802 matches
-
ales. Modelul 2 Filiera teoretică - Profilul umanist; Filiera vocațională - Profilul pedagogic SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: VI Noi stam cântând în noapte în turnul fermecat Ceși nalță fruntea sură din negrile ruine, Iar viersurile noastre, ciudate și streine, Deși voiau să râdă, plângeau un vechi păcat. Stam singuri, și cum cerul greoi șintunecat Părea o carte veche cu taine sibiline, Noi glasul ridicarăm în cântece senine Chemând uitarea sfântă în tragicul palat. Bătând din aripi grele, trecu grozava
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în sinestezii specifice simbolismului. Discursul poetic ia forma unui monolog evocator al cuplului de îndrăgostiți (imperfectul evocativ: stam, voiau, plângeau). Prin epitetul dublu (ciudate și streine) și prin antiteză - voiau să râdă, plângeau - se sugerează ideea poetică a complexității poezieicântec, a cântecului de iubire capabil să recupereze inocența originară a limbajului, după ispășirea unui vechi păcat. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul pe care îl
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Într-o prezentare de 349 pagini, cuprinde principii de teologie, de metafizică și cosmogonie, precepte de morală, de pedagogie, de economie domestică și rurală, de comerț etc; reguli pentru Îndeplinirea actelor cultului, a datoriilor conjugale și către rude, prieteni și streini: datoriile castelor principale și ale celor secundare, atât unele față de altele, cât și ale membrilor castei Între ei; noțiuni de politică internă și externă, de strategie și tactică; sfaturi pentru Încheieri de alianțe politice și militare, apoi amănunțite legi agrare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
auspiciile Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să promoveze „elementele basarabene valoroase”, acordă o atenție deosebită tinerilor scriitori și comentează viața literară din Basarabia într-o serie de articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească de Pan Halippa, Aspecte din anul literar 1938 de Iacob Slavov, Cuvânt din partea scriitorilor tineri de Sergiu Matei Nica, Pentru scrisul din Basarabia de Nicolae Spătaru, Vechea Basarabie literară de Gh. Bezviconi. Sunt republicate versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
românesc (Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion Dongorozi, Petre V. Haneș, B. Jordan, G.M. Zamfirescu, Mircea Damian, N.D. Cocea, Romulus Dianu, Virgiliu Monda, V.I. Popa, Șerban Cioculescu, Octav Dessila, N. Crevedia, Eugen Relgis, Sergiu Dan, Marta D. Rădulescu, Sandu Teleajen, Mircea Streinul). Numărul 74/1934 este închinat lui N. Iorga, iar numărul 103/1935 lui Panait Istrati, scriitorul fiind omagiat de Mihail Sadoveanu, Ion Dongorozi, Demostene Botez, Petre Bellu, Mircea Streinul, G.M. Zamfirescu ș.a. P.n. publică sau reproduce multă poezie, semnată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288638_a_289967]
-
Crevedia, Eugen Relgis, Sergiu Dan, Marta D. Rădulescu, Sandu Teleajen, Mircea Streinul). Numărul 74/1934 este închinat lui N. Iorga, iar numărul 103/1935 lui Panait Istrati, scriitorul fiind omagiat de Mihail Sadoveanu, Ion Dongorozi, Demostene Botez, Petre Bellu, Mircea Streinul, G.M. Zamfirescu ș.a. P.n. publică sau reproduce multă poezie, semnată de Victor Eftimiu, George Lesnea, Teodor Scarlat, Radu Gyr, Vasile Spiridonică, Ștefan Baciu, Horia Bottea, Octav Sargețiu, Vasile Militaru, George Buznea, Ovid Caledoniu, Agatha Grigorescu-Bacovia, pagini de proză aparținând lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288638_a_289967]
-
din copilărie, calitățile mitice ale copilului se estompează, satul se rupe de trăirea mitică, iar sufletul va simți din plin acel sentiment al dezrădăcinării: Apoi lasă-ți băiete, satul, cu tot farmecul frumuseților lui, și pasă de te du în loc strein și așa depărtat, dacă te lasă pârdalnica de inimă!" Acest sentiment l-a urmărit până la maturitate. Caracterizarea Smarandei Smaranda este mama lui Nică. Deși lipsesc elementele portretistice care să contureze portretul fizic, sunt suficiente elemente pentru alcătuirea unui portret moral
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iscălite cu numele real, îi apar în „Dorința” (1928), revista normaliștilor vășcăuțeni, în „Moldova literară” (Mihăileni), „Zorile Romanațului” (Caracal) și în „Voința școalei”, unde publică ani în șir. Alegându-și pseudonimul Teofil Lianu, se alătură grupării literare din jurul lui Mircea Streinul și colaborează la periodicele bucovinene „Argonaut”, „Glasul Bucovinei”, „Orion”, „Junimea literară”, „În preajma gândului”, „Pana literară”, „Flux”, „Timpul”, „Iconar”, la unele fiind și redactor, dar și la „Frize” din Brașov ori „Lanuri” din Mediaș. A condus câteva publicații efemere, „Flanc”, „Izvodiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
1961; Țara Soarelui, București, 1967; ed. pref. George Muntean, Iași, 1976; Cântece și distihuri, București, 1981; La poarta lui Ștefan Vodă, Iași, 1985; Rapsod în Arboroasa, Câmpulung Moldovenesc, 1995. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Stampe în lumină”, VRA, 1933, 310; Mircea Streinul, „Rod”, GBV, 1933, 4127; Crev. [N. Crevedia], „Rod”, „Calendarul”, 1933, 536; George Drumur, „Cer valah”, GBV, 1934, 4285; Papadima, Creatorii, 527-530; Adrian Maniu, Unui poet tânăr, UVR, 1937, 329; Horia Stamatu, „Curcubeu peste țară”, BVS, 1937, 191; Mircea Streinul, Poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
Mircea Streinul, „Rod”, GBV, 1933, 4127; Crev. [N. Crevedia], „Rod”, „Calendarul”, 1933, 536; George Drumur, „Cer valah”, GBV, 1934, 4285; Papadima, Creatorii, 527-530; Adrian Maniu, Unui poet tânăr, UVR, 1937, 329; Horia Stamatu, „Curcubeu peste țară”, BVS, 1937, 191; Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, passim; Perpessicius, Opere, VIII, 82-83; Călinescu, Ist. lit. (1941), 823, Ist. lit. (1982), 907; Predescu, Encicl., 489; Ion Șiugariu, Viața poeziei, îngr. Marcel Crihană, Timișoara, 1999, 40-42, 155-157; Satco-Pânzar, Dicționar, 69; Rachieru, Poeți Bucovina, 164-167
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
lui Anton Pann: „Dragoste, de n-ai mai fi, dulce în viață cum ar fi”; Totul însă printre oameni se strecoară binișor/ Ca și apa ce din munte lunecă încetișor.” Din ciclul romanesc Ferentarii a fost editat doar primul volum, Streina (1940), cel de-al doilea, Privighetorile mute, căruia I. Al. Brătescu-Voinești îi făcuse o prefață, trebuia să apară în anul următor, dar evenimentele au făcut imposibilă tipărirea lui. SCRIERI: Clasa VII A, Craiova, 1931; Mărgele de măceș, Craiova, 1931; Sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
apară în anul următor, dar evenimentele au făcut imposibilă tipărirea lui. SCRIERI: Clasa VII A, Craiova, 1931; Mărgele de măceș, Craiova, 1931; Sunt studentă!, București, 1933; Cartea celor șapte basme, București, 1934; Să ne logodim!, București, 1934; Ferentarii, vol. I: Streina, București, 1940. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 463-469; Perpessicius, Opere, V, 140-142, 253-254, VI, 201-203, 348, VII, 57-58; Șerban Cioculescu, „Clasa VII A”, ADV, 1931, 14 577; Constantin Stan, „Mărgele de măceș”, „Mișcarea”, 1932, 355; Al. Robot, „Sunt studentă!”, RP
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
Sunt studentă!”, „Discobolul”, 1933, 9; Bogdan Amaru, Colivia cu „sburători”, VRA, 1934, 566; Paul Daniel, „Să ne logodim!”, „Epoca”, 1934, 1 603; I. Massoff, Cazul Marta D. Rădulescu, RP, 1934, 4 904; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 265-266; Sterian Segarcea, „Streina”, „Progresul”, 1940, 106; Lucian Predescu, Istoria literaturii române, București, 1949, 339; Dicț. scriit. rom., IV, 32-34. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
p. 209 19 propoziție mai răspicată. Vladimir Streinu manifestă o fermitate principială greu de contrazis. Comentând volumul al doilea din Însemnările unui belfer de Ioachim Botez, criticul notează sarcastic: „Iar dacă totuși am fost aduși să punem în discuție chestiuni streine de obiectul cronicei noastre, e semn că vina nu este atât a noastră, cât a autorului care nu ne-a înălțat deasupra materialului jurnalistic al cărții sale. Și întradevăr, puținele pagini frumoase, câte încă se găsesc în noua culegere, sunt
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
La rubrică „Cultură, arta, literatura” este prezent Carol Drimer (O polemică istorică - polemică lui Xenopol cu Rössler). Importantă rămâne, în peisajul literar interbelic, seria de interviuri, din 1938, pe tema Provincia în cadrul culturii române, la întrebări răspunzând Camil Petrescu, Mircea Streinul ș.a. Că articole de direcție, caracteristice rămân cele ale lui Gh. Tulbure, De la Iosif Vulcan până azi, Nichifor Crainic, Moștenitorii victoriei. Cuvinte către tineretul intelectual, Gh. Bulgar, Perspective în scrisul actual. Alți colaboratori: Emin Asan, Sever Stoica, A. Crăciun, Augustin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
se revine obsesiv în revistă asupra imaginii lui Baudelaire, asupra creației sale. Discuțiile despre o posibilă criză a literaturii vor continua și în anii următori. În stânga anecdotei menite să explice numele publicației, s-a plasat un articol prin care Mircea Streinul îi încuraja pe cei ce se angajau să scoată o astfel de revistă literară: Drum bun, prieteni! V-ați pregătit sufletul, ați cules stele și alte mari frumuseți ale lumii acesteia. Dar voi nu sunteți avarii comorilor pământești, ci miliardarii
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
șoca pe burghez: "Ah! automobiliștii!...". Dacă poziția celor de la Albatros este destul de clară în acest ultim număr, în cele precedente se realizau încă tatonări. Primul număr al revistei nu conține nici un articol teoretic explicit, caseta de lansare, redactată de Mircea Streinul, și justificarea apariției revistei ca o posibilă replică dată celor care credeau că literatura română se afla într-un impas nu pot fi considerate articole-program. Textele lui G. Dăianu, Despre originalitate (din nr. 2) și Făt-Frumos fiul iepei sau despre
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
C., 76 Stoddart, Helen, 126 Stoiciu, Liviu Ioan, 202, 214, 215 Stoiciu. Liviu Ioan Inima de raze, 214, 215 Pe dreptunghiuri de iarbă, 202 Stratan. Ion A doua seară eram cu amicii, 220 Streinu, Vladimir, 55, 109, 115, 116, 121 Streinul, Mircea, 80, 85 Studii italiene, 57 suprarealism, 36, 43, 44, 45, 46, 47, 50, 88, 118, 122, 130, 144, 158, 168, 193, 225, 226 Ș Șantier, 67 Șchiopu, Michaela, 56 Ștefănescu, Cornelia, 56 T Talpă, Onca, 62, 80, 90 Tatomirescu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
viziunea lui, să provoace o „răscolire sufletească profundă”, ducând „la o nouă viață morală”, un instrument de cel mai mare preț fiind literatura, care trebuia însă regândită, întrucât ajunsese, „la unii tineri”, „rătăcitoare”, în sensul că atrăgea spiritele „spre țărmuri streine de periculoasă robie”, strecura în suflete „seducțiile unor civilizații prea înaintate ca să-și fi putut păstra frăgezimea inițială”. Prin însemnătatea acordată originii și rolului social al artei, N. Iorga menținea s. - sub aspectul orientării estetice - la polul opus estetismului junimist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
6-10; Barbu Theodorescu, „Goethe”, VRA, 1938, 562; Mihail Sebastian, „Duduca Sevastița”, VR, 1939, 3; Ștefan Baciu, „Aspecte literare”, UVR, 1940, 18; Ion Roman, „A doua primăvară”, CRE, 1940, 4 483; Ion Marin Sadoveanu, „Timon II”, TIL, 1941, 1 592; Mircea Streinul, „Timon II”, VAA, 1941, 195; Ion Gherghel, „Spiritul german în literatura română”, „Tribuna literară”, 1941, 3-7; Călinescu, Ist. lit. (1941), 923, Ist. lit. (1982), 1 025; Zaharia Stancu, Ion Sân-Giorgiu, „Ultima oră”, 1945, 249; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 27-32, 42-45
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
minimă urmă pe care s-ar putea baza o atare supoziție. Ci și printr-un amănunt din structura cărții: într-o postfață, Iarăși către cititoriu, Cantemir se scuză față de lectorul său că a greșit, punând "scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare" la început, iar pe cea "a numerelor pasirilor și dobitoacelor și alalte sub alte numere suppusă" la final, așa cum promisese într-un cuvânt înainte, ci invers. O atare eroare nu ar mai fi persistat, de bună seamă, dacă manuscrisul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care îi face pe unii cercetători să îi atribuie cărturarului intenții străine. Dacă tânărul principe frustrat a introdus în alegoria sa termeni alogeni, "neologisme", cum le numim astăzi, pe care i-a explicat în acea "scară a numerilor și cuvintelor streine tâlcuitoare" este pentru că structura intimă a textului avea imperioasă nevoie de aceste noțiuni, de negăsit în limba română, nu pentru că ar fi intenționat să "reformeze" limba română, imprimându-i o direcție culturală; el nu a făcut decât să elaboreze, în lipsa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
va veni inorogul să bea și după ce vine, când să pleacă să bea, își moaie cornul său în apă de îndulcește apa și bea întâi el, apoi celelalte hiară. Și acolo unde sunt hiarăle și așteaptă pre inorog să împreună streine cu streine hiară și să fac ciudate împreunări între hiară: adecă pardosul să împreună cu cămila și să face pardos-cămilă. Iarăși lupii de la India să împreună cu cânii de acolo și fac zăvozi; asemenea pardoșii să împreună cu leoaicele și să fac paralei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inorogul să bea și după ce vine, când să pleacă să bea, își moaie cornul său în apă de îndulcește apa și bea întâi el, apoi celelalte hiară. Și acolo unde sunt hiarăle și așteaptă pre inorog să împreună streine cu streine hiară și să fac ciudate împreunări între hiară: adecă pardosul să împreună cu cămila și să face pardos-cămilă. Iarăși lupii de la India să împreună cu cânii de acolo și fac zăvozi; asemenea pardoșii să împreună cu leoaicele și să fac paralei; asemenea și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir este reținut, înțelept, cumpătat, oricum, un simbol al rațiunii puse în slujba dreptății, nicidecum unul al instinctului ucigător. E drept că el este așezat în rândul fiarelor "carile de vărsarea sângelui nevinovat să bucură și viața hireșă în moartea streină le stăruiește", dar tot ce face personajul pare a nega această adeziune. Pentru a contura o astfel de imagine pozitivă, Cantemir mai avea de luptat cu o tradiție mult mai puternică decât cea antică, evocată mai înainte: cu cea biblică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]