495 matches
-
dus și n-a mai venit, S-a făcut negru pământ.” Chiuiturile și strigăturile sunt creații mult răspândite prin satele din comuna Hudești. Ele exprimă aspecte ale vieții oamenilor precum și înțelepciunea și experiența lor. Dăm mai jos câteva chiuituri și strigături folosite în timpul jocului la Hudești: „Cine joacă și nu strigă Face-i-s-ar gura strâmbă, C-așa-i jocul românesc, Obiceiul bătrânesc, După el mă prăpădesc”. „De urât te poți ascunde, Dar de dragoste n-ai unde; Că oriunde te-ai ascunde
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
îmbelșugată. Vorniceii și druștele scot din casă zestrea cu mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca : De trei ori pe după masă Să scoatem zestrea din casă S-o ducem la mire-acasă! La ieșirea din casă, mirele ca să poată lua mireasa, trebuie să dea vadră-ceva bani și băutură - unor tineri care țin un baston orizontal în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
celelalte bucătărese aducea în tonul muzicii găina pusă într-un castron și acoperită cu o farfurie care de cele mai multe ori era, o găină vie. Se aducea apoi găina special pregătită pentru masa nunilor. Adusul găinii era însoțit de veselie, de strigături și mai ales de cântecul găinii. Acest cântec era interpretat de bucătăreasa-șefă, fiind acompaniată de fanfară. în sat, la Vatra, de cele mai multe ori erau alese ca bucătărese Sâsâeac T. Elena sau Bostan T. Maria. Cântecul găinii putea fi diferit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cuvertură pe care sunt prinse vârfuri de stuf pentru a da culoarea cenușie a caprei și are un cap din lemn care păcănea continuu imitând zbieretul caprei. Altul cântă din fluier cântecul caprei, iar ceilalți dansează pe loc și exclamă strigături ca : Capra mea de la Balinți/ Ar mânca și n-are dinți. La sfârșit membrii formației strâng banii și colăceii primiți de la cei cărora le oferă micul lor spectacol. Căluțul este construit din lemn și împodobit cu mărgele cu multă măiestrie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să trăiască! Iară cei mai buni de gură să joace cu strigătură. Haideți fetelor la joc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să trăiască! Iară cei mai buni de gură să joace cu strigătură. Haideți fetelor la joc lângă mine c-aveți loc! Măriuca, draga mea, hai la joc și nu ședea! De când mama m-o făcut, multe opincuțe-am rupt! Câte zile-n săptămână, mă doare un picior și-o mână. Dar la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin strigături. Ursarul spune: Bună seara, bună seara Venim cu ursul din Tansa Să vă urăm sănătate, Mulți ani, mulți ani și bucate! Ursul nostru-i mare domn Și mereu, mereu î-i somn! Și dacă i-ai da sarmale, Ursul ți-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vin. La anul și la mulți ani! Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Și moșneagu' doi pitaci, Că de nu ne dai colacul O să rupă boii pragul, La anul și la mulți ani! Cu capra la Anul Nou Strigături “La capra”, rostite scadat, în ritm de geampara: Ța,ța,ța, căprița mea Da diseară ce-imânca? Îi mânca ce s-o-ntâmpla Și te-oi vinde-n Sadova Ți-i mânca cât îi mânca Până burta ți-o crăpa. Ța
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fiind considerat unul „de răsunet”. SCRIERI: Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs), București, 1981; Răsunete din Caucaz și alte povestiri, Norcross (SUA), 2001. Culegeri: Ghicitori și proverbe, I-II, București, 1957; La luncile soarelui, pref. edit., București, 1964; Cântece și strigături populare noi, București, 1966 (în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Coman, Sinteză și tipologie, VR, 1983, 11; Românii, 38; Datcu, Dicț. etnolog., I, 107-108; Carol Isac, O prozatoare se recomandă. Monica Brătulescu, „Răsunete din Caucaz și alte povestiri”, „Orient Expres”, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
o înmormântare (în nuvela Soare cu dinți, de pildă) dau prilejul desfășurării unui ritual consfințit de tradiție, iar adunările de veselire colectivă ori de taifas, în cârciumă sau în alte locuri, comportă și ele „ritualul” lor, mai lax, cuprinzând cântece, strigături, ca și vorbe de spirit spontane, inedite, motivate contextual. Toate acestea sunt „consemnate” de narator ca observator avizat al acestor manifestări. Interesul e dat în primul rând de culoarea lingvistică, de savoarea comunicării orale între locuitorii unui sat muntenesc-oltenesc de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
1922), semnată Radu Mărgean, reluată în 1929 sub nume propriu, cu titlul Sufletu-mi de-odinioară, este mărturia înclinațiilor lui literare, ca și romanul Duhul cel rău (1927), încheiat încă din 1921, la Paris. Pe lângă alte câteva culegeri de cântece, strigături și chiuituri populare, broșura Gazetele poporale din Transilvania și Banat (1939) se înscrie, de asemenea, între preocupările lui. Recunoscându-i-se meritele și autoritatea morală, gazetarul a fost, în mai multe rânduri, președinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
sămănătoriștilor. În versul sămănătorist apar în prim-plan câmpuri, holde, munți, ciobani, hore, nunți, lăutari, cârciumi, hanuri; lirismul tradiționalist decorează peisajele cu biserici, schituri, troițe, înfățișează preoți, monahi, ceremonii cultice, datini de sărbători, procesiuni religioase, coboară pe pământ îngeri, înlocuiesc strigătura și chiotul cu melosul de colindă, cu formule de incantație magică. Modalitățile expresive diferă de la poet la poet, dar, mai mult decât atât, nu toți tradiționaliștii (prin sursa inspirației) urmează același principiu poetic. Unii, precum Nichifor Crainic, V. Voiculescu, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
sat din ținutul Romanului (în colaborare), Iași, 2003. Culegeri: Teatru folcloric din județul Iași, pref. Vasile Adăscăliței, Iași, 1969 (în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Folclor din ținutul Rădăuților, pref. Vasile Adăscăliței, Suceava, 1969 (în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Cântece și strigături din județul Botoșani, pref. edit., Botoșani, 1980; Ediții: Petru Caraman, Literatură populară, introd. edit., Iași, 1982, Descolindatul în Orientul și în sud-estul Europei, postfața edit., Iași, 1997, Studii de etnografie și folclor, postfața edit., Iași, 1997 (în colaborare cu Ovidiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
postfața edit., Iași, 1997, Studii de etnografie și folclor, postfața edit., Iași, 1997 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea). Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; I.C. [Ion Cuceu], Folclor poetic. Cântece și strigături din județul Botoșani, AAF, 1981; Ion Cuceu, Caietele Arhivei de Folclor, AAF, 1983; Nicolae Bot, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987; Nicolae Bot, Mihai Coman, O remarcabilă realizare a folcloristicii contemporane - Arhiva de Folclor a Moldovei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
Grigore Silași după un manuscris din 1816. Interesul cititorilor era stimulat și de reproducerea, periodică, a unora din poeziile lui V. Alecsandri, Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, Gh. Sion ș.a. Dintre creațiile folclorice, spațiul cel mai întins îl ocupă doinele și strigăturile culese din părțile Sălajului, din Năsăud, Maramureș și Bucovina, de M. Precup, I. Pop-Reteganul, S. Fl. Marian, E. Pop, Grigore Balint și Dimitrie Dan. De altfel, producțiile populare lirice sunt și cele mai izbutite sub raportul realizării artistice. Cîteva balade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
anchete dialectalo-folclorice în Țara Moților, Lăpușul de Sus, Bihor, Valea Almăjului și în județul Năsăud. Volumul postum Folclor românesc (1987) cuprinde creații populare din Banat, Transilvania (cele mai multe), Moldova, Muntenia și Oltenia, culese între anii 1930 și 1968: doine și cântece, strigături, balade, povestiri-relatări, ghicitori, colinde, cântece și obiceiuri de nuntă, bocete și obiceiuri la înmormântare, descântece, folclorul copiilor. A alcătuit o temeinică ediție critică a studiilor de folcloristică ale lui D. Caracostea. SCRIERI: Ovid Densusianu filolog, București, 1939; Mocanii în Dobrogea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
pentru un strat arhaic al basmului fantastic. Folcloristul are o contribuție prețioasă și la semnalarea specificului local al jocurilor populare românești din Ungaria. Nefiind coregraf și nici muzicolog, el tratează jocul din perspectiva obiceiurilor, și de aceea culege și publică strigăturile de joc din satul său natal în volumul Floricele. Strigături din Micherechi (1975), realizat în colaborare cu György Martin și Ioan Ruja. În A magyarországi románok folklórjáról (1986) prezintă cititorilor maghiari unele aspecte ale folclorului românilor din Ungaria, precum și repertoriul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
contribuție prețioasă și la semnalarea specificului local al jocurilor populare românești din Ungaria. Nefiind coregraf și nici muzicolog, el tratează jocul din perspectiva obiceiurilor, și de aceea culege și publică strigăturile de joc din satul său natal în volumul Floricele. Strigături din Micherechi (1975), realizat în colaborare cu György Martin și Ioan Ruja. În A magyarországi románok folklórjáról (1986) prezintă cititorilor maghiari unele aspecte ale folclorului românilor din Ungaria, precum și repertoriul bibliografic al acestui folclor. Culegeri: Proverbe și zicători din Micherechi-Méhkeréki
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
cu György Martin și Ioan Ruja. În A magyarországi románok folklórjáról (1986) prezintă cititorilor maghiari unele aspecte ale folclorului românilor din Ungaria, precum și repertoriul bibliografic al acestui folclor. Culegeri: Proverbe și zicători din Micherechi-Méhkeréki szólások és közmondások, Gyula, 1974; Floricele. Strigături din Micherechi, Gyula, 1975 (în colaborare cu György Martin și Ioan Ruja); Poveștile lui Mihai Purdi, Budapesta, 1977; Florian. Poveștile lui Teodor Șimonca - Simonca Tivadar meséi, Békéscsaba, 1981; Világ Szépe és Világ Gyönyörüje [Frumoasa Lumii și Mândra Lumii], Budapesta, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
D. Buzdugan. Proză semnează Ion Agârbiceanu (Rătăcire, 1935), Victor Eftimiu, Septimiu Popa, Ioan I. Olteanu, Gheorghe Subu, Teodor V. Păcățian, Mihail Lungianu, Octavian Prie ș.a. Revista mai cuprinde poezii populare, articole politice și istorice, amintiri, însemnări de călătorie, anecdote, curiozități, strigături, ghicitori. Alți colaboratori: Ion Gorcea, Petru Domșa, Vespasian Sârbu, Simeon Jebeleanu, Gabriel Țepelea, Iosif E. Naghiu, Iosif Covaci, Trandafir Rahotă, Ionel Bulboacă, Victor I. Oprișiu, Ilie Topârceanu. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286018_a_287347]
-
cu Gh. Mihuță), Suceava, 1939; Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova, 1944. Culegeri: Mărgăritarele Banatului Mare, Timișoara, 1925; Basme, istorioare, legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
cu mașini din provincie. Poeții, romancierii, pictorii și cantautorii din București sunt pe bună dreptate indignați. „Parcă s-ar da bani cu camionul, nu cu plicul“, spune un poet angajat de curând la Guvern, la departamentul „Integrarea. Ode, lozinci și strigături de protocol“. Un nuvelist interbelic din Dolj umblă ca năucul pe coridoare și întreabă pe toată lumea: „Nu știți unde e biroul «Impostori»?“. Unii îl trimit un etaj mai sus, alții îl îndrumă spre biroul „Plagiate și contrafaceri“. În holul central
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în trei categorii: prezentarea și descrierea amănunțită a obiceiurilor ce țin de sărbătorile calendaristice sau de ritualuri la naștere, nuntă, înmormântare, dar și prezentarea unor superstiții și a practicilor legate de ele (descântece, vrăji, vindecări), studierea textelor de folclor (proverbe, strigături, cântecul haiducesc, Vifleimul ca dramă populară, colinde) etc. Nu în ultimul rând, este vizibilă preocuparea pentru arhitectura unor case țărănești existente în zonele în care locuiesc românii. Studiile de folclor se bazează în special pe publicarea in extenso a textelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287661_a_288990]
-
întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a adormit într-o casă țărănească cu parfum de busuioc și iasomie, împodobită pretutindeni cu mândre velințe de Muscel”. Dimineața, Voievodul a asistat la slujba religioasă, oficiată în biserica de la Corbi, după care s-a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fost detașat, în calitate de Consilier diplomatic, la Ministerul Sănătății. Activitate didactică și științifică În anul 1960, fiind student în anul al treilea, a elaborat, prezentat și a obținut premiu pe țară la sesiunea cercurilor științifice studențești, cu lucrarea: Studiu comparativ al strigăturilor, ceastușki (rusești) și catrenelor (franțuzești). Între anii1962 1965, fiind profesor la Liceul din localitatea Rucăr (Argeș), publică un articol despre Lope de Vega, cu prilejul marcării a patru secole de la nașterea prolificului dramaturg spaniol. În perioada cursurilor postuniversitare, publică studiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]