240 matches
-
familiei mierea pentru alimentație sau de leac. Mierea se mai folosea la prepararea băuturilor seducătoare, cum era țuica în care se macera izmă creață. Cu timpul, în epoca modernă, odată cu apariția în comerț a zahărului, cei mai mulți oameni au renunțat la stupărit sau și-au făcut stupini moderne. De altfel, îngrijirea stupilor era o treabă nu chiar ușoară, apoi, la începutul verii, omul trebuia să fie mereu cu ochii pe stupii gata să roiască. Era credința că un roi pus pe plecare
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
se arunca cu pietriș sau omul cădea în genunchi și începea să înnoade firele de iarbă în vreme ce fluiera într-un anumit fel, imaginând o horă a întoarcerii. Importanța ce se acorda in diferite epoci dar mai ales în epoca medievală stupăritului rezultă și din zisa gazdei pe când vine cineva în vizită cu o treaba și se grabește:" Da, stai o țâră la noi să ne seie stupii" și nu "Să ne steie pețitorii". Corobețe și prune uscate La mare cinste erau
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
deosebite a creatorilor populari. Ocupația de bază a locuitorilor catolici din Somușca a fost și este agricultura. Creșterea vitelor constituie o altă îndeletnicire importantă pentru locuitorii din zonă, aceștia mai practicînd și o serie de ocupații complementare cum ar fi: stupăritul, pomicultura, viticultura, precum și meșteșuguri mai restrînse practicate în sat de către lemnari ori dulgheri. Obiceiurile calendaristice sunt deosebit de importante și pentru locuitorii catolici din Somușca. În ajunul Crăciunului se merge „la cântat”, „cântările-colind” avînd exclusiv o tematică religioasă. O formă arhaică
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
zonă: Zăvoaia din Slujitorii Albotești, Cireșu din Bălegoși. La 1834, octombrie, 9 se înregistrează o jalbă către domn semnată de săteni din Zăvoaele, Stanca, Dudescu și Lacurezii. În 1834 locuitorii acestui sat se ocupau cu creșterea animalelor, cultura plantelor, pescuitul, stupăritul - după cum aflăm din jalba țăranilor către domn. Cum anume se practicau acestea s-a putut reconstitui pe baza izvoarelor etnografice care demonstrează caracterul ocupațional pastoral-agrar și agro-pastoral. S-au practicat în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
si 1431. Este cea mai veche broderie de acest fel cunoscuta pâna astazi. Pe ea erau reprezentate, pe lânga chipurile sfânte, și portretele lui Alexandru cel Bun și al sotiei sale. Căpriana avea în acele vremuri în stăpânire o prisacă, (stupăritul fiind pe atunci o îndeletnicire predilectă a monahilor), o moară (sau chiar mai multe) și o moșie formată din satele Târnauca, Cârlani, Călinăuți, Cunila, Săndrești și Pârjolteni. Având statutul mănăstire domnească, așezământul monastic s-a bucurat de grija mai multor
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
din Germania, însă ramele erau așezate prea aproape de pereții stupului, iar albinele uneau cele două părți cu fagure sau propolis, astfel încât trebuia ca ramele să fie tăiate pentru a putea fi scoase afară. Toți acești stupi au fost invenții destinate stupăritului în zonele de pădure și aveau o ușiță în partea din spate, ca și stupii din bușteni verticali. Progresul practic a fost făcut în anul 1851 de către reverendul L. L. Langstroth din Philadelphia care a încorporat rame mobile în cutii
Apicultură () [Corola-website/Science/303685_a_305014]
-
stupilor de albine. Astfel putem menționa că în conscripția "părții scăunale" din [[1721]] numărul acestora era de 393 de coșnițe, și în [[1765]] localnicul Popa Stan deținea singur 100 de coșnițe.După anul [[1900]] racovicenii au început să practice un stupărit sistematic înlocuind coșnițele cu stupi moderni mult mai productivi, amplasându-i în ogrăzile pe care le dețineau în zona pădurii ""Braniștea"". O dată cu chimizarea agriculturii și a imposibilității practicării unui stupărit pastoral, numărul stupilor de albine s-a diminuat simțitor cu
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
coșnițe.După anul [[1900]] racovicenii au început să practice un stupărit sistematic înlocuind coșnițele cu stupi moderni mult mai productivi, amplasându-i în ogrăzile pe care le dețineau în zona pădurii ""Braniștea"". O dată cu chimizarea agriculturii și a imposibilității practicării unui stupărit pastoral, numărul stupilor de albine s-a diminuat simțitor cu trecerea anilor, ajungând în [[1980]] doar la 28 de familii de albine. Printre principalii proprietari ai acestora sunt: Octavian Mînduc, Ștefan Stoica și Ioan Comșa. [[Fișier:StupiConscrișiRacovița.png|800px]] [[Legumicultura
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
grădină de legume și de o plantație de arbuști (trandafiri, agriși, strugurași) și de pomi fructiferi altoiți (meri, peri, pruni). Pământul fertil, adus de călugări din alte părți, a fost așezat peste terenul pietros al poienei. Se ocupau și cu stupăritul. Pentru udarea terenurilor fructifere călugării au dispus de un sistem propriu de irigare, apa de ploaie fiind captată în cisterne. Mănăstirea a fost distrusă în timpul revoluției din 1848-49. Pe locul devastat, sătenii din preajmă au construit ulterior, unicului călugăr greco-catolic
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
actualmente Chițcani comună Costești jud.Vaslui, fiind fiul lui Lazăr Hristea arendaș al moșiei Chițcani. Dragostea pentru albine a prins-o încă de la vârsta de 14 ani de la moș Ștefanache Roiu un batran din sat după cum povestește în cartea sa "Stupăritul Nou". A absolvit Liceul Teoretic din Bârlad iar în 1919 a obținut licența la Facultățile de Drept și de Chimie Agrara. A contribuit la dezvoltarea stupăritului împărtășind altora succesele și chiar eșecurile sale. A scris sute de articole în reviste
Constantin Hristea () [Corola-website/Science/322098_a_323427]
-
ani de la moș Ștefanache Roiu un batran din sat după cum povestește în cartea sa "Stupăritul Nou". A absolvit Liceul Teoretic din Bârlad iar în 1919 a obținut licența la Facultățile de Drept și de Chimie Agrara. A contribuit la dezvoltarea stupăritului împărtășind altora succesele și chiar eșecurile sale. A scris sute de articole în reviste și broșuri începând cu Universul, revista Buletinul Apicultorului, România Apicola și alte publicații. A publicat mai multe broșuri că "Stupii sistematici" (1933), "Creșterea Reginelor" (1934), "Creșterea
Constantin Hristea () [Corola-website/Science/322098_a_323427]
-
sute de articole în reviste și broșuri începând cu Universul, revista Buletinul Apicultorului, România Apicola și alte publicații. A publicat mai multe broșuri că "Stupii sistematici" (1933), "Creșterea Reginelor" (1934), "Creșterea Albinelor" (1935). În 1935 publică opera să de bază "Stupăritul", scrisă sub forma unui dialog cu fiul său Călin. Lucrarea a fost premiată de Academia Română în 1936 și de Academia Franceză în 1937. La vârsta de 80 ani o reactualizează și o revizuiește fiind tipărită în 1976 și 1979 sub
Constantin Hristea () [Corola-website/Science/322098_a_323427]
-
forma unui dialog cu fiul său Călin. Lucrarea a fost premiată de Academia Română în 1936 și de Academia Franceză în 1937. La vârsta de 80 ani o reactualizează și o revizuiește fiind tipărită în 1976 și 1979 sub titlul de "Stupăritul Nou" cu o prefață de prof. Dr. Ing. Viaceslav Harnaj. Cartea este printre cele mai complete cărți de apicultură și încă mai este foarte actuala. În 1967 publică "ABC Apicol", " Produsele apicole în sprijinul sănătății" împreună cu Dr. Mircea Ialomițeanu iar
Constantin Hristea () [Corola-website/Science/322098_a_323427]
-
vorbă cu reprezentanții celor două asociații de apicultori, împreună cu principalele organizații de fermieri și au ajuns la concluzia că în cazul în care apicultorii vor mai cere o derogare, aceasta va fi emisă. S-a pus în discuție și posibilitatea stupăritului pastoral, precum și obligația ca fermierii să anunțe de fiecare dată când aplică tratamente chimice pe terenurile agricole. Pe de altă parte, producția de miere a scăzut în acest an, atât în România, cât și în țările Uniunii Europene, principalul vinovat
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
utilizării ei în orice areal geografic din România. În plus, nu mă ajută foarte mult faptul că doar jumătate România se tratează și se face această însămânțare cu sămânță tratată cu cele trei substanțe active, pentru că apiculorii, în general, practică stupăritul pastoral. Este bine cunoscută această transhumanță, iar cel care vine din zona de nord, din Sălaj, din Cluj sau din Maramureș nu are de unde să cunoască în ce tarla a fost însămânțat cu. Și, cred, ca și structură, dacă îmi
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]