238 matches
-
Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea alpină. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere a golului subalpin, arboretele încheiate, cu coronamentele dese, caracteristice speciei, nu permit decât o iluminare slabă a solului, ceea ce are ca urmare o reprezentare foarte redusă atât a elementelor arbustive, cât și a celor ierbacee. Vegetația forestieră este dominată de molid (Picea abies
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
major), stirigoaie (Veratrum album), odolean (Valeriana tripteris), trestie de câmp (Calamagrostis villosa), horști (Luzula silvatica), afin (Vaccinium myrtillus), merișor (Vaccinium vitis-idaea), afinul alpin (Vaccinium uliginosum), iar prin locurile băhnoase speciile de crisosplenium (Chrysosplenium alternifolium si Chrysosplenium opositifolium) ș. a. In zona subalpină predomină ienupărul (Juniperus intermedia) și jneapănul (Pinus mugo). Fauna este asemănătoare celei întâlnite frecvent în Carpații Românești. Astfel, în acest perimetru, întâlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), râsul (Lynx lynx), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
exemplarelor cu un aspect special, cum ar fi aspectul columnar (relict postglaciar); - Evoluția în altitudine a vegetației, având în vedere că poteca se întinde pe o diferență de 300 de metri în altitudine; - Diversitatea speciilor într-un codru secular; - Vegetația subalpină înspre capătul superior al potecii formată din scoruși, ienuperi, jnepeni. 4. Impactul antropic asupra zonei potecii tematice „Regenerarea pe arbori” din cadrul rezervației Codrul secular Giumalău. începând cu anul 1941, de când printr-o hotărâre a Consiliului de miniștri este înființată rezervația
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti) * Formațiuni cu Juniperus communis, în zone sau pajiști calcaroase * Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile, cu Alysso-Sedion albi * Pajiști calcaroase, pe nisipuri xerice * Pajiști boreale și alpine, pe substrat silicios * Pajiști calcaroase alpine și subalpine * Pajiști uscate semi-naturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
dillenii * Grohotiș și lespezi calcaroase * Grote neexploatate turistic * Câmpuri de lavă și excavații naturale 6. Habitate de pădure * Păduri bătrâne caducifoliate naturale, hemiboreale, bogate în epifite * Pășuni împădurite * Păduri mlăștinoase caducifoliate * Păduri de tip Luzulo-Fagetum * Păduri de tip Asperulo-Fagetum * Păduri subalpine medio-europene cu Acer * Păduri medioeuropene tip Cephalanthero Fagion * Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european și cu Carpinion betuli * Stejăriș, cu Galio-Carpinetum * Păduri pe pantă, grohotiș sau ravene, cu Tilio-Acerion * Stejăriș bătrân acidofil, al câmpurilor nisipoase, cu Quercus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
groasă; au flori mari, viu colorate (datorită luminii intense) și Înmulțire predominant vegetativă. Plantele, de talie mică, târâtoare, perene, sunt mai cu seamă arbuști. Ca exemplu, menționăm specii de Vaccinium, Rhododendron, Andromeda, Empetrum, Dryas, Juniperus ș.a. 2. Plantele alpine și subalpine au tulpină aeriană scurtă, târâtoare și partea subterană foarte bine dezvoltată; frunzele sunt mici, cu Înveliș păros, epidermă groasă, cutinizată și țesut palisadic gros, cu celule Înalte; florile sunt mari, viu colorate; predomină Înmulțirea vegetativă. Lumina. În funcție de acest factor se
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
justificată de amplasarea acestuia pe un teritoriu cu particularități morfometrice variate, ce determină o etajare climatică și vegetală. Altitudinile în parc variază între 6004000m, făcând astfel loc existenței a patru etaje vegetale: chaparral, zona montană joasă, zona montană înaltă, zona subalpină și alpină. Ghețarii actuali mai sunt încă prezenți pe vârfurile cele mai înalte, însă suprafața acoperită de aceștia s-a redus considerabil în contextul schimbărilor climatice globale. Din cele cca. 7000 specii de plante existente pe teritoriul Californiei, se apreciază
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
1.562 mii ha, reprezentând 32% din suprafața totală a pajiștilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru pășunat sau sunt cosite. Din aceasta suprafața, 200 mii ha sunt situate la o altitudine de peste 1.500 m. Majoritatea pășunilor alpine și subalpine din România au rămas într-o stare foarte apropiată de cea naturala și sunt caracterizate de o mare diversitate biologica cuprinzând numeroase specii locale. În vederea aderării la Uniunea Europeană, ca parte a adoptării acquis-ului comunitar, România trebuie să implementeze un Program
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
mesteacănul ( (Betula verrucosa), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus montana), scorușul (Sorbus aucuparia), arinul de munte (A (Alnus viridis), plopul (Populus termula). De la altitudinea de 1500 - 1600 m în sus începe complexul de tufișuri, rariști și pajiști subalpine, care ocupă suprafețe mai mari în Giumalău față de Rarău. Fauna este asemănătoare celei întâlnite frecvent în toți Carpații românești: urs brun (Ursus arctos), cerbi și ciute (Cervus elaphus), căpriori și căprioare (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), râși (Lynx lynx) - ocrotiți
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
secetă la câmpie și deal și de temperaturi scăzute pentru zona de munte astfel: a) câmpie: 190-210 zile la irigat (aprilie - octombrie) sau 100-150 zile la neirigat; ... b) dealuri: 140-180 de zile (mai-septembrie); ... c) munte: 90-150 de zile (iunie-septembrie); d) subalpin: 60-100 de zile (iunie-august). Încetarea pășunatului se face cu 3-4 săptămâni (20-30 de zile) înainte de apariția înghețurilor permanente la sol. 5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunat Ciclul este intervalul de timp în care iarba de pe aceeași parcelă de exploatare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânțare pe zone de cultură și mod de folosire (P = pășunat; F = fâneață ; M = mixt) Font 8* F = fâneață ; M = mixt) Anexa 2 la ghidul-cadru PRINCIPALELE TIPURI DE PAJIȘTI ȘI RĂSPÂNDIREA LOR 1. Etajul subalpin și alpin 1.1. Pajiștile de Festuca airoides (F. supina, F. ovina sudetica) (părușcă) Răspândire și ecologie. Pajiștile de părușcă ocupă cele mai mari suprafețe în etajul subalpin al jnepenișurilor, de la 1.600 m până la 2.200 m altitudine. Acestea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
2 la ghidul-cadru PRINCIPALELE TIPURI DE PAJIȘTI ȘI RĂSPÂNDIREA LOR 1. Etajul subalpin și alpin 1.1. Pajiștile de Festuca airoides (F. supina, F. ovina sudetica) (părușcă) Răspândire și ecologie. Pajiștile de părușcă ocupă cele mai mari suprafețe în etajul subalpin al jnepenișurilor, de la 1.600 m până la 2.200 m altitudine. Acestea sunt pajiști de origine secundară și au rezultat în special după defrișarea jneapănului. Festuca airoides este o specie care preferă stațiuni cu caracter mezoxerofit față de Nardus stricta, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
1.562 mii ha, reprezentând 32% din suprafața totală a pajiștilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru pășunat sau sunt cosite. Din aceasta suprafața, 200 mii ha sunt situate la o altitudine de peste 1.500 m. Majoritatea pășunilor alpine și subalpine din România au rămas într-o stare foarte apropiată de cea naturala și sunt caracterizate de o mare diversitate biologica cuprinzând numeroase specii locale. În vederea aderării la Uniunea Europeană, ca parte a adoptării acquis-ului comunitar, România trebuie să implementeze un Program
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260483_a_261812]