iartă, Dacă avui atâta mau: Pentru urzeala mea deșartă, Din braniști sacre să te tau! în fața ta
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]