6,493 matches
-
uita, îi răspund. În 1981, avocatul mexican Xavier Ostos, fost președinte al Federației Internaționale de Natație, îl internează într-un spital din Acapulco. Aici, la 20 ianuarie 1984, cel care, la 79 de ani, încă mai speria pacienții cu teribilul strigăt al lui Tarzan, se stinge din viață în urma unui edem pulmonar. Cimitirul din Acapulco îi păstrează și acum bustul, pentru înălțarea căruia fusese necesară o colectă publică. Pe supracoperta autobiografiei sale, Weissmüller scrisese, cu ani în urmă, ilustrându-și concis
Agenda2003-46-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281707_a_283036]
-
Artista bucureșteană dedică acest eveniment memoriei tatălui său, părintele Mihail Avramescu, a cărui personalitate va fi evocată de scriitorii Șerban Foarță și Marcel Tolcea. Violonista Alexandra Guțu și pianistul Dragoș Mihăilescu vor susține un recital muzical. I. S. „Sunt un strigăt...“ l Manifestări aniversare Vineri, 12 decembrie, sub genericul „Sunt un strigăt...“, vor avea loc manifestări dedicate împlinirii a 120 de ani de la nașterea marelui scriitor, arhitect și artist plastic Kós Károly, născut la Timișoara. De la ora 10, în Casa comunitară
Agenda2003-49-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281790_a_283119]
-
a cărui personalitate va fi evocată de scriitorii Șerban Foarță și Marcel Tolcea. Violonista Alexandra Guțu și pianistul Dragoș Mihăilescu vor susține un recital muzical. I. S. „Sunt un strigăt...“ l Manifestări aniversare Vineri, 12 decembrie, sub genericul „Sunt un strigăt...“, vor avea loc manifestări dedicate împlinirii a 120 de ani de la nașterea marelui scriitor, arhitect și artist plastic Kós Károly, născut la Timișoara. De la ora 10, în Casa comunitară „Kós Károly“ de pe str. Putna nr. 7 se va desfășura un
Agenda2003-49-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281790_a_283119]
-
public în 21-22 decembrie 1989. Documentele aparțin Timișoarei, României, Istoriei naționale. Citirea lor, repetată chiar, le-a transformat din gânduri personale în patrimoniu al orașului. În jurul acestor mesaje-documente s-a născut o nouă carte: „Noi suntem poporul“, reluând unul dintre strigătele de crez ale timișorenilor. „Noi suntem poporul/Voi pe cine apărați? /Strigă azi norodul/Propriilor soldați! “ - versifica, încă sub gloanțe, unul din poeții Timișoarei. În premieră, câteva din acele documente sunt prezentate aici. Volumul va fi lansat la 20 decembrie
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
de ele“. Istoria organizației mondiale, aproape o poveste 24 iunie 1859... Solferino, o mică localitate din nordul Italiei. Teribila încleștare de forțe dintre trupele franco-italiene și cele austriece lăsa pe câmpul de luptă peste 40 000 de morți și răniți. Strigătele disperate ale răniților rămâneau fără răspuns... Aflat prin acele locuri, Henry Dunant, tânăr cetățean al Genevei, este zguduit de spectacolul halucinant al miilor de răniți abandonați. Cuprins de indignare și de milă, începe, sprijinit fiind de câțiva localnici, să-i
Agenda2004-40-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282950_a_284279]
-
căutat povestea din spatele poveștii și am descoperit-o, cu totul extraordinară, într-o casă... ca un cort roșu pentru toți necăjiții lumii, unde caritatea se învață o dată cu mersul pe pământ. Un cort mare, adevărat, de circ, purtând încă în el strigătul dresorului de lei, zborul acrobatei la trapez însoțit de suspinul privitorului, râsul clovnului și toate amintirile care aduc, înfiorate, copilăria înapoi. O droaie de copii ai străzii, dar și micuți din familii sărmane, care-și petrec vremea mai mult pe
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
art. 2 că constituie contravenție și se sancționează cu amendă provocarea ori participarea efectivă la scandaluri, în locuri sau localuri publice (pct. 26); tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă (pct. 28); tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00, prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect sau instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice situate în imobile cu
Agenda2004-25-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282549_a_283878]
-
să aplice sancțiunile contravenționale prevăzute de lege pentru astfel de fapte. Potrivit articolului 2 pct. 28 din Legea nr. 61/1991, constituie contravenție „tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau armă.“ Dialog cu cititorii ÎNTREABĂ: Dna SILVANA FIȚ, Timișoara. O persoană cu handicap care primește indemnizația lunară se poate angaja cu contract de muncă fără să piardă indemnizația? RĂSPUNDE: Dl ec. PATRICIU LOBONȚ, contabilul șef al Direcței de Asistență
Agenda2004-26-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282576_a_283905]
-
făcut ca pe acolo să treacă un tâlhar, care a plăcut-o și a răpit-o, ducând-o între stâncile cu o mie de fețe unde locuia. Disperată, Estera a strigat către munți implorându-le ajutorul, iar stâncile cuprinse de strigătele îndurerate ale fetei au răspuns cu tunete. O ploaie torențială s-a pornit imediat, măturând tot ce întâlnea în cale. Sub fărâmăturile stâncilor, au rămas și fata și tâlharul, apoi s-au adunat în acel loc apele munților. Astfel s-
Agenda2004-26-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282593_a_283922]
-
câștigătoarea premiului întâi nu se uita la televizor, ci tocmai completa talonul numărul 7 pentru jocul anului 2005, „Agenda vă face miliardar“. Soțul ei, în schimb, urmărea emisiunea cu interes, de aceea vestea i-a ajuns imediat la... urechi, datorită strigătelor de bucurie. Deoarece câștigătoarea marelui premiu nu posedă carnet de conducere, iar soțul nu și l-a reînnoit din motive de sănătate, este foarte probabil că autoturismului i se va găsi un alt stăpân. „Daruri de iarnă“ pentru „Jocul autoturismelor
Agenda2005-08-05-15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283398_a_284727]
-
pe când străbăteam o zonă alburie lăptoasă prin anii mai tineri carența și pavăza înțelepciunii, carența și pavăza. și brusc s-a ivit. o gură de aer (ai fi zis) sângele ei de pretutindeni și dintotdeauna. picioarele ei ca două lungi strigăte ale morții pe nisip. și o precizie cu adevărat înspăimântătoare. până și zâmbetul” (p. 67). Ce e cu „carența și pavăza înțelepciunii”, ce e cu sângele „de pretutindeni și de totdeauna”? Cum să le luăm, cum să ne raportăm la
Precizări asupra preciziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2828_a_4153]
-
paradis este un one-whomen-show, o întîlnire mai profundă între actor și regizor. Și lucrul acesta este limpede pe scenă. Acest spectacol este dedicat acelora care au schimbat finalul, nemulțumiți de scenariul propriului destin. Acest spectacol s-a nascut că un strigăt de revoltă și de durere. Un strigăt solidar cu durerea celor care n-au mai putut să se revolte și au părăsit cursa "prea devreme". Sînt cîteva dintre cuvintele realizatorilor. De fapt, spectacolul vorbește cu mare discreție și despre studenții
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
profundă între actor și regizor. Și lucrul acesta este limpede pe scenă. Acest spectacol este dedicat acelora care au schimbat finalul, nemulțumiți de scenariul propriului destin. Acest spectacol s-a nascut că un strigăt de revoltă și de durere. Un strigăt solidar cu durerea celor care n-au mai putut să se revolte și au părăsit cursa "prea devreme". Sînt cîteva dintre cuvintele realizatorilor. De fapt, spectacolul vorbește cu mare discreție și despre studenții care au abandonat cursa vieții. "Sînt nopți
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
există ună"ădroită qu^a l^écrivain de ne pas passer să vie en prison". Textele inedite conțin, bineînțeles, surprize: o proza scurtă avangardista pur sînge însă și afirmații precum "serviteurs de la machine! - cet état est indigne de nous" - un strigăt cam "nedemn" de un avangardist. Volumul continua cu o "corespondență pe jumătate": sînt publicate scrisori adresate lui Fundoianu de către Stéphane Roll, Șasa Pana, Ion Minulescu, Ion Călugăru, F. Brunea însă nu și răspunsurile (care nu au putut fi recuperate). În
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
disperate, încercarea infantilă de a da vina pe "greaua moștenire" sunt întâmpinate cu zâmbete belferesti de asasinii care și-au implantat fără milă cutițele în trupul țării. Trebuie să fii de-o candoare incurabilă să-ți apleci acum urechile la strigătele disperate ale guvernanților. Dar ce-a făcut, în intervalul mai mult decat prielnic al primului an de după preluarea puterii, dl Victor Ciorbea? Atunci ar fi trebuit reînceput totul, a doua zi după alegeri, cănd pedeseristii se ascundeau îngroziți în găuri
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
Intră în curenta tactică a unor vechi amici ai dsale, de a folosi orice mijloc, scuzat de măreția - și oricum, necesitatea - cauzei. Când toate tipurile de arme trebuie simultan folosite, în ceea ce se numește baraj. Cu vocația vechiului și patrioticului strigăt de luptă: "Dă-i mă!" Nici un prilej nu trebuie disprețuit, dacă întreține acest pârjol pe care se aruncă stoguri de paie, cu atât mai mult cu cât reflexul general este făcut, presă, televiziune, într-un curios cor, format și din
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
Cum să-mi încep acuzația? Cum să o închei? Ce să pun la mijlocul ei?" În această epocă a eufemismului și a limbii de lemn, când se apreciează mai mult faptul că menajezi susceptibilitatea tuturor, decât dacă spui lucrurilor pe nume, strigătul fiicei lui Agamemnon are aceeași neștirbită acuitate. Și nu este oare acesta rolul teatrului? Să acuze. Să denunțe. Să provoace. Să deranjeze. Desigur, nu mondializarea atât de la modă, cu care ne sunt bombardate urechile fără încetare, nu universalitatea cu orice
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
cu înseși temeliile teatrului, a detecta esența ființei umane, a o distila, a o transpune pentru a o împărtăși lumii întregi. Aceste voci mici vin din Scoția, Irlanda, Africa de Sud, Quebec, din Norvegia și din Noua Zeelandă, ele își fac auzite pretutindeni strigătul de indignare, au uneori un parfum local și o coloratură precisă. N-au nimic global, e adevărat, dar cel puțin au autenticitate și vorbesc întregii lumi, pentru că ele se adresează cuiva anume, unui anumit public, care poate vibra recunoscându-și
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
descrie sufletul rus, în care toate ființele umane se pot regăsi. Așa se întâmplă cu toate geniile și chiar cu simplii autori de teatru buni: fiecare replică scrisă de un autor undeva, în lume este prin definiție universală, dacă exprimă strigătul fundamental al Electrei: "Cum să-mi încep acuzarea? Cum să o închei? Ce să pun la mijlocul ei?"
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
cu spectacolul Emigranții de Mrozek: un debut oarecum timid și plin de multe precauțiuni. Această a doua montare se situează cu adevărat în zona profesionalismului, bucurîndu-se de suplețe și de un aer bine oxigenat la toate palierele. Încă din foaier, strigătul unor păsări și fîlfîitul lor din aripi te învăluiește treptat de peste tot, fără să te agreseze, să-ți scoată ochii, cum se spune, anunțîndu-te doar că te vei apropia, din ce în ce mai mult, de valuri, de stînci, de singurătate... Extraordinara aventură a
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
fiecărei serii de lieduri (Flăcări negre, 1974, Eminesciana II, 1958, Cântece pe versuri de Nina Cassian, 1959 și Incandescențe, 1977) -, succesiunea ideilor muzicale e dominată de trei simboluri decelabile și în structura motivică a operei Oedip de George Enescu: lumina, strigătul, misterul. Faptul certifică afinitatea de substanță a gândirii muzicale a lui Pascal Bentoiu cu gândirea muzicală a compozitorului pe care - în ultimii ani - nu ostenește să-l restituie istoriei muzicii universale, "completându-i" schițele Simfoniilor a IV-a și a
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
își merită poeții!/ La barul din centru a sosit unul care spune: "Dă-mi/ sîngeroasa băutură ca să prorocesc". Dar orașul vrea/ imne pentru mai marii săi, din haru-i ar vrea să se/ împăneze, din culorile lui/ Cine nu ajunge la strigăt nu poate fi liber, spune./ Credeți că în poem nu se intră precum într-o afacere:/ cine și cît a adus?"// Altul tocmai scrie lîngă o ceașcă de cafea:/ "Cuvintele sînt însîngerate: cotrobăie zilnic prin/ miasma odăilor, prin răsuflarea împuțită
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
mă acoperă ca o ploaie de acizi dogorîtori/ ca o respirație a unor alge/ înfășurîndu-mă/ în crusta lor limpidă// îți trebuie cuțit în mijlocul scrisului/ să-ți desprinzi de pe trup țesătura/ mușchiului său vorace, să sfîșii crisalida// ai lama tăioasă a strigătului: //"Știu, Doamne, că Ochiul Orb nu-i un sicriu/ în care să te mai port ca pe-o cumplită larvă./ Urmele-ți vinovate au devenit semințe. În nămolurile sale/ sînt vegetații, insule, nisipuri, grohotișuri, insecte-/ el este labirintul meu spre
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
1995) este menționat ca "violoniste et compositeur roumain". Iar umila lui "ultimă dorință" nu se poate învrednici nici actuala Românie să i-o îndeplinească? Oare cu ce drept a fost uitată dorința aceasta. Mi se asociază "dorința" lui cu disperatele strigăte de durere ale altui mare exilat, Nicolae Bălcescu, care se tortura la Palermo, că nu i se îngăduise măcar să vină să moară pe pământul unde se născuse: "le e teamă și de un cadavru..." (Scrisoarea lui Bălăceanu către Ion Ghica
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
alții pîndiți de pericolul exploziilor de gaze acumulate. Acum, ieșirea prin acel "coș", sau conducta de piatră cu vreo zece-douăzeci de trepte săpate avea loc în sus, în faza finală a "vizitei", ceea ce făcuse să-mi slăbească puterile... Pricepusem, după strigătele inginerului, că ne aflăm într-o ieșire în caz de urgență și că nu mai aveam mult pînă să ajung la suprafață. În cîteva minute se opri, îmi făcu loc să trec pe lîngă el, cerîndu-mi să mă uit în
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]