2,190 matches
-
rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat deocamdată de urgențele spălării oilor și cailor, tata m-a luat de mână și m-a condus într-un spațiu aflat în stuful crescut pe malul bălții, aranjându-mi undița improvizată și sfătuindu-mă să am grijă să nu cad în apă. Apoi s-a întors la munca sa, iar eu am rămas așteptând să prind primul meu pește, lucru ce nu s-a
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
în vedere și realizarea unei pante subacvatice de echilibru, cu structuri „sparge-val” subacvatice, precum și reconstruirea stocului de sedimente, cu nisip adus din altă parte. În toamna anului trecut, Direcția a montat peste opt mii de metri liniari de gard din stuf pentru protecția împotriva eroziunii vântului, iar în Mamaia, la extremitatea plajei, au fost plantate perdele de vegetație pe două rânduri, cu o lungime de 2,5 kilometri. De asemenea, D.A.D.L. a propus și o serie de lucrări importante
Agenda2005-32-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284060_a_285389]
-
Stăncuța, locul unde aveau să-și ridice satul, izgoniții din Banat. Undeva, în câmp liber, în nesfârșita întindere a Bărăganului, unde-i lăsaseră cei care-i supravegheau, și-au făcut casele: la început corturi, bordeie, mai târziu case acoperite cu stuf, apoi altele mai bune. Munceau ziua, noaptea își făceau casa. Apoi veni iarna anului 1953, cea mai cumplită de pe acele meleaguri. Ioan Todos își amintește de viscolul năprasnic care a distrus multe case. „Când Crivățul viscolește zăpada, în Bărăgan nu
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
bucurie și urări de bine, pentru noi a fost o noapte de coșmar, pe care n-am s-o uit niciodată. Viscolul ne-a spulberat pur și simplu coliba pe care cu trudă ne-am încropit-o cu văiugă și stuf pe fundul Bălții Brăilei desecate”, retrăiește Ilie Birdean momentul primului Revelion în surghiun. Bucatele au rămas pe o masă care deasupra nu mai avea acoperiș. Viscolul luase și pereții, iar cei șapte oameni au salvat ce mai era de salvat
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
din S-E sau N-V se formau valuri pe apă și se simțea bătaia vântului. În rest, atmosfera era calmă și foarte bună de pescuit. În stânga mea, la circa cincizeci de metri, spre șosea, la marginea unui pâlc de stuf, pescuia deja Toni Bocu, un coleg de serviciu, pescar cu experiență la apa dulce. Lângă el, pe direcția mea, încă doi bărbați, fiecare cu sculele sale. Mi-am montat sculele, am aruncat cu o lansetă multă nadă în larg, am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
un coleg de serviciu, pescar cu experiență la apa dulce. Lângă el, pe direcția mea, încă doi bărbați, fiecare cu sculele sale. Mi-am montat sculele, am aruncat cu o lansetă multă nadă în larg, am mai nădit și lângă stuf, pentru fixă și m-am pus pe așteptat prima captură. Se luminase bine, însă peștele nu se grăbea să muște. Am avut la un moment dat o trăsătură la lansetă și când am înțepat prada, am simțit greutatea peștelui cum
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
aveam câțiva cărășei. Nimic de soi, nimic mai răsărit, să fi fost un kilogram de pește. Deodată, în stânga mea văd zarvă mare: colegul de serviciu, cu lanseta peste sculele vecinului din dreapta, se lupta cu un pește ce trăgea puternic spre stuful de pe celălalt mal. Ceilalți doi pescari, din dreapta lui și stânga mea, și-au retras lansetele din apă să nu se încurce cu cele ale norocosului. În jurul colegului meu, în afara pescarilor, mai erau patru tineri până în douăzeci de ani, bine dispuși
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
patru tineri până în douăzeci de ani, bine dispuși, care participaseră la un bal de absolvire a liceului, după cum am aflat mai târziu. Toată lumea era concentrată pe captura pescarului norocos. Încet, încet, peștele a ajuns la doi metri de mal, între stufuri. Atunci, a apărut o namilă de somn, de peste un metru. Un pește cum n-am mai văzut decât în filme, sau la televizor. Cu mare greutate, colegul a reușit să-l dirijeze în dreptul spațiului gol dintre stufuri. Având lanseta încovoiată
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
de mal, între stufuri. Atunci, a apărut o namilă de somn, de peste un metru. Un pește cum n-am mai văzut decât în filme, sau la televizor. Cu mare greutate, colegul a reușit să-l dirijeze în dreptul spațiului gol dintre stufuri. Având lanseta încovoiată și tot dând drumul la fir, apoi mulinând ușor, l-a adus lângă mal, însă monstrul se zbătea cu putere și trebuia să dea din nou drumul la nailon, să nu-l piardă din cârlig, sau să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
la marginea apei și își umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
ruginie spaimă, în arșițe confuze... Pe trupu-mi tot leșia, fierbînd, se va lăsa, Nenumărate zile de foc vin să acuze Răcoarea milenară din sufletu-mi de nea. Isterice incendii și plumb topit prin clipe... Voi deveni o baltă cu apă, stuf și pești Cînd frunza din octombrie în iulie o să țipe A putregai și-a lacrimi, prin visele lumești. Și-o să-mi revii zadarnic, la patruzeci de grade, În cîte-o-nchipuire, de cîte-un somn furat, Și-am să te rog revino cînd
RĂCOAREA DIN URMĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383090_a_384419]
-
șăgalniccînd Dumnezeu luceferi, cu tîlc, prin horn, mi-asmute.... II. SIMPLA ORDINE A LUCRURILOR, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017. Domnul Dobrescu și madame Clemance locuiau undeva pe fundul bălții înconjurate de papură și stuf. Cîndva, o țigancă bătrînă le spusese că ar fi trăit odată la Slatina, dar că pe atunci nu se cunoșteau, fiecare se îndeletnicea cu lucruri complet diferite. În vremea aceea trăiam o tinerețe ciudată, culegeam plante medicinale dis-de-dimineață, uneori și
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
îi văd... Apăreau pe drumul prăfos al colinei, la braț, domnul Dobrescu purta o redingotă lungă și ponosită, vineție, părul îi albise, curgea în ... Citește mai mult Domnul Dobrescu și madame Clemance locuiau undevape fundul bălții înconjurate de papură și stuf.Cîndva, o țigancă bătrînă le spusese că ar fi trăit odată la Slatina,dar că pe atunci nu se cunoșteau, fiecare se îndeletnicea culucruri complet diferite.În vremea aceea trăiam o tinerețe ciudată,culegeam plante medicinale dis-de-dimineață, uneori și seara
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
ruginie spaimă, în arșițe confuze... Pe trupu-mi tot leșia, fierbînd, se va lăsa, Nenumărate zile de foc vin să acuze Răcoarea milenară din sufletu-mi de nea. Isterice incendii și plumb topit prin clipe... Voi deveni o baltă cu apă, stuf și pești Cînd frunza din octombrie în iulie o să țipe A putregai și-a lacrimi, prin visele lumești. Și-o să-mi revii zadarnic, la patruzeci de grade, În cîte-o-nchipuire, de cîte-un somn furat, Și-am să te rog revino cînd
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
O ruginie spaimă, în arșițe confuze... Pe trupu-mi tot leșia, fierbînd, se va lăsa,Nenumărate zile de foc vin să acuzeRăcoarea milenară din sufletu-mi de nea.Isterice incendii și plumb topit prin clipe...Voi deveni o baltă cu apă, stuf și peștiCînd frunza din octombrie în iulie o să țipeA putregai și-a lacrimi, prin visele lumești.Și-o să-mi revii zadarnic, la patruzeci de grade,În cîte-o-nchipuire, de cîte-un somn furat,Și-am să te rog revino cînd frunze-or
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
vădind în toate grija nețărmurită pentru pește: plase puse la uscat și cârpit, undițe de toate mărimile pentru cei mici, coșuri, sfori, vârtelnițe, mincioguri, crăpelnițe, vârșe, babaioace, jurăvci, șărpunci, căsimci etc. în cadrul gospodăriei stătea coliba creștinului, cu acoperiș înalt de stuf, cu o singură intrare și, pe cât se putea vedea, cu două ferestre mici din care, pe cât se putea simți, ieșea un indescriptibil miros de pește. în stânga colibei era un coteț din scânduri rare printre care se zărea învârtindu-se un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și silueta osoasă, de femeie pentru care avem toate admirația, a nevestei pescarului. Să ne oprim puțin asupra ei. Era de o inteligență și de o inventivitate puțin obișnuite. Născută mai târziu, în veacul nostru de pildă, și nu în mijlocul stufului, ar fi putut deveni cu ușurință aviatoare, alpinistă, scriitoare, vatman, actriță, speaker sau cronicară de film. O mică, dar sistematică bibliotecă ar fi făcut din ea un gânditor; un poet inspirat ar fi văzut în ea o muză; o partitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ar fi găsit interpretul ideal; o complicată problemă șahistă și-ar fi aflat cu ea dezlegarea; un costum bikini i-ar fi venit ca turnat; emanciparea ar fi câștigat o adeptă coerentă etcaetera etcaetera. Nimic, vai, din toate acestea; doar stuful, mirosul de nămol, droaia de copii și bărbatul ursuz și cărpănos care săptămânal îi trăgea câte o mamă de bătaie soră cu moartea. Situația întristătoare în care am găsit-o nu ne va împiedica să o numim „Doamna Știucî”, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
plecam cu camionul În Apărătorii Patriei și poetesele pensionare citeau poeme de amor În fața unui public octogenar birtul de la Lizeanu lîngă casa cu balcon de fier unde a locuit Tuculescu și mustăriile intimitatea lor rustică adăpostită de un gard de stuf mustul gros și tulbure picotind În cănile de lut Tiberiu avea doi ani și sugea ca un Bacchus mic și rotofei ne povesteam campionatele internaționale de atletism În umbra opaițului Bob Biman și Perry O’Brien și Ralph Boston ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
deltă. Cu toate că venise în țară cu alte planuri. Delta Dunării nu era numai un loc în care conviețuiau oameni de diferite rase, ci și un imperiu al păsărilor, animalelor și plantelor, un labirint de poteci acvatice șerpuind printre insule de stuf unde pițigoi, stăncuțe, cintezoi, buze, cocostârci, pelicani și alte cunoscute și necunoscute animale își duceau viața lor secretă. Cormoranul îi făcuse o impresie deosebită lui Simon. O pasăre de deltă lungă, neagră, cu gâtul și capul împestrițate cu alb. Ciocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma broaștei, stânjenelul de baltă etc. Pe lângă bălți și mlaștini cresc salcia și răchita, atât spontan cât și prin plantare, în scopul consolidării malurilor și fixării solului. De asemenea, pentru consolidarea și fixarea terenului degradat s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noi: creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista posibilitatea apărării în fața atacurilor altor grupuri neolitice. Noile ocupații au dus la apariția unor noi culte, având punctul de plecare în adorarea Soarelui, legate de fertilitatea pământului, animalelor și oamenilor, concepte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vatră de lut și piatră, un inventar simplu (vase de lut, o cofă etc.) acopereau necesitățile unui trai modest. Până foarte târziu, tot bordei se numea o locuință de suprafață, monocelular (cu o singură încăpere, eventual o tindă) acoperită cu stuf, paie, fân, alte resturi vegetale, care a constituit locuința țăranului român. Cât privește termenul argea care a început a desemna o clădire anexă în care se țineau stupii sau era instalat războiul de țesut, a fost înlocuit cu termeni de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pintilescu, Călin, Ignătescu (zis Ciulină), Tabarcea, Bucșa, Iacobeanu (zis Ștefan cel Mare), Abureanu, Vraciu și altele. Pe dealul Bisericii, pe sub Dealul Beșicata, s-au stabilit familiile venite din Botoșana, Udești și Todirești. La locul numit Bahnă (un teren mlăștinos, cu stuf și altă vegetație de baltă) s-a așezat familia Boca (zis Bahnă), venită din Botoșana. Un Ștefan Boca și soția sa Nastasia Boca (străbunica dinspre mamă a lui Gheorghe Călin -Călinescu) au avut, la fel ca alții, posibilitatea să-și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din gura bunicului meu Neculai tefan Boca și a fratelui lui Vasile Ștefan Boca, ambii porecliți „Bahnă”, căci străbunicul meu, Ștefan Boca, când a venit din Bucovina, s-a așezat sub dealul numit Beșicata. în apropiere era o baltă cu stuf și rogoază pe care oamenii o numeau bahnă. Și așa le-a rămas numele din tată-n fiu și de Bahnă. Acestea le-au auzit de la agronomul Toader Boca și de la moș Costache Știrbu care a fost logofăt la curtea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]