99,523 matches
-
pe cele mai bune fabrici, hoteluri sau terenuri. Mă refer mai ales la realitățile simbolice care fac din România o țară eternamente subdezvoltată, ce se târâie jenant în urma tuturor suratelor ex-comuniste, fără nici o garanție că le va ajunge vreodată. În strategia de menținere la putere, securiștii au folosit, începând cu 1989, tactici diverse. Mai întâi, au luat prizonieri o mână de comuniști reformați, epuizați de așteptare, dar ahtiați după putere ca-n prima zi a vieții lor staliniste. Le-au pus
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
zone obscure ori pe nisipuri mișcătoare, întocmai cum, în nici unul din paragrafe, nu se preschimbă într-o celebrare a sinelui, într-un balsam de vanități rănite, într-o poartă deschisă a lichidării de conturi, cu viii și morții. O înnăscută strategie îi conduce pana, în potolita lumină a unui temperament echilibrat, limpezit prin multiplele filtre ale unei profesiuni - aceea de critic și istoric literar - cu riguroase criterii de verificare a vieții ca text și a expresiei ca verdict. Dacă jurnalul-bază, din
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
niște persoane la picioarele cărora s-a aflat un oraș întreg. Niște superbe doamne adorate de cei mai puternici bărbați ai județului. Iar eu să nu le acord nici cinci minute?!" Am zâmbit recunoscător, răsuflând ușurat că maestrul atâtor complicate strategii ale supraviețuirii știuse să anihileze cu eleganță și generozitate involuntara, dar reala, mea mojicie. Ca relativ tânăr jurnalist, aveam scuza că programul timișorean al lui Iosif Sava, a cărui administrare (la cererea Magdalenei Mărculescu, irezistibila noastră prietenă) mi-o asumasem
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
slabelor performanțe artistice anterioare a fost calitatea profesională îndoielnică a regizorilor care au lucrat la Oradea. E apoi evident că noua echipă managerială e nemulțumită de relația nu tocmai caldă dintre Teatru și comunitatea locală și e în căutarea unor strategii apte să o îmbunătățească, astfel încât orădenii să regăsească drumul spre Teatru. Principalul target e reprezentat de tineri. Spectacolul cu, deși eu aș zice mai curând după, piesa lui William Shakespeare Visul unei nopți de vară e proiectat mai cu seamă
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
casei, din Bulzeștii Doljului, crescând odată cu concentrica așezare a creșterii copacului. Dramaticul insuflat de liric și epic prin tensiune și conflict. Minuția demonstrației, prin exemple, a fascinației simplului, complicat al exprimării sensurilor adânci ale emoției. Tehnica nerepetării și a nedatării. Strategia lirică a implicării și detașării de poeții generației, procesul depoetizării poeziei. Definirea poemului creat de un liric "inventiv cu acces la metafizică", în stare să scrie rupându-se de tradiția poeziei bine scrise. Combate ideea strângerii interpretării poeziei la dimensiunile
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
2003, orele 17.45, în aula Eminescu a Universității "Al.I. Cuza", prin deschiderea forumului în prezența autorităților locale și sub patronajul Ministerului Educației și Cercetării din România. Prima zi se va încheia printr-o conferință ce evidențiază rolul și strategia Agenției Universitare Francofone, prin relevarea Noilor instrumente AUF pentru cooperarea multilaterală și Departamentelor universitare de franceză în AUF. Ziua a doua va antama o temă de mare actualitate: Cooperarea și armonizarea europeană. Vorbitori precum Sorin Eugen Zaharia, din partea Agenției Naționale
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
de la Bolonia și noile forme de acordare a diplomelor va fi evocată de vorbitori străini și români: Patrick Benard, consilier al ministrului Agriculturii și expert PHARE, sau Ioan Pânzaru, vice-rector al Universității din București. Regionalizarea, noțiune importantă în terminologia și strategia Uniunii Europene, va fi analizată în conferința Poli de excelență regionali, un concept pentru viitor, ca tendință favorabilă în promovarea eficace a francofoniei. Tema va fi susținută de Roger Manière, director general ECO în cadrul AUF, Jean Beneteau, Director al Institutului
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
2003, orele 17.45, în aula Eminescu a Universității „Al.I. Cuza", prin deschiderea forumului în prezența autorităților locale și sub patronajul Ministerului Educației și Cercetării din România. Prima zi se va încheia printr-o conferință ce evidențiază rolul și strategia Agenției Universitare Francofone, prin relevarea Noilor instrumente AUF pentru cooperarea multilaterală și Departamentelor universitare de franceză în AUF. Ziua a doua va antama o temă de mare actualitate: Cooperarea și armonizarea europeană. Vorbitori precum Sorin Eugen Zaharia, din partea Agenției Naționale
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
de la Bolonia și noile forme de acordare a diplomelor va fi evocată de vorbitori străini și români: Patrick Benard, consilier al ministrului Agriculturii și expert PHARE, sau Ioan Pânzaru, vice-rector al Universității din București. Regionalizarea, noțiune importantă în terminologia și strategia Uniunii Europene, va fi analizată în conferința Poli de excelență regionali, un concept pentru viitor, ca tendință favorabilă în promovarea eficace a francofoniei. Tema va fi susținută de Roger Manière, director general ECO în cadrul AUF, Jean Béneteau, Director al Institutului
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
Basarabia? Cum și în cât timp își va depăși ea handicapul istoric, retardarea economică și instituțională? Va fi "suturată" vreodată falia ce se adâncește continuu între cele două state?... Mărturisesc că nu am un răspuns la această întrebare. În lipsa unor strategii politice, măcar, noi, intelectualii, să ne integrăm, cât mai "avem voie", și faptul că ceilalți repondenți ai Contrafortului au interpretat sintagma în sensul sugerat de inițiatorii anchetei - recuperarea unei unități și comuniuni spirituale inter-românești - a confirmat justețea premiselor acestei discuții
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
într-o vreme, de râsul curcilor — au dat finalmente roade. O dată înscăunat în Palatul Victoria, Năstase n-a avut decât să tureze la maxim mecanismul pe care se cocoțase în tăcere — pe cât de dezinvolt, pe atât de temeinic. Două sunt strategiile — până la un punct infailibile — prin care premierul își ventilează non-stop imaginea XXL: televiziunea și sondajele de opinie. Ele funcționează, de altfel, după sistemul bielă-manivelă: sondajele pun periodic pe portativ ceea ce televiziunile fredonează douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, iar televiziunile amplifică
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
cum am văzut deja. Și, dacă mă gîndesc bine, e posibil și ca prezentatorii programelor (care sînt uneori scriitori: directorul editorial al programului PRO este dl. Dan Silviu Boerescu, al suplimentului "Evenimentul zilei", d-na Sanda Aronescu) să aibă o strategie. Evitarea etichetei de tragedie, de pildă, s-ar putea să nu fie întîmplătoare. Grija de starea de spirit a telespectatorului trebuie să fie, nu e așa, permanentă: dacă acesta vede că filmul e tragic, se prea poate să-l ocolească
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
aici. Lui Simenon îi sunt indiferente și promisiunile luminoase ale zorilor revoluției bolșevice și tragica deviere ideologică din anii '30. Revoluționari sau contra-revoluționari, bolșevici sau apolitici, cetățenii sovietici sunt puși în raport doar cu umanitatea și normalitatea. Nici politica, nici strategiile economice, nici retorica ideologică nu încarcă textul cu semnificații și interpretări fastidioase. În reportaj, ca și în roman, Simenon e direct, simplu, transparent, aproape lipsit de stil. El se mulțumește să privească și să rămână lucid, eliminând orice imixtiune a
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
este cel care rostește, la ceremonia funebră, necrologul acestuia. Hans Lach, care întreținea și cu soția editorului o relație amoroasă, se refugiază cu aleasa inimii sale, liberă în sfîrșit, în Insulele Canare. Pentru cititorul german inițiat în secretele lumii literare, în strategiile de culise ale vanităților și veleităților de tot felul, romanul Moartea unui critic este mai mult decît transparent. Măștile se lasă cu ușurință înlăturate, iar unele enunțuri pot avea rezonanțe antisemite pe fundalul unui sistem de referințe identificabil fără echivoc
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
Cel mai mare roman al tuturor timpurilor pare, după cum îl trădează și titlul, construit anume pentru a șoca. Autorul lui, Daniel Pișcu, este unul dintre optzeciștii cei mai dedați jocurilor cu mai multe strategii, experimentelor radicale și pornirilor carnavalești de a răsturna orice raporturi logice dintre viață și texte. Scriitorul își propune să înregistreze totul, după principiul camerei de luat vederi, sau mai curînd după acela al reportofonului, (căci spre deosebire de textele sale mai vechi
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
o recuzită și se impune obligativitatea costumului. Acești actori improvizați, cu fețele lor unse și cu murdăria purtată demonstrativ, ca o dovadă a demnității, dotați cu bastoane, lămpașe, tîrnăcoape, topoare și lanțuri, se mișcă într-o altă lume. Întreaga lor strategie, alături de regie și de scenografie, îi scoate din cotidian și din regimul vieții obișnuite. Ei sînt, de fapt, niște ficțiuni, niște existențe proteice care își caută o identitate. A-i numi, pur și simplu, mineri este un abuz. Pentru că intervenția
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
să invocăm clasificarea lui Lessing, ea are toate aparențele unei arte spațiale, dar se comportă ca una temporală. Însă importanța artei video nu stă în clasificări, ci în faptul că ea a reușit să redimensioneze un limbaj, să-i deconspire strategiile, tehnicile și, în ultimă instanță, scopurile. Pentru că prin imaginea video - și televiziunea a demonstrat-o de atîtea ori - se poate face orice; de la dublarea realității la falsificarea ei și de aici mai departe pînă la suspendarea oricărui simț moral. Utopie
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
discuție amplă, dar reacția e semnificativă pentru felul în care Dan Petrescu nu se sfiește. Această lipsă de sfială, pe lîngă semnificația bună de libertate și curaj, are și o față urîtă, o față care se vede mai ales în strategia de deconstrucție. Autorul începe prin a o numi pe Monica Lovinescu doamnă cu majusculă, vorbește despre Domnia Sa, pentru ca în finalul articolului să scrie despre "Monici". Artificiile sînt șmecherești și simpliste, efectul ar fi fost mai puternic și mai elegant dacă
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
în funcții importante dacă vrea să intre în NATO, Puterea de la noi n-a văzut în asta un îndemn dezinteresat, ci o intrigă pentru stricarea imaginii României, înainte de strigarea catalogului de la Praga. Așa că s-a gîndit cineva să facă o strategie pentru contracararea încercărilor de stricare a acestei imagini. Ideea e vădit opera unor minți securistice care nu înțeleg nici cu ce se mănîncă democrația, nici cum e cu libertatea presei. Strategia asta putea fi făcută mai cu folos pentru a
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
Praga. Așa că s-a gîndit cineva să facă o strategie pentru contracararea încercărilor de stricare a acestei imagini. Ideea e vădit opera unor minți securistice care nu înțeleg nici cu ce se mănîncă democrația, nici cum e cu libertatea presei. Strategia asta putea fi făcută mai cu folos pentru a-l pondera pe dl Pașcu sau pentru a mai tăia din elanurile recursurilor în anulare cu care se ocupă dl Joiță Tănase. Ori ca să dea un imbold luptei împotriva corupției. Dar
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
făcută mai cu folos pentru a-l pondera pe dl Pașcu sau pentru a mai tăia din elanurile recursurilor în anulare cu care se ocupă dl Joiță Tănase. Ori ca să dea un imbold luptei împotriva corupției. Dar ca să faci o strategie pentru contracararea presei, asta e o inepție. Sau, mult mai rău, e un semn că oameni de la putere sau din imediata lor apropiere trăiesc și azi cu iluzii securistice și cu impresia totalitară că "dacă vrem noi, schimbăm imaginea României
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
Sau, mult mai rău, e un semn că oameni de la putere sau din imediata lor apropiere trăiesc și azi cu iluzii securistice și cu impresia totalitară că "dacă vrem noi, schimbăm imaginea României cît ai zice Pașcu". Presupun că această strategie care se pare că a plecat de la Cotroceni a dat de lucru, pe bani publici, unor persoane care au pus la punct un proiect la ordinul cuiva. Sau, să admitem, autorii strategiei au năzărit-o fără să le fi fost
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
României cît ai zice Pașcu". Presupun că această strategie care se pare că a plecat de la Cotroceni a dat de lucru, pe bani publici, unor persoane care au pus la punct un proiect la ordinul cuiva. Sau, să admitem, autorii strategiei au năzărit-o fără să le fi fost cerută. E de vină presa din România că a făcut-o publică, după ce a aflat de existența ei sau vinovat e cine a făcut-o? Să fim serioși... și să scăpăm de
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
mai activi și mai pragmatici, cu zâmbete și brațe larg deschise pe dinafară, pun obroc acolo unde li se pare că "respiră" ceva și ies în avanscenă victorioși, pentru că în culise se proiectează nu numai prosperitatea materială, ci și intrigi, strategii oportuniste, delațiuni. Nepotolitul Eminescu apare astfel ca unul din marii martiri ai neamului, iar finalul spectacolului, când poetul, într-un gest de supremă deznădejde, recită cu patos primele versuri din celebra sa Doină: "De la Nistru pân' la Tisa/ Tot românul
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
Sorescu referirile ironice la interpretarea suspicioasă, la "printre-rândurile", la "esopicul" pe care personajele se laudă că le resping tocmai când le zornăie structura (chiar și mărturisirea din jurnal s-ar putea să facă uz, într-o oarecare măsură, de această strategie). Dovadă că literatura a fost tot timpul acel "cifru" mult căutat de curioși. Și era firesc să fie așa. Doar ea permite răsucirea în jurul propriului ax și producerea de mesaj la un grad atât de ridicat de ambiguitate, incifrând în
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]