6,018 matches
-
pînă mîine. Dacă nu-ți revii, te trimit să te-nfrățești cu natura și să vorbești cu cartofii pe care-o să-i cultivi. Te calmezi, băi, p... bleagă, sau te dau afară. Hai, pa! G.C.: În încheiere, șefu’, o strofă pe care acum o fredonează și îngerii: „Fată dragă, nu fi tristă, / Fiindcă e păcat, / Fără lacrimi nu există / Dor adevărat...“. Era tristă, șefu’, era tristă...
Stenograma convorbirii dintre Dinu Patriciu şi Grigore Cartianu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19867_a_21192]
-
Adio”. Nu vreau să-ți spun “adio”, nu aș putea să fac asta fără să se rupă ceva în mine, fără să mă doară urechile, inima, capul, fără să-mi curgă sânge din nas. În loc de adio, o să-ți recit o strofă pe care acum o fredonează și îngerii: „Paul dragă, nu fi tristă, Fiindcă e păcat, Fără lacrimi nu există Dor adevărat...” Paul dragă, erai tristă... Trist sunt și eu acum, ca un maidanez ud și murdar în urechi. Și-mi
Cartianu la moartea caracatiţei Paul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19864_a_21189]
-
și îngerii: „Paul dragă, nu fi tristă, Fiindcă e păcat, Fără lacrimi nu există Dor adevărat...” Paul dragă, erai tristă... Trist sunt și eu acum, ca un maidanez ud și murdar în urechi. Și-mi mai vine în minte o strofă: Ce s-a-ntâmplat cu tine? Ce s-a-ntâmplat cu noi? Îți spun cuvinte tandre, Dar nu le mai auzi, Și nu-mi mai vezi obrajii De lacrimi calde uzi...
Cartianu la moartea caracatiţei Paul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19864_a_21189]
-
Vadim pupîndu-l în fund pe Eugen Barbu, în timp ce acesta o pupă-n fund pe Elena Ceaușescu, sub titlul: Trenulețul. Dacă ar mai fi trăit Păunescu, ar fi scris pe loc și o poezie intitulată “Trenulețul”. O poezie de 80 de strofe. 12.33 Julian Assange declara, referitor la dezvăluirile recente ale Wikileaks: “Asta este cu adevărat agresiune sexuală, nu ce am făcut eu în Suedia!”. 12.34 Mițura îi oferă și ea un scaun cald tribunului. E aranjat frumos pe o
Interogatoriul lui Vadim minut cu minut – Live text by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19843_a_21168]
-
Sonetul transcris dezvăluia, în scriitură încă naivă, cifrul poeziei pillatiene, un cifru de descurajare victorioasă, de îmbătare cu melancolie. Curînd, poetul va modifica sonetul clasic construind o formă specifică, tot mai frecventă în poezia sa de maturitate: poezia cu patru strofe, fiecare de cîte patru versuri, scrisă de obicei în amplul alexandrin românesc. Odată cu volumul Pe Argeș în sus (1923) și cu cele afine (Satul meu - 1923, Biserica de altădată - 1926), forma de „sonet adaptat“, de sonet pentru uz propriu, devine
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
sus; de data asta, un sat moldovenesc sărac, Miorcani, oferea o cu totul altă imagine a lumii țărănești, foarte departe de bucolica balcanică. Tot prozodia are și aici ultimul cuvînt; Pillat creează iar o formă nouă. Fiecare poezie are două strofe a cîte patru versuri. În contrast calculat cu lumea cenușie și dură prezentă în catrene, poetul optează pentru cel mai nobil vers, pentru endecasilabul iambic, întorcînd oarecum pe dos lumea tradițională a sonetului, înlocuită aici de cea a tristeții și
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
ceea ce găsise, ci a perfecționat formula în posesia căreia se afla deja. Între cele două arii principale de inspirație - fondul autohton și lumea Greciei clasice - se mișcă aproape toate poeziile importante scrise după 1930, cu preferință pentru zona autohtonă. Primele strofe din primul volum antologic publicat de Pillat, Pe Argeș în sus, au următoarea formă: „Acolo unde-n Argeș se varsă Rîul Doamnei Și murmură pe ape copilăria mea, Ca Negru-vodă, care descălecînd venea, Mi-am ctitorit viata pe dealurile toamnei
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
pieptar, Închis-am fericirea în strimtul ei hotar De nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă. (Ctitorii). În contextul poeziei românești de după Primul Război Mondial, poezie ce descoperise cu încîntare modernismul de ultimă oră și febricita la ideea europenizării, strofele de mai sus sunau, concomitent, familiar și straniu. Decorul, versul domol și amplu, specific poeziei românești de pînă atunci, trimeteau la un soi de tradiționalism cunoscut; pe de altă parte însă, limbajul poetic, subtilitatea figurativă, ne plasau la o distanță
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
închis-am fericirea în str`mtul ei hotar, unde epitetul str`mt se referă atît la scepticismul poetului privind dimensinile fericirii umane, cît și la suprafața restrînsă a domeniului de la Argeș). Încastrarea figurilor semantice una într-alta reapare la începutul strofei secunde, în care epitetul metaforic provoacă o comparație, să spunem, de gradul doi (viile de aur ca banii într-o salbă), aflată și ea în cadrul unei metafore inițiale. Iar nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă, printr-un ingenios
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
și ea în cadrul unei metafore inițiale. Iar nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă, printr-un ingenios parigmenon sursă de aliterație, dă măsura subtilității limbajului lui Pillat, a aplecării lui spre jocuri de cuvinte. Raportate la doar primele două strofe, figurile semantice saturează textul; poetul manifestă o dispoziție figurativă continuă, plină de fantezie, în ciuda versului de aparențe cuminți. Ca orice clasicist tardiv, el profită de mutațiile grave ale limbajului poetic petrecute în epoca simbolistă și după aceea. O situație specială
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
de arme, ci sub acela al întemeierii: tot așa cum incertul Negruvodă a coborît din Transilvania și a întemeiat Muntenia, Ion Pillat „a întemeiat“, scriptic vorbind, domeniul de la Florica drept teritoriu literar. O afirmație importantă îi scapă autorului în chiar prima strofă: Mi-am ctitorit viața pe dealurile toamnei. Mărturisirea, sub formă metaforică, ne introduce în intimitatea conștiinței sale poetice. De la primele versuri din jurul lui 1910, poetul și-a legat indisolubil numele de Toamnă, cu tot ceea ce asta presupunea. Toamna străbate poezia
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
Floricăi o vedea ridicîndu-se în jurul său. Atmosfera autumnală s-a transformat în muzică de fond a poeziei lui Pillat, chiar și în cele mai luminoase compuneri. Mediterana și Grecia clasică par și ele învăluite în aburii unei „toamne universale“. Altă strofă din aceeași poezie inaugurală a volumului Pe Argeș în sus, poezia la care ne-am oprit, sună astfel. „Las altora tot globul terestru ca o minge, Eu am rămas în paza pridvorului străbun, Ca să culeg cu ochii livezile de prun
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
am oprit, sună astfel. „Las altora tot globul terestru ca o minge, Eu am rămas în paza pridvorului străbun, Ca să culeg cu ochii livezile de prun, Cînd alb Negoiul, toamna, de ceruri se atinge.“ În tot acest poem de șase strofe a cîte patru versuri, sintagma globul terestru marchează singura prezență neologică. De o mare varietate, cultivînd arhaismele frapante sau regionalismele curioase, lexicul lui Pillat optează pentru local și evită neologismele; acestea apar doar în punctele de vîrf ale anumitor poezii
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
începutul carierei sale era bâlbâit și extrem de timid. Doar simpla sa prezență în public provoca râsete și chicoteli răutăcioase. Un alt exercițiu recomandat este ca în timpul mișcării (de exemplu când urcăm o pantă în parc, să rostim cu voce tare strofe sau pasaje din cărți. Pentru a nu intra în ridicol este bine să avem alături un partener de dialog. În orice caz, când depunem efort fizic să vorbim continuu. Putem învața astfel să ne stăpânim intensitatea vocii și să încercăm
Cum ne învăţăm VOCEA să fie de partea noastră, într-o PREZENTARE PROFESIONALĂ () [Corola-journal/Journalistic/27137_a_28462]
-
practic îi redimensionează existența. Timbrul său valorează cât o mie de documente: „Mai încolo însă (în Note de primăvară mai ales) Bacovia e de-a dreptul enervat. Dacă nu v-ați imaginat vreodată cum ar putea fi citită o «poetică» strofă ș...ț cu un amestec de plictiseală și exasperare, atunci va trebui neapărat să-l auziți pe autor interpretând-o. Efectul e, la prima audiție, de umor absurd, vag demențial. Dacă nu stai să te gândești că bătrânul poet, șubred
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
e făcut poemul este aceeași cu materia lumii dimoviene (profesoarele care predau „gameților” științe naturale, cu voci „anahorete” - iată un scenariu epic perfect dimovian), însă chiar ritmul și rima vin din Dimov. Să aruncăm o scurtă privire analitică pe prima strofă doar: scrisă în ritm iambic, combinat cu amfibrah și peon 2 pe final de vers, într-o cascadă de ingambamente și cu rimă împerecheată (cu varii tipuri de construcții, regăsibile în paleta lui Dimov), amintește de formula poetică din dimovianul
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
din Iona, e figurată pe aceleași coordonate simbolice și cu o aceeași scăpare în propriul eu. Sorescian, în spirit, este și un splendid poem din volumul Porcec (1996), în care tragicul ia parcă pe nesimțite locul comicului grotesc. Iată numai strofele de început și de final, cu regretul de a nu-l putea cita in integrum: „peste drum de crîșma unde stau și beau/ e biserica. eu și părintele ne pîndim de mulți ani./ aș vrea să-l slujesc și eu
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
măcar unei renunțări. Și-am renunțat la ceea ce, pe-atunci - inconștiență a vîrstei! - considerăm elementul, nu superfluu, desigur, perisabil, insă: formă. s...ț Am păstrat intactă schemă generală și rimele de refren, dar mi-am limitat efortul numai în interiorul fiecărei strofe.” Se salva astfel „esență”: „fidelitatea față de continut (pe care, prostește, îl opuneam formei, potrivit concepțiilor care-mi decimau intelectul. Acum însă s...ț, orgoliul «meseriei» îmi dictă o altă conduită. s...ț Care nu mi-a fost surpriza cînd am
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
văd pe Vulpescu, care ședea în dreapta mea, transcriind de zor niște versuri din volumul Cleștar și alăturându-le un bilet adresat autorului: „M-apropii cu această Rugă. Cicerone Theodorescu, citește-ne-o!” Era poezia Rugă pentru cîntec întîrziat, a cărei strofă finală sună astfel: „Nu am prieten niciun om, / Teascunzi, prietenia ta o caut./ Din crengile înaltului tău pom / Ajută-mă să tai un flaut.” Pe catedră se așternuseră multe bilete cu întrebări venite din sală. Ajuns la misiva lui Vulpescu
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
un spațiu poematic mai extins) este setul de manifestări, gesturi, ticuri, schime expus de personajul care istorisește (sub ochii cititorului și în mîinile unui excepțional dramaturg). Nu întîmplător, deci, Pe front e o istorisire în istorisire, poezia marcînd în prima strofă cadrul autorului („un episod/ Care-mi tot revine în gînd/ În aceste zile, nu știu de ce”) și revenind în ultima la acest nivel („Mă gîndesc ce inimă tare/ Trebuie să aibă și Dumnezeu”). Parcursul dintre ele presupune nu doar întindere
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
poeziei “Gol”....”Nu poți avea decât o moarte, numai una”, strigă poezia cu acest titlu, “ Dar vieți,o, câte vieți pot fi trăite!” Și pentru această convingere poeta aduce o ploaie de metafore, venite firesc, din profundul culturii sale lirice. Strofe întregi sunt țesute din surprinzătoare și actuale metafore, demne de premiul Nobel. Să ne întoarcem la marele răspuns: “Nu poți avea decât o moarte”și să “copiem” câteva strofe-metaforă, sui generis” “Prin negrele ferigi, prin zorile de lapte/ Ale noastre
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
colaborat) ori Șerban Foarță, dar fără să semene, de fapt, cu nici unul dintre ei. Cele trei animăluțe - un arici, un hârciog și o cârtiță - ca și convenția teatrală care le aduce în compania naratoarei - sunt luate de fapt dintr-o strofă semnată de Czeslaw Milosz: „De-ar fi s-arăt ce-i pentru mine lumea,/ aș lua un hârciog, un arici sau un sobol,/ i-aș așeza pe-un fotoliu seara la teatru/ și-ndesîndu-mi urechea spre botul lor umed/ aș asculta
O simfonie animalieră by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2374_a_3699]
-
Acasa > Strofe > Timp > RONDEL PICTURAL ÎN COLAJ Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului mi-e ziua de foșnet în Down Town apoi cobor pe serpentine de ruine să mă prefac în muzeu
RONDEL PICTURAL ÎN COLAJ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381613_a_382942]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ABANDON Autor: Ileana Vičič Stanca Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Abandon Curate mâinile amândouă, împletesc cununi de margarete, pentru fecioarele cochete. cu trup mirositor,boabe de rouă. Se vor în Insula din
ABANDON de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381642_a_382971]
-
Acasa > Strofe > Atasament > BINE AI VENIT! Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ți-am simțit căldura inimii prin palma lipită de suflet cu tandrețea, prin ochii răspândiți în muzica pieptului, prin îmbrățișarea clipelor
BINE AI VENIT! de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381739_a_383068]