1,462 matches
-
a raționa. Aici, noțiunile de excelență și de preeminență, de notorietate și de autoritate, de prestigiu și de putere își confundă sensurile, atunci când nu sunt de-a dreptul opuse. Termenul elită va fi tratat când ca o simplă categorie a stratificării sociale, când ca o minoritate conștientă de valorile și de interesele sale, când, în sfârșit, ca un sinonim eufemistic pentru noțiunea de clasă dominantă. O teorie a elitelor va fi prezentată fie ca un substitut al teoriei luptei de clasă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nu este nominalizat pe măsură dacă a reușit doar să trăiască din arta sa. La fel și în cazul sportivilor, care nu sunt nominalizați decât începând de la un anumit nivel al performanței și al reputației. Așadar, împărțirea în sectoare și stratificarea nu pot fi considerate ca fiind două variabile independente (ibidem). Pentru a înțelege evidenta diversitate a categoriilor ce aderă la titlul de elită fără a cădea în capcana unei foarte mari diversități, putem, bineînțeles, să adoptăm o procedură analitică, dând
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
individuală. Ar fi vorba, într-un fel, despre „infiltrarea” treptată a clasei conducătoare cu nou-veniți. În conformitate cu punctul de vedere al celor care-i observă, ei vor fi priviți cu simpatie sau admirație ca niște self-made men ce oferă dovada fluidității stratificării sociale sau cu aroganță și dispreț, ca niște „parveniți” care nu sunt deținători ai codurilor mediului social în care s-au amestecat. Dar există și fenomene de ascensiune socială de o și mai mare anvergură. Este cazul legiștilor, categorie socială
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
prejudecăți, departe de pasiunile specifice dezbaterilor publice. Dar, în cazul nostru, enunțul cu pretenții științifice evocă în orice clipă discursul încărcat de ideologie. Mai întâi, pentru că interesul pentru elite izvorăște în general din preocupări extraștiințifice, exact ca și interesul pentru stratificarea socială și pentru inegalitățile de clasă. Apoi, pentru că orice expunere legată de acest subiect, în măsura în care pune în discuție anumite păreri preconcepute, este imediat taxată ca atac normativ pieziș de către cei a căror viziune a lumii este readusă pe tapet. Așa cum
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
școlii capitalului social, este încrederea interpersonală. Contrar tezelor lui Putnam (1995), potrivit căruia participarea creează încredere, Stolle (1998) și Uslaner (2003) arată că membrii asociațiilor voluntare se recrutează mai ales dintre persoanele care au niveluri înalte ale încrederii. Poziția în stratificarea socială influențează și ea probabilitatea participării. Participarea este mai probabilă printre membrii clasei mijlocii. Teoretizări precum cele ale lui McClelland (1976) sau Bourdieu (1984) atribuie clasei mijlocii anumite înzestrări culturale care le stimulează participarea. Această observație introduce problematica resursele pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe care o regăsim în modelele ecologiste. Pentru o descriere a acestui model, autorii utilizează metafora keno capitalism, ale cărei principale caracteristici sunt lipsa unui centru sau, mai exact, un centru dominat de periferie, existența relațiilor globale alături de cele locale, stratificare socială fluidă, respectiv relocalizarea proceselor urbane. Toate acestea duc la o structură urbană fluidă și mai haotică decât afirmă membrii școlii din Chicago, numită de către Dear și Flutsy nonstructură. O descriere a orașului postmodern în comparație cu orașul modern rezultă din caracteristicile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltării sociale. Diversificarea generează nevoia de dezvoltare a unor mecanisme care să promoveze integrarea socială a grupurilor care nu au putere, grupurile minoritare. Aceasta se realizează pe mai multe căi: integrare economică; integrare în sistemul legal; integrare culturală; integrare prin stratificare și dominare; integrare familială extinsă prin relații de rudenie; integrare teritorială. Există însă grupuri care nu reușesc să se integreze social și tind să fie marginalizate. Un proces complex, coerent și uniform de dezvoltare socială nu poate lăsa în afara sistemului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
slabe. Așa cum arată HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu (2006) expansiunea implică în mod necesar, o dezvoltare inegală și curiozitatea acestui sistem este că însăși coeziunea lui presupune, se bazează, în ultimă instanță, pe acest fenomen de dezvoltare inegală, adică pe o stratificare a economiei mondiale în centre, semiperiferii și periferii; în interiorul ariei centrale, pe o diferențiere între state, în cadrul statelor, între regiuni, iar în cadrul regiunilor, între oraș și zona rurală etc. Teoria sistemului mondial (ca și cea a dependenței din care derivă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la pluripartitism, alegeri libere și stat de drept. În plan economic, a fost abandonat modelul etatist de economie centralizată în favoarea modelului capitalist al economiei de piață. Schimbările din economie au antrenat și un alt pattern, mult mai complex: cel al stratificării sociale. În planul valorilor, a fost abandonată ideologia oficială de tip comunist în favoarea valorilor de tip occidental. Tranziția a devenit posibilă datorită dezagregării blocului de state socialiste, format din URSS și aliații săi. Ca organizare, acest bloc avea structuri asemănătoare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ar fi una în care distribuția indivizilor în ierarhia socială se realizează în conformitate cu meritele lor. Conceptul de merit are în abordarea sociologică funcționalistă o poziție deosebit de importantă, fiind considerat principalul criteriu pe baza căruia se realizează selecția școlară și, ulterior, stratificarea socială. Conceptul de merit corespunde unor cerințe de eficiență socială, dar și de justiție socială. Considerarea meritului ca unic criteriu de selecție ar eficientiza societatea, deoarece, prin această modalitate, indivizii cu cele mai înalte competențe ar fi plasați în cele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
alte cuvinte, inegalitățile educaționale și cele sociale se datorează unor diferențe în privința coeficientului de inteligență și a gradului diferit de efort depus de indivizi, și nu unor diferențe datorate originii sociale. Societățile meritocratice ar fi acelea în care în realizarea stratificării sociale prevalează abilitățile individuale dobândite (achieved), și nu cele datorate nașterii și moștenirii (ascriptive). Contrar teoriilor funcționaliste, studiile empirice din anii ’60 și ’70 au arătat că legătura dintre merit (în accepțiunea restrânsă de coeficient de inteligență) și nivelul școlar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
oportunităților europene descrește de-a lungul timpului, inegalitatea oportunităților sociale are tendința de a rămâne constantă. Altfel spus, structurile sociale au un grad ridicat de stabilitate, iar schimbarea sistemelor educaționale în sensul creșterii oportunităților educaționale nu modifică în manieră sesizabilă stratificarea socială. Ca reprezentant al noii sociologii a educației, Boudon adoptă o poziție pesimistă în ceea ce privește considerarea sistemului școlar ca principal mijloc de realizare a unei politici de egalitate socială. El crede că școala trebuie să continue politica de egalizare a șanselor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mijloc de realizare a unei politici de egalitate socială. El crede că școala trebuie să continue politica de egalizare a șanselor școlare, deși se îndoiește că o astfel de politică poate avea rezultate notabile în egalizarea șanselor sociale. Deoarece efectul stratificării asupra poziției sociale pe care indivizii reușesc să o dobândească este unul exponențial, în timp ce efectul școlarizării este unul modest, Boudon consideră că promovarea unei politici de egalitate socială se poate realiza cu succes doar în condițiile în care se acționează
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
poziției sociale pe care indivizii reușesc să o dobândească este unul exponențial, în timp ce efectul școlarizării este unul modest, Boudon consideră că promovarea unei politici de egalitate socială se poate realiza cu succes doar în condițiile în care se acționează asupra stratificării sociale. Mai concret, o reducere chiar modestă a decalajelor economice dintre diversele grupuri sociale ar putea avea ca efect, deopotrivă, o descreștere substanțială a inegalității oportunităților educaționale, cât și a inegalității oportunităților sociale. Teoria inegalităților educaționale pe care o propune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe care o propune Goldthorpe (2001b) este o dezvoltare a celei propuse de Boudon cu două decenii mai devreme. Teza principală pe care o susține Goldthorpe este aceea că diferențele de nivel școlar, ce se înregistrează pe diferite paliere ale stratificării sociale, sunt explicate de către deciziile individuale de mobilitate educațională. În aceste decizii educaționale (nivelul școlar urmărit), indivizii din diverse clase sociale se orientează după același principiu al maximizării interesului personal. În consecință, diferențele în nivelul de școlaritate dobândit între indivizii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale existente și să legitimeze ordinea socială existentă. Oricum, motivele pentru care cei doi autori consideră că meritocrația este departe de a fi un bun descriptor al sistemelor sociale occidentale sunt diferite. Astfel, Bourdieu consideră că actuala ordine socială și stratificarea socială ce o însoțește reprezintă rezultatul unei distribuții asimetrice a puterii în cadrul societății, distribuție care, prin intermediul sistemului școlar, se perpetuează, se reproduce. În concepția lui Bourdieu, meritul este o cuantificare a habitus-ului claselor dominante, o obiectivare a acestuia prin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în constrângerile diferite asociate pozițiilor de status. Dacă, în ceea ce privește controversa asupra cauzelor inegalităților școlare, diferențele de perspectivă par ireconciliabile, pozițiile celor doi autori în ceea ce privește inegalitățile sociale au multe puncte de convergență. Atât Boudon, cât și Bourdieu consideră că sistemele de stratificare socială existente au tendința de a se perpetua, de a rămâne neschimbate pentru perioade lungi de timp. Structura socială a țărilor vestice a rămas practic neschimbată, afirmă Boudon analizând tabele de mobilitate socială din mai multe țări occidentale. Ambii autori
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fără precedent. Specificitatea acestei etape rezidă, de la autor la autor, fie în natura comunicațiilor facilitate tehnologic, fie în ocurența în premieră a fenomenului de occidentalizare. Un alt model explicativ transformaționalist este cel al cercurilor concentrice (de la interior spre exterior, corespunzător stratificărilor societale - elite, segmente medii și segmente marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
adapteze la o lume în care nu mai există o distincție clară între intern și internațional, afaceri interne și afaceri externe. Transformativiștii privesc globalizarea ca un proces istoric pe termen lung, marcat de contradicții și modelat de factori conjuncturali; apar stratificări globale în care unele state, societăți și comunități devin din ce în ce mai angrenate în ordinea globală, în timp ce altele devin marginalizate. Economiile naționale sunt reorganizate de procesele globalizării economice, astfel încât spațiul economic național nu se mai suprapune peste limitele teritoriale naționale. Globalizarea este
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
spre profit (este vorba de companii mici, cu capital 100% privat). Utilizând datele de la Institutul Național de Statistică al Rusiei a fost selectat un eșantion randomizat stratificat de 350 mici companii dintr-un număr de peste 50.000 de firme private. Stratificarea s-a făcut în funcție de localizarea geografică și de domeniul de activitate. Datele au fost colectate prin intermediul unor chestionare iar rezultatele arată că stilul de conducere transformațional este mult mai frecvent asociat cu performanțe ridicate ale companiei decât stilul de conducere
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
efectiv Relații de rudenie utile la primărie Religiozitate obișnuită de spațiu public de spațiu privat Satisfacție față de viață față de locuință/locuire Secularizare Sentiment de insecuritate în locuință în zona rezidențială Socializare modele de de gen Spațiu urban Stereotipuri despre locuri Stratificare socială Străin Străinătate Teamă de infracțiuni Toleranță Urbanizare Venit Victimizare Vot pragmatic partizan teorii despre relația dintre încredere și predictori ai intenției de Zone rezidențiale caracteristici ale etichetarea percepția Pentru setul de date din 2005 KMO = 0,702, factorul explicând
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și-a epuizat setea de reordonare a cognoscibilului. „Structurile” culturii populare napolitane nu pot fi reduse la nici o perfecțiune. Un mic popor închis de milenii sau secole în codurile sale trăiește încă, în accepțiunea etnologilor, in illo tempore; nu are stratificări; convenționalizarea, de altfel foarte rigidă, a relațiilor sociale are un singur strat: nu sunt de conceput, nici prevăzute, posibilități de încălcare. În manifestările expresive - cântece, dansuri, ritualuri etc. -, invențiile nu implică o evoluție în materie de inventum. Într-o cultură
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu atâta inteligență, nu trebuie uitată calitatea stilistică a textelor lor „expresive”, care este în linii mari identică în „culturile populare” din toată lumea (cel puțin așa cum a fost până astăzi). Codul expresiv și interpretativ „umil” este enorm de stratificat, iar stratificările sale nu corespund deloc fazelor istoriei oficiale. Tempo, 9 august 1974 Împotriva oficialității istoriei: martori neclasificabili 1tc "Împotriva oficialității istoriei \: martori neclasificabili1" În volumul său Literatura și clasele inferioare, Ferdinando Camon trasează un fel de schemă a relațiilor dintre scriitorul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
date statistice despre școli sau firme individuale). Ar putea fi nevoie să obțineți documentele dintr-o sursă centrală (de pildă, o agenție federală, națională sau locală, sau o asociație națională). Odată obținute, ar trebui să definiți câteva criterii relevante pentru stratificarea sau reducerea numărului de candidați. Scopul este să ajungeți undeva Între 20 și 30, după care puteți trece la a doua etapă de selecție, a cărei procedură a fost descrisă În paragraful precedent. În completarea procesului de selecție, ar trebui
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
în detergenți și azotați. Ca urmare are loc o dezvoltare excesivă a vegetației acvatice, în special a algelor, care consumă oxigenul din apă. De aceea degradarea are loc într-un ritm mai accelerat. Când mor, algele cad la fundul apei („stratificarea apei”) și se descompun, producând hidrogen sulfurat. Acest fenomen, asociat privării de oxigen, duce la asfixierea faunei și deci la alterarea gravă a întregului mediu acvatic. Acest fenomen a fost menționat de Pliniu cel Bătrân (24-79 e.n.), care a observat
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]