682 matches
-
In intersecția din fața blocului tocmai se pupau cu un zgomot infernal două mașini. Un imprudent intră cu mare viteză pe roșu în intersecția tocmai ocupată. Victima a fost lovită din lateral și de la fereastră se putea vedea mormanul de tablă strivită devenită. Împins de conștiința profesională doctorul Kurt trecu vijelios prin sala de așteptare în care secretara tocmai alegea următorul pacient. A prins în ultima clipă ascensorul rapid al blocului apoi s-a îndreptat spre locul accidentului strigând: „faceți loc, sunt
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
o bună cunoaștere a botanicii, dar nu aceea a savantului care clasifică numind în latină plantele înrudite. Nu! Pălăvrăgea direct cu planta și culmea aceasta îi răspundea pe ton voios. Intr-o urmă de urs a mângâiat o floricică parțial strivită. Floricica s-a înzdrăvenit ridicând semeț vârful spre soarele zgârcit care ajungea la ea prin frunzișul falnicilor arbori ai pădurii. O marcă cu tuș încă proaspăt pe ștampilă, condamna la pierire un arbore semeț. Cu lacrimi în ochi i-a
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
Autorului în fiecare zi, gerul crește mai mult durea arde, de cenușă scapă doar câteva nume care aveau mâinile la piept în formă de cruce, mi-e frig... Apollo, acoperă-mi ochii bolnavi de mană să văd cum cad cuvinte strivite să le calc, las doar firul plăpând verde, nu sparg tăcerea, tac... poate scap ... până la izvor sunt doar pași, în genunchi mângâi umbra lor, se preschimbă-n fluturi, îndoiala se prinde-n pânză: Apollo, respir... Referință Bibliografică: Apollo, respir! / Maria
APOLLO, RESPIR! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357956_a_359285]
-
noastră? Stările noastre interioare, mintale sau emoționale, eu le-am numit culori. Adică poate fi negru, sumbru, sau poate fi o culoare deschisă, senina ce oferă speranța prin influență personală și altora. Uneori mi se întâmplă s-a mă simt strivit, împovărat, în lăuntrul meu însă deodată pe linia gândurilor o putere cu nume hâr mă atinge și tot întunericul se destramă iar culoarea vieții se schimbă. Am să încerc să ilustrez prin prisma unui verset biblic. ,,Drept răspuns, Isus i-
CULOAREA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357570_a_358899]
-
zăvoare spre iubiri și va primesc în tindă Și-oricine vrea, poate privi, în sufletu-mi oglindă. Și vă invit pe căi de vers să-mi tălmăciți trăirea Descoperind boboci timizi ce-așteaptă înflorirea, Atât vă rog, să nu-mi striviți petale de lumină Când sufletul, doar pentru voi, se-mbracă-n crinolină! Referință Bibliografică: Arcade înflorite / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1373, Anul IV, 04 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angelina Nădejde : Toate Drepturile Rezervate
ARCADE ÎNFLORITE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358542_a_359871]
-
Ediția nr. 494 din 08 mai 2012 Toate Articolele Autorului MIGDALE AMARE Au fost cândva prinprejur, Livezi cu migdali înfloriți, Dar a venit regimul dur, Au rămas migdalii ciuntiți. Strigă migdalii răzvrătiți, Înnecați în ample bălării, Când se văd iarăși striviți, De noile, false teorii. Se zbuciumă zadarnic, În vegetale închipuiri, Plânsul lor e amarnic, Nu mai cred în reveniri. Zicea poetul migdalelor amare, Nu mai e bun tot ce a fost, Dispară migdalii de sub soare, Dacă-s amare nu au
MIGDALE AMARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358628_a_359957]
-
NU O SĂ ȘTIE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 505 din 19 mai 2012 Toate Articolele Autorului Nimeni nu o să știe Se-aprind flăcări sfinte în alb gălbui de vară, Sfârâie lumina în prăpăstii mari de cer. De fulgere strivit, m-aș prinde cu o mână S-aduc 'napoi trecutul pe care azi ți-l cer. S-a așezat o toamnă la mine în sânge, Miresme ard și astăzi pe trupul meu de lut. Cu mâna răstignită ca o cupă
NIMENI NU O SĂ ŞTIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358682_a_360011]
-
țonțoroiul pe capete sparte / lihniți le plângem de milă / foamea din noi o donăm în rate la bănci / lingem durerea asfatului ud de lacrimi / taxa mizeriei cu sudoare o plătim / mogulilor care n-au nici un Dumnezeu / aprindem torțe din trupuri strivite / sub greutatea zilei de ieri / azi înfruntăm furtuna ne zbatem în valuri / mâine învățăm mersul pe apă /înghițim disperarea acceptăm nepăsarea / „ potoliți-vă foamea / înmulțiți pâinile și peștii din suflet ” / e singura lege pe ordinul de zi”. Aici se dovedesc
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
aur și putere Ne-ați dus la prag de umilință Și ne-ați înrobit la galere! V-ați înarmat cu nucleare De-ați îngrozit tot mapamondul Cu practica din abatoare Ne puneți să cântăm prohodul Voi, diavoli lipsiți de morală Striviți cadavre deshumate Între ciocan și nicovală Ș-ardeți în smoala din cazane Popoarele nevinovate Voi, diavoli ai ipocriziei Născuți să cultivați desfrâul Predicați calea silniciei Sfințind neghina și nu grâul * Tu, diavol al lumii moderne Înfricoșezi popoare mute În parlament
UN ATEU CATRE DIAVOLI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/359008_a_360337]
-
coliba părintească... și străini în pământul răscumpărat cu sângele nostru... Dar în câmpie crește, și pe dealuri iarăși crește o floare pentru popoarele chinuite... Nădejdea! Ești searbădă și slăbănoagă... ai suferit de toate... o țară de chinuri!... Ridică-ți capul strivit și caută să vezi... semne s-au arătat pe ceriu... furtuna mântuirii au început! Cinge-ți coapsa, țară română... și-ți întărește inima... miază noapte și miază zi, apusul și răsăritul, lumina și întunericul, cugetul desbrăcător și dreptatea s-au luat
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
Un clovn e numit în palat.Neofiți Ai vorbelor goale de sens în decrete Dau calde lozinci spre gloatele bete De pâinea și circul din „Bine trăiți!”. Nici ceasul de rugă nu poate să cheme Străinii să intre în temple.Striviți, De urletul show-lui dat în arene, Se-aruncă-n demența orgiei vrăjiți ... Cu forța, prezentul istoria scrie, În plen se votează noi legi de carton, Plătim altă marcă:”Ales din Prostie”, Trăim din pomană, sictir și pardon ... Avem mari producții de flori
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
coralii ce râd ploaia de suspine noi doi în cuvânt drumul nostru podul palmelor chiar nimeni nu stie simte tu ce-i dorul tot ce-i poezie este darul tău rimă viul chinul gustul din sărut fereastră spre muntele nostru strivita sub timp așteaptăm cuminți departe de noi tălpile-s tocite rădăcini din noi forme umbre pe pereți cărări printre sâni printre doruri noi îndrăgostiți în coama de fum. Referință Bibliografica: Rezemați de gânduri / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
REZEMAŢI DE GÂNDURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360411_a_361740]
-
de lumină, de tăceri, de magie, să îmi aud căderea și să mă apese cuvintele, măcar o vreme. Am trecut cu ușurință dintr-o parte în alta, împinsă de o dorință fără margini. O dorință izvorâta din revoltă și iubire strivita, ca o foaie de hârtie ce-o strângi ghem în mână, după ce-ai umplut-o de rânduri, realizând că-s asternute-n van. Da! Trebuia să simt rețeaua. Să o las să mă strângă până la ultima suflare, să-mi
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
de lumină, de tăceri, de magie, să îmi aud căderea și să mă apese cuvintele, măcar o vreme.Am trecut cu ușurință dintr-o parte în alta, împinsă de o dorință fără margini. O dorință izvorâta din revoltă și iubire strivita, ca o foaie de hârtie ce-o strângi ghem în mână, după ce-ai umplut-o de rânduri, realizând că-s asternute-n van.Da! Trebuia să simt rețeaua. Să o las să mă strângă până la ultima suflare, să-mi
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
de lumină, de tăceri, de magie, să îmi aud căderea și să mă apese cuvintele, măcar o vreme. Am trecut cu ușurință dintr-o parte în alta, împinsă de o dorință fără margini. O dorință izvorâta din revoltă și iubire strivita, ca o foaie de hârtie ce-o strângi ghem în mână, după ce-ai umplut-o de rânduri, realizând că-s asternute-n van. Da! Trebuia să simt rețeaua. Să o las să mă strângă până la ultima suflare, să-mi
DORINTA (DE)CADERII de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360169_a_361498]
-
Ferit din ochiul unor curioși, Te caut printre chiparoși, În diminețile de vis, uitate, Printre cearceafuri parfumate. VA VENI UN TIMP Va veni un timp Când noi, Doi porumbei Cu aripi diferite, Vom fi doar Niște fluturași, Trădați De florile strivite. Vom fi Doar niște mielușei, Ce prin poieni Nemaicălcate, Decât de lună și strigoi, Vom rătăci Pierduți de turmă, Cu nebuniile din noi. Prinși de iubire Ca-ntr-o carapace, Nestingheriți Ne-om face jocul, Ducând Și îngeri-n ispită
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
Miroși a Iad și Dumnezeu, Iar eu, o lacrimă de bard, Sunt rug ce-n trupul meu te ard. Frumoasa sufletului meu Ești între Iad și Dumnezeu, O rugă fără de cuvânt, O taină într-un jurământ, Iar eu, un ochi strivit de semne În nopțile de Sânziene. Sufletul cu aripe de zeu Te-a răstignit de curcubeu, În rochii pline de sclipiri, Mireasa dulcilor iubiri, Ținute sfinților secret Să mori în trupul meu încet. Femeia sufletului meu, Miroși a Iad și-
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
sub valul ei sau poate se topea zăpadă albăstrie și-i tremura sub gene o mare de scântei ori un ocean de cețuri sub fruntea sidefie S-a măritat fecioara, mi-a mai murit un vis cum moare floarea blândă strivita sub picior Ghiceam prin val pupila-i furată de abis și am știut că iarăși m-am otrăvit cu dor... DIMINEAȚĂ ABSURDĂ mi-e inima o brumă, se face dimineață să plec mă bate gândul, să mă afund în ceață
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
o tâmpla pe pernă, Să-ți tremure lin printre șoapte A lunii tăcere eternă. Curând voi veni lângă tine Cearșaful pe gleznă să-ți pun, Să-mi ardă cuvintele-n mine Să fiu pentru-o noapte nebun. Să simt cum strivite-mi rămân Dorințe pe ancoră genelor tale, Cum gestul bolnav și stăpân Pe umeri-ți albi se prăvale. Îți fură din umbre căzute pe sâni Și lasă fiorii prin trup să iți fugă, Dantelele albe țesute-n minuni Închină plăcerii
GHEORGHE UNGUREANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359203_a_360532]
-
Miel să-i fiu și să-i fiu crucea Când cu dor dorul astupu-mi... Celei mai iubite doamne, Să-i fiu drum și să-i simt pașii, Inima să mi-o însamne Când m-or ninge îngerașii Cu a frunzelor strivite Gemete de toamnă rece, De iubite neiubite Și de dor ce numai trece. Celei mai iubite doamne Am să-i dăruiesc tămadă Pentru disperări și toamne, De voi-va să mă vadă... Referință Bibliografică: Celei mai iubite doamne / Romeo Tarhon
CELEI MAI IUBITE DOAMNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340507_a_341836]
-
aprilie, dimineața Plicul misterios În dimineața zilei de 6 aprilie, micul nostru grup „mare” se îmbarcase cu toate hangaralele în trenul spre București. Aproape îngenuncheat sub geamantanul plin până la refuz cu fișe, cărți, caiete și tratate de literatură, înghiontit și strivit că un bet sandviș între două călătoare corpolente, îmi croiam drum pe culoarul de fum al vagonului, în căutarea unui loc salvator. În spatele meu, Dan se luptă voinicește cu două sacose cu vârf, aruncând ici și colo câte un pardon
REVISTA DE RECENZII - Part 49 [Corola-blog/BlogPost/339910_a_341239]
-
din nou ai tras cu săgeți,/ gloanțele de nectar s-au risipit aiurea,/ nu mai încerca să omori dimineți/ și să tai, în zadar, oglinzi cu securea!// noi, amândoi, ne potrivim, de parcă/ în două jumătăți sămânța unui fruct,/ cândva, brutal strivită și tăiată,/ ar vrea să fie azi... ca la-nceput!>>”...Ce ratare! ce ratare!... Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Trenul de Bârlad şi o scară la cer () [Corola-blog/BlogPost/340010_a_341339]
-
încrederea și că doar în câteva secunde poți să o pierzi. 13. Defectele mele sunt principala mea calitate. Defectelor mele le datorez puținul cât l-am făcut eu în această viață. 14. Iremediabilă este numai greșeala de a te lăsa strivit. 15. Timpul e o fiară care are nesfârșita răbdare de a înghiți totul. 16. Măsurarea vieții omului nu este în funcție de timp, ci de buna ei folosire, doar o viață trăită pentru alții este o viață care merită trăită. 17. Un
20 de citate de Octavian Paler care te vor pune pe gânduri () [Corola-blog/BlogPost/340046_a_341375]
-
aprilie, dimineața Plicul misterios În dimineața zilei de 6 aprilie, micul nostru grup „mare” se îmbarcase cu toate hangaralele în trenul spre București. Aproape îngenuncheat sub geamantanul plin până la refuz cu fișe, cărți, caiete și tratate de literatură, înghiontit și strivit că un bet sandviș între două călătoare corpolente, îmi croiam drum pe culoarul de fum al vagonului, în căutarea unui loc salvator. În spatele meu, Dan se luptă voinicește cu două sacose cu vârf, aruncând ici și colo câte un pardon
Liviu Florian Jianu: Et in Arcadia ego. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339486_a_340815]
-
Se tot îngustează drumul Pe care n-a mai umblat demult Slobodă bucuria Și oricât ai drămui otrava iubirii Niciodată nu ajunge până la capăt. TABLOU Pete arămii de soare în amurg Strălucind prin frunzișul întunecat al arinilor Mirosul de frunză strivită al apei Curgerea ei clipocind cu tresărire De trestie verde Unda molatecă din scobitura malului rupt Împletit cu rădăcini Copilul subțiratic și negricios Ieșind din șuvoi lângă bolovanul alunecos Pe care se cațără săgeata trupului Înălțată spre frânghia salciei, Balansul
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]