6,207 matches
-
fumător, ABI, PWVao, IMT și a fost supus la multiple analize de regresie liniară pentru a studia efectul lor asupra fragilității și a funcționalității fizice la vârstnici. Valorile cu p <0,05/ 0,09 au fost considerate semnificativ statistice. Lotul studiat a fost repartizat uniform, cu o vârstă medie de 73,95 ± 10 ani, cu predominanță femei (64,4%), peste 75% dintre pacienți fiind domiciliați în mediul urban. Deși numărul pacienților diabetici vs non-diabetici nu a fost distribuit în mod egal
Revista Medicală Română by Sorina Maria Aurelian () [Corola-journal/Journalistic/92277_a_92772]
-
fost distribuit în mod egal, se poate observa că media valorilor indicelui intimă-medie a fost semnificativ statistic crescută în cazul diabeticilor. Din punct de vedere al PWVao nu s-a înregistrat o diferență remarcabilă între cele două subgrupuri. În lotul studiat avem o diferență semnificativ statistic pentru apariția fragilității la pacienții diabetici și fumători (40%), dintre care jumătate sunt cei care prezintă PWVao de peste 12 m/s, risc cardiovascular crescut. Pacienții fragili și prefragili sunt prezenți în special la grupele de
Revista Medicală Română by Sorina Maria Aurelian () [Corola-journal/Journalistic/92277_a_92772]
-
Leroux-Berger, limfadenectomie funcțională bilaterală și iradiere postoperatorie. Dispensarizarea postoperatorie s-a efectuat inițial la 2 luni, apoi din 6 în 6 luni la 2 ani, apoi anual. Niciun pacient nu a prezentat recurențe și toți sunt în viață. În cadrul lotului studiat, patru dintre pacienți au fost femei și șapte pacienți au fost bărbați. În cazul laringectomiilor supraglotice, vârsta a reprezentat un criteriu important, deoarece, peste 65 de ani, intervin dificultăți de reabilitare postoperatorie a funcției sfincteriene laringiene, cu posibile complicații severe
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
kg/m2 , 89,59±15 vs 93,5±10 cm și, respectiv, 106,38±11,2 vs 102,4±15,2 cm. Încă după 6 luni de la intervenția de gastric sleeve, scorul GIQLI s-a îmbunătățit semnificativ la tot lotul studiat. Toți pacienții au înregistrat o ameliorare în trei domenii ale chestionarului, status fizic, social și emoțional, dar nu și în ceea ce privește simptomele gastrointestinale. Astfel, scorul total GIQLI preoperator și la 5 ani postoperator a fost de 107,4±15,2 puncte
Revista Medicală Română by Cornelia Zetu () [Corola-journal/Journalistic/92296_a_92791]
-
2 puncte și respectiv 116,2±13 puncte la pacienții cu diabet zaharat, și de 105,2±17 puncte, și respectiv 114,9±12 la pacienții fără diabet. Toleranța alimentară s-a menținut crescută la 5 ani postoperator în lotul studiat.Laparoscopic gastric sleeve asigură o scădere eficientă în greutate și un control efectiv asupra comportamentului alimentar, toleranței alimentare și a calității gastrointestinale a vieții timp de 5 ani, între ultimii doi parametri existând o relație pozitivă, semnificativă statistic. Chirurgia bariatrică
Revista Medicală Română by Cornelia Zetu () [Corola-journal/Journalistic/92296_a_92791]
-
posibil fiind 144. Un scor mare se corelează cu o mai bună calitate a vieții. Un chestionar de evaluare a toleranței alimentare post chirurgie bariatrică, descris de Sutter și colab., a permis evaluarea gradului de toleranță alimentară a tuturor pacienților studiați. Acest chestionar a cuprins trei domenii: a) satisfacția personală asupra aportului alimentar curent (scor cuprins între 1 și 5 puncte); b) gradul de toleranță alimentară a 8 categorii de alimente (carne roșie, carne albă, salată, legume, carne, orez, paste, pește
Revista Medicală Română by Cornelia Zetu () [Corola-journal/Journalistic/92296_a_92791]
-
5 ani postoperator a fost de 107,4± 15,2 puncte și, respectiv, 116,2±13 puncte la pacienții cu diabet zaharat, și de 105,2±17 puncte, și respectiv 114,9±12 la pacienții fără diabet. În tot lotul studiat se poate observa o îmbunătățire în trei domenii ale chestionarului specific pentru calcularea indexului GIQLI, și anume statusul fizic, emoțional și social, dar nu și în ceea ce privește simptomele gastrointestinale. Rezultatele în dinamică a chestionarului FTQ aplicat pacienților sunt prezentate în Tabelul
Revista Medicală Română by Cornelia Zetu () [Corola-journal/Journalistic/92296_a_92791]
-
sub cea preoperatorie la 1 an , spre deosebire de studiul nostru, unde acest index a înregistrat o creștere constantă în 5 ani postoperator. Această discrepanță poate fi explicată prin existența unor complicații subsecvente (reflux gastrointestinal etc.) sau prin numărul diferit de pacienți studiați. Un alt parametru, toleranța alimentară, poate reduce calitatea vieții din cauza disconfortului creat, a modificărilor alimentare impuse și a izolării sociale posibile. Schweiger și colab. au raportat un scor total FTQ de 20,4 puncte după SG, mai mic decât în
Revista Medicală Română by Cornelia Zetu () [Corola-journal/Journalistic/92296_a_92791]
-
descoperit. Nivelul GGT a fost semnificativ mai mare la pacienții cu DZ2 nou diagnosticat și SM comparativ cu cei fără SM și s-a corelat cu numărul de criterii ale SM. Asocierea mai bună a GGT cu SM la pacienții studiați ar putea fi explicată fie prin prisma încărcării grase a ficatului pe care GGT să o reflecte probabil cu o mai mare acuratețe, fie prin prisma implicării GGT în catabolismul extracelular al glutationului. GGT este astfel legată de creșterea stresului
Revista Medicală Română by Andrada Mihai () [Corola-journal/Journalistic/92297_a_92792]
-
comun este obstrucția nazală unilaterală, uneori însoțită de episoade repetate de micro epistaxisuri. Etiologia papilomului invertit a rămas încă neclară, precum și factorii responsabili pentru transformarea lui malignă. Alergiile, rinosinuzita cronică, infecțiile virale și toxinele din mediul înconjurător au fost îndelung studiate ca posibili factori etiologici. Teoria cu privire la etiologia alergică a papilomului nu a fost demonstrată. Cel mai frecvent, pacienții cunoscuți cu papilom inversat nu au istoric alergic de polipoză nazală, iar în ceea ce privește bilateralitatea leziunilor alergice, aceasta nu se menține în cazul
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
postoperatorie, iar la un singur pacient (12,5%) s-a aplicat și tratament chimioterapic. Șase pacienți cu papilom malignizat au dezvoltat această leziune după o medie de 4,3 ani de la primul diagnostic de papilom inversat. În perioada de timp studiată, de 46,5 luni, un singur pacient (16,6%) a prezentat recidivă după tratamentul pentru papilom malignizat, iar la 3 pacienți (37,5%) s-a instalat decesul. Rata de supraviețuire după diagnosticul de malignitate a fost în medie de 44
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
Marin Preda, față de lumea aristocratică din proza lui Petru Dumitriu sau față de lumea intelectuală din proza lui G. Călinescu. Groapa aduce un univers total diferit față de Bietul Ioanide (1953), Moromeții (I, 1955) sau Cronică de familie (1955). Pare o contrapondere studiată, deși Eugen Barbu scrie despre lumea copilăriei lui. În Jurnalul unor romane autorul notase încă din 1945: "Căutam pe hărți ceea ce era lângă mine: o lume exotică. Poftim, o ai, ce faci cu ea? Cu parfumurile, cu ritmul și cu
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
individual și pînă la aceea animată de o necesitate colectivă, capătă prestanța și atributele unui ceremonial, ale unei forme noi de expresie. în acest sens, pentru a înțelege excepționala dinamică mentală și urbanistică din ultimile două sute de ani, ar trebui studiate și analizate pătrunderea și evoluția statuarului în spațiul românesc, în dubla sa ipostază; de fenomen artistic și de vehicul al unor mentalități în schimbare. Pentru că asimilarea tridimensionalului într-un orizont cultural și spiritual esențialmente nonfigurativ a însemnat o repunere în
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
Relativ puțin interesat de teoria literaturii, de resursele filosofice ale disciplinei, și-a compus o "metodă" în direcție portretistică, neezitînd a convoca între mijloacele sale expresive anecdota, detaliul picant, vorba de duh. Precum precursorii galici, "n-a văzut în omul studiat o simplă abstracție sau o alcătuire estetică atemporală, ci l-a înțeles cu rădăcini în humusul spiritual respectiv, cu înclinări, cu gusturi, cu preferințe ale timpului său, a pătruns atît omul social, cît și pe cel individual, ambianța și unitatea
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
deosebit de simplificate ale interacțiunilor, capabile să ofere predicții deductive în privința rezultatelor, CADI oferă explicații inductive, ce pornesc de la observațiile empirice asupra comportamentului uman. Prin urmare, deși formularea de predicții poate fi într-adevăr dificilă, compromițând capacitatea deductivă a cadrului, comportamentele studiate sunt autentice, facilitând în același timp înțelegerea motivațiilor care au stat la baza comportamentului. Cadrul nu se limitează doar la oferirea de explicații teoretice, ci încearcă să reprezinte fundația politicilor publice care să funcționeze ca reguli într-un spațiu dat
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
graduală a elementelor constitutive CADI, identificarea variabilelor exogene, a arenei de acțiune, a participanților, înțelegerea regulilor operaționale, precum și a modului în care acestea constrâng strategiile participanților și estimarea de rezultate în concordanță. Această metodă este folosită mai ales atunci când obiectul studiat este o politică nou-introdusă, ale cărei rezultate nu sunt încă manifestate. Metoda post factum, în schimb, presupune focalizarea pe rezultatul deja existent și parcurgerea ulterioară a elementelor constitutive ale CADI. Să presupunem așadar faptul că evaluăm modalitatea în care s-
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
un loc. Contribuția județelor la produsul intern brut al regiunilor Sursă: Eurostat Pentru a elimina diferențele date de dimensiunile regiunilor, luăm în considerare un alt indicator, PIB pe cap de locuitor. Potrivit acestuia între performanța economică dintre celor două regiuni studiate se constată o diferență de doar 300 de euro: față de PIB-ul de 6300 euro/persoană din Dél-Alföld, în Regiunea Vest se înregistrează un PIB de 6600 euro/persoană. Cu acești indici Regiunea Vest este a doua cea mai dezvoltată
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
a crescut cu peste 150%, în timp ce regiunea Dél-Alföld a cunoscut practic o stagnare în această materie. În cadrul regiunilor, între PIB-urile specifice măsurate se constată diferențe mai mari la nivel de județ. Dintre cele șapte județe ale regiunii româno - maghiare studiate, cea mai mare putere economică o are în mod evident județul Timiș, iar județul Hunedoara ocupă ultimul loc pe această listă, și se traduce în 2010 printr-o diferență de peste 4 mii de euro pe locuitor între cele două
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
a crescut ușor în regiunea din Ungaria, iar în Regiunea Vest a scăzut cu aproape 11 de mii de capete. Județul Arad deținea cel mai mare număr, în timp ce crescătorii din județul Csongrád au deținut cele mai mici herghelii. În perioada studiată doar în cazul păsărilor se constată o depășire a efectivului din Regiunea Vest de către cel din Dél-Alföld. În 2011 regiunea maghiară avea un efectiv de 11 milioane de păsări de curte, din care 60% au fost crescute în Bács Kiskun
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
În 2011 străinii s-au cazat pentru cea mai lungă perioadă de timp în județele Bács-Kiskun și Békés, petrecând în medie în hotelurile de aici trei nopți. În județele Arad și Timișoara străinii au petrecut doar două nopți. Ambele regiuni studiate se disting prin bogăția apelor termale, prin turismul balnear. Aproape 9% din cele 58 de hoteluri balneare ale Ungariei se află în Dél Alföld (de exemplu Dávod, Gyopárosfürdő, Gyula, Kiskunmajsa, Szeged), în timp ce în Regiunea Vest se află stațiunea Băile Herculane
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
la rețeaua publică de apă a crescut cu 19, dintre care 8 se află în județul Timiș. În această regiune județele Timiș și Arad au indicatori deosebit de buni, 91%, respectiv 88% dintre localități dispuneau de rețea de apă. În perioada studiată, pe lângă rețeaua de apă, a fost extins și sistemul de canalizare. În Regiunea Vest rețeaua de canalizare a fost realizată mai ales în orașe și în cartierele formate din blocuri de locuințe. După 2008 s-a înregistrat o dezvoltare semnificativă
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
slab indicator în acest sens îl are în continuare județul Timiș, unde în 2011 mai puțin de 30% dintre localități erau racordate la sistemul public de canalizare. În privința racordării la rețelele de gaz, nu au intervenit schimbări semnificative în perioada studiată. Nivelul este ușor inferior mediei pe țară, în 2011 puțin peste un sfert dintre localități erau racordate la rețeaua de gaz. Sub acest aspect, Regiunea Vest se situa pe locul 5 al clasamentului pe regiunilor românești. INFRASTRUCTURĂ O infrastructură de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
rezultatul compatibilității dintre schimbările exogene și caracteristicile entității politice ori, cu alte cuvinte, al compatibilității dintre factorii circumstanțiali și cei structurali. Problema influențelor exogene devine astfel mult mai clară. Factorii circumstanțiali trebuie considerați întâmplători, imposibil de controlat, deși în cazul studiat ei sunt parte a două procese mai largi (expansiunea capitalismului și expansiunea statului) care îi ordonează, și care, de altfel, continuă și astăzi. Aceștia sunt perturbații atunci când provoacă devoluție politică și oportunități atunci când provoacă evoluție politică . Caracterul lor depinde de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
complexitate instituțională care furniza toate bunurile și serviciile publice disponibile și de multiple niveluri organizaționale. 4.4. Expansiunea statului și expansiunea capitalismului 4.4.1. Expansiunea statului Din punct de vedere cronologic, prima perturbație cu care s-a confruntat aranjamentul studiat a fost expansiunea statului. Aceasta a avut loc prin trei elemente care s-au extins împreună, dar care vor fi separate aici pentru scopuri analitice: furnizarea de bunuri și servicii publice alternative, îmbunătățirea taxării și înființarea administrației publice locale. 4
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul genotipal. Acest nivel este ultima formă de reziliență a unei entități politice. În cazul studiat, nivelul a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în 1949 și s-a încheiat în anul 1962. Argumentul la acest punct este că secvența devoluției politice a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]