540 matches
-
nume Mihai, care a murit în munți - în circumstanțe neprecizate, dar avem toate motivele să credem că a fost vorba de un accident - lăsând în urmă o soție și patru copii. Conform cutumelor, păcurarul a fost îngropat de fârtați în “strunga oilor”, certificând astfel un obicei străvechi și nu o opțiune sau o dorință a familiei. Deși întristați, membrii comunității nu protestează față de decizia fârtaților de a-l înhuma la stână, departe de sat: “Vai de mine, măi Miha`, / Unde ți-
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
fiind o certitudine - nu suportă un plan virtual; aceasta reflectă cu fidelitate o realitate incontestabilă: îngroparea la stână. Secvența corespondentă din versiunea-baladă dă naștere, cu adevărat, unei anomalii, ieșind din tiparele autenticului; dorința lui testamentară de-a fi îngropat “în strunga de oi” generează implicit un conflict de interese. O altă speță notabilă este cuprinsă în "Horea lui Ion Berciu" (Amzulescu, 209), care s-a dezvoltat probabil tot dintr-un bocet, reflectând un eveniment real, deja petrecut. Balada a fost culeasă
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
Luha mai sus de sat” și a fost găsit mort în aval de Luha. Datorită împrejurărilor în care a survenit decesul, trupul lui Berciu e îngropat, în mod necesar, în locația fatală: nici în cimitirul din sat, dar nici în strunga oilor: “Coale la Sfântă Mărie / Vreme-i oilor să vie / Și Ion Berciu să rămâie” Ritualul funerar impus în această situație suferă o alterare față de cel clasic (creștin) și se recurge la un soi de ritual arhaic, precreștin, reminiscent-inițiatic. În
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
suporta orice locație, perimetrele consacrate fiind bine delimitate. Reperul principal rămâne totuși stâna, dar nu interiorul ei, ci proximitatea ei, după cum rezultă din text, dar și din cercetările de teren efectuate de V. Latiș în Munții Maramureșului: “Se înmormânteză în strunga oilor (Fața Zâmbroslavului, Prelucile Curnadeilor - informatorul a auzit și ar dori să fie el însuși astfel înmormântat, dacă i s-ar întâmpla moartea); se înmormânta în plaiul muntelui (Jupanea Bălăsânii); se înmormântează în locul în care a murit (Munceii Albi); se
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
dori să fie el însuși astfel înmormântat, dacă i s-ar întâmpla moartea); se înmormânta în plaiul muntelui (Jupanea Bălăsânii); se înmormântează în locul în care a murit (Munceii Albi); se înmormântează nu departe de stână, fără altă precizare a locului (Strungi, Nădad, Munceluș)”
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
grele ce o petrecuse izolat în literatura țării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ... “" În 1843 apare, în "Albina Românească", "Tatarul", prima poezie care va face parte din ciclul "Doine și lăcrămioare". Tot acum scrie poeziile "Baba Cloanța", "Strunga", "Doina", "Hora", "Crai nou". În 1848 scrie poezia "Către români", intitulată mai târziu "Deșteptarea României". În 1850, după o absență de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se întoarce în țară; publică în revista "Bucovina" poeziile populare "Toma Alimoș", "Blestemul", "Șerb
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Acest material a fost piratat, înainte de a ieși pe piață oficial, piesele apărând întregi pe caseta audio „Pasărea Rock” (cca. 1995). În 1997, pe CD, s-a procedat la compilarea pieselor „Tamara” și „Would You Follow Me...?”, respectiv „Mica Țiganiadă”, „Strunga”, „Nunta” și „Running” în câte un singur track, pentru a nu oferi totuși un material similar cu SymPhoenix/Timișoara. Muzica: Nicolae Covaci (1, 2, 3, 9, 10, 13); Mircea Baniciu (4); Josef Kappl (6, 7, 8, 11, 12) Textele: Tom
Aniversare 35 () [Corola-website/Science/305057_a_306386]
-
tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună și floră fosilă), Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă cu o suprafață de 14,90 ha, aflată în lunca stângă a pârâului Scândurarilor), Locul fosilifer Vama Strunga (10 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha), Abruptul prahovean Bucegi (3.478 ha), Munții Colții lui Barbeș (1.513 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha) și Peștera Răteiului (1,50 ha). Geologic, munții Bucegi sunt alcătuiți
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
(n. 17 februarie 1941, Strunga, județul Iași - d. 10 martie 2004, Iași) a fost un poet și traducător român. În anii '60, a fost închis pentru încercarea de a trece înot Dunărea lângă Porțile de Fier. Până în 1981, când a emigrat în SUA, nu a
Mihai Ursachi () [Corola-website/Science/297601_a_298930]
-
m), Ciumârna 1 (101 km, Cât A, 1033 m), Ciumârna 2 (104 km, Cât A, 1105 m) Joi, 10 iunie: Botoșani - Târgu Frumos - Român - Bacău, 160 km Sprinturi intermediare: Hârlău (49 km), Cotnari (59 km), Târgu Frumos (78 km) Cățărări: Strunga (86 km, Cât C) Vineri, 11 iunie: Bacău - Adjud - Mărășești - Focșani - Buzău, 180 km Sprinturi intermediare: Adjud (57 km), Mausoleu Mărășești (84 km), Râmnicul Sărat (143 km) Sâmbătă, 12 iunie: Slobozia - Giurgeni - Hârșova - Ovidiu - Constantă, 154 km Sprinturi intermediare: Hârșova
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
propunerea inginerului de sunet Anușavan Salamanian, regizorul a fost de acord să fie folosite în film 3-4 melodii ale formației Phoenix cu un total de 20 de minute. În varianta finală, pe coloana sonoră a filmului pot fi auzite piesele „Strunga” (1974), „Mica Țiganiadă” (1973) - începutul, „Jocul timpului” (1972) - în varianta de pe disc și într-una reînregistrată, „Pseudo-Morgana” (1972) - reînregistrată, „Lasă, lasă!” (1974, aici o variantă cu intercalări), „Cocoșii Negri” (1972, needitată niciodată). În anul 1977, după plecarea în mod clandestin
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea cele mai multe oi cu lapte asigurând totodată vasele la stână și ocupându-se de asigurarea pășunii peste vară, planificarea celor care își iau brânza, sare pentru oi și plata ciobanilor [sâmbria]. Gavrilă, Drăgan
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
(pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto) (n. 12 iulie 1904 - d. 23 septembrie 1973), poet și om politic chilian, consul în Spania, Japonia, China; ambasador la Paris, premiul ""Cununa de aur"" a Reuniunii Internaționale a Poeților din orașul iugoslav Strunga; Premiul Internațional Lenin " Pentru întărirea păcii între popoare", 1953; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1971. ""pentru opera lui, care, cu sufletul unei forțe elementare, dă viață destinului și viselor unui întreg continent. "." La 12 iulie 1904 se
Pablo Neruda () [Corola-website/Science/306437_a_307766]
-
Strunga (în maghiară "Sztrunga") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Brătulești, Crivești, Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii, Hăbășești și Strunga (reședința). Comuna se află în vestul județului, la sud-vest de orașul Târgu Frumos. Este străbătută de
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Strunga (în maghiară "Sztrunga") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Brătulești, Crivești, Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii, Hăbășești și Strunga (reședința). Comuna se află în vestul județului, la sud-vest de orașul Târgu Frumos. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman. Lângă Hăbășești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ280, care duce spre sud la Oțeleni
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
de umiditate. Pe versanții cu expoziție nordică se întîlnește un microclimat mai rece și cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o temperatura medie anuală mai scăzută și sînt afectate de vînturi puternice. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinul mijlociu al Siretului (partea de sud-est). Alimentarea apelor curgătoare se face atît din apa provenită din scurgerea de pe suprafața teritoriului în timpul ploilor și topirii zăpezilor, cît și din pînzele freatice
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
mare instabilitate a regimului nivelelor și debitelor. Maximul de scurgere este la topirea zăpezilor și în timpul ploilor torențiale, în timp ce în perioadele secetoase ale anului, scurgerea se reduce foarte mult, uneori pînă la secarea definitivă în anii secetoși. Pe cuprinsul teritoriului Strunga, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație și soluri, adîncimea, debitul și chimismul apelor subterane suferă variații importante. În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
lacoviști. Au debit relativ bogat și mineralizare diferită. Conform evidenței cadastrale, în comună există 38 ha luciu de apă. Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea consiliului Comunal Local Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali și o multitudine de întrepătrunderi ale acestora. Comuna Strunga are un perimetru
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
de apă. Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea consiliului Comunal Local Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali și o multitudine de întrepătrunderi ale acestora. Comuna Strunga are un perimetru funciar silvic de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Local Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali și o multitudine de întrepătrunderi ale acestora. Comuna Strunga are un perimetru funciar silvic de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au trecut în posesia a 248 persoane 146 ha de pădure. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Podu Iloaiei. Conform recensământului
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au trecut în posesia a 248 persoane 146 ha de pădure. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Podu Iloaiei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Strunga se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,13%). Pentru 4,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
28%). Pentru 4,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din satele Brătulești, Crivești, Fedeleșeni, Găureaua, Hăbășești, Movileni și Strunga, având în total 2007 locuitori. În comună existau o școală mixtă, patru biserici și o stațiune balneară. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2556 de locuitori în aceeași alcătuire. În 1950, comuna a fost transferată raionului
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
aceeași alcătuire. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. Satul Găureaua a primit în 1964 denumirea de "Gura Văii". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. În comuna Strunga se află situl arheologic de interes național de „la Siliște” la 200 m sud de satul Hăbășești, sit ce cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și Epoca Medievală (secolele al XV
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
sud-vest de Sagna și Roman și spre nord-est de Boghicea și mai departe în județul Iași de Sinești și Popești. Acest drum se intersectează la Bâra cu șoseaua județeană DJ280, care duce spre nord în județul Iași la Oțeleni și Strunga (unde se termină în DN28) și spre sud-est la Stănița și mai departe în județul Iași la Dagâța și în județul Vaslui la Băcești (unde se termină în DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bâra se ridică la
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
Corbi), devenind o culme joasă cu multe înșeuări. După această îngustare, interfluviul se evazează ușor și începe să urce până în Vârful Toaca (896,9m) de asemenea un nod hidrografic reprezentativ pentru Subcarpații Argeșului. Partea nordică a interfluviului până sub masivul Strunga (1167m) este constituită din conglomerate de Călimănești iar în partea sudică apar șisturile argiloase, nisipurile și gresiile cu intercalații de gipsuri ce au permis formarea unui relief pseudocarstic cu doline, grote și cuvete lacustre. Interfluviul Râul-Doamnei - Bratia este separat în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]