552 matches
-
Papa i-o acorda la 11 mai 1359. Victorios asupra polonilor, la întoarcere, Petru, voievodul Valahiei Minore, îndemnat și susținut de Bogdan cu românii veniți de peste munți, a trecut Siretul și, luând prin surprindere pe Sas, a ocupat și Moldova subcarpatică, în timpul verii, în iulie și august. Ecoul acestei duble victorii a fost adusă la cunoștința regelui, tocmai în timpul când acesta conducea personal oștile transilvană și ungară în războiul contra lui Dușan al Serbiei. În septembrie, Ludovic răsplătea câțiva români din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
detaliate a climei și climatelor din diferite centre urbane (Iași, Galați, Brăila, Bacău, Oradea, Constanța, Huși, Bârladă, a climei orașelor industriale din România sau a unor regiuni geografice și administrative (Clima din zona bălților Brăilei, Clima Regiunii Iași, Clima regiunii subcarpatice dintre Moldova și Trotuș, Clima litoralului românesc al Mării Negre ș.a.). Din cuprinsul acestor lucrări rezultă apelul privind necesitatea și importanța de actualitate a cercetărilor de climatologie, în special, a celor de climatologie a orașelor, areale cu o suprafață activă deosebit de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
temelii dacă nu acceptă să ceară ajutorul trupelor germane. Hacha trebuie să cedeze și Wermachtul intră imediat în Boemia. Cehoslovacia este ștearsă de pe hartă. Pe lîngă Slovacia devenit stat "independent", în realitate satelit al Germaniei și în timp ce Ungaria anexează Rutenia Subcarpatică, Hitler înființează un "Protectorat al Boemiei-Moraviei" supus și acesta în totalitate Reichului. În urma acestui succes, pe 22 martie, el impune Lituaniei să-i cedeze regiunea Memel. La rîndul său, Mussolini, profitînd de stupoarea Europei și nevrînd să se lase mai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Suceava în comunele de munte (Ulma, Straja, Falcău). Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost deosebit de puternic, provocând moartea a peste 500 de persoane. S-au produs mari distrugeri în părțile centrale și de sud ale Moldovei și în zona subcarpatică a Munteniei. El a fost resimțit și la noi, la Costișa. Cutremurul din 4 martie 1977 a cuprins o zonă seismică vastă, fiind propagat în direcția NE-SV. Au fost produse pagube pe aproape o treime din teritoriul țării. Acest
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o pierdere însemnată. Despre cea de-a doua parte a campaniei din 1476 nu avem decât știri fragmentare, care nu îngăduie stabilirea cu exactitate a acțiunilor militare. După lupta de la Valea Albă, Ștefan s-a retras spre nord, în regiunea subcarpatică și pe obcinele bucovinene. Fiind aproape de munți și stăpânind trecătorile lor spre Transilvania, voievodul păstrează liniile de comunicație cu aliații săi, care se pregăteau cu multă greutate să-i vină în ajutor, dar și posibilitatea să se retragă în Cetatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pr. Vasile Mare (trad.), din Adevărata măsură a virtuților, Pr. P. Quadrupani și Robert Mialhe, Serafica, Roman, 2006, pp. 140-146. 27. PR. IOAN MARINA autobiografie Subsemnatul Marina V. Ioan, născut la 21 octombrie 1914 în com. Apșa de Mijloc, regiunea subcarpatică - Cehoslovacia, am absolvit 8 clase în Sighetul Marmației. După absolvirea școlii (1928-1936), am fost numit învățător în satul meu din 1 septembrie 1936 până la 15 aprilie 1939. La 15 aprilie 1939 am fost încorporat în armata cehoslovacă la Hrușovany u
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la Hrușovany u Brno - Cehoslovacia. În iunie 1939, Sudeții, regiunea locuită de nemți, a fost ocupată de armatele hitleriste, iar noi, soldații, am fost lăsați la vatră și ne-am întors la casele noastre. Teritoriul în care locuiam eu - Rusia subcarpatică a fost ocupat de unguri. Când m-am prezentat la Inspectoratul școlar din Užhorod (Ungvar), ca să-mi ocup postul de învățător, m-a întrebat dacă știu ungurește. Eu i-am răspuns că nu știu, dar voi învăța. Inspectorul mi-a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
până în prezent.. fr. preot Ion Marina Hălăucești, 10 mai 1992 Prea Cucernice Părinte, Ca urmare a scrisorii D-voastre din 13 iulie 1994 vă comunic următoarele: Subsemnatul Marina Ioan, născut la 21 octombrie 1914 în comuna Apșa de Mijloc, regiunea Subcarpatică Cehoslovacia - azi Ucraina -, am absolvit 5 clase primare, apoi am urmat Școala normală din Sighetul Marmației, 1928-1936. Învățător în comuna natală 1936-1939. În 1939 m-am refugiat în România la Sighetul Marmației. Numit învățător în com. Măderat, jud. Arad până în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Ioan Botezătorul), spre deosebire de „Sf. Ioan de iarnă”, ținut la 7 ianuarie. El a devenit „Patronul Bucovinei”, dar era celebrat - prin pelerinaje În masă la Suceava - de toți creștinii, din toate regiunile din jur : Basarabia, Moldova, Transilvania, Maramureș, Galiția, Podolia, Ucraina subcarpatică etc. <endnote id="(141, p. 128)"/>. De asemenea, cei doi folcloriști români au prezentat tradițiile populare, credințele și minunile care sunt puse pe seama sfântului. În aceste legende populare românești pot fi decelate câteva mitologeme, care se regăsesc și În alte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Consiliului permanent al Alianței Balcanice, ținută la București, reprezentanții acesteia, au respins pretențiile revizioniste ale Bulgariei față de România. între 4 și 6 martie 1939 are loc vizita la Varșovia a ministrului Gafencu, ca să participe la tratativele polono-ungareromâne, cu privire la ocuparea Ucrainei subcarpatice; reprezentantul României refuză această acțiune, dar ungurii nu se dau în lături și intră pe teritoriul Ucrainei subcarpatice la 14 martie 1939. La 8 martie 1939 regele Carol al II -lea, l-a numit pe Armand Călinescu succesor la președenția
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
între 4 și 6 martie 1939 are loc vizita la Varșovia a ministrului Gafencu, ca să participe la tratativele polono-ungareromâne, cu privire la ocuparea Ucrainei subcarpatice; reprezentantul României refuză această acțiune, dar ungurii nu se dau în lături și intră pe teritoriul Ucrainei subcarpatice la 14 martie 1939. La 8 martie 1939 regele Carol al II -lea, l-a numit pe Armand Călinescu succesor la președenția consiliului de miniștri, în locul decedatului Miron Cristea. Au mai avut loc și alte evenimente importante până în prezent dar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
În principalele orașe ale Bucovinei există organizații etnice numite „Casa Germană”, „Casa polonă”, „Casa Armeană” având caracter cultural și umanitar. Ucrainenii de la munte, numiți huțuli s-au așezat În sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele În zona de origine. Ei trăiesc În satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau rutenii sunt urmașii refugiaților și coloniștilor galițieni și podoleni veniți În sec. XVIII-lea. Ei s-au păstrat și s-
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a fi un instrument al politicii hegemonice a Franței (în 1938 cu acordul de la München). 216 Bucata de pînză roșie, în formă de pelerină, de care se folosește matadorul pentru a excita taurul în ultima fază a coridei. 217 Ungaria Subcarpatică, integrată Slovaciei în 1918. 218 Regina Elena a Italiei era sora Reginei mame a Serbiei, ambele fiind fiicele Regelui Nikita al Muntenegrului. 219 Surse iugoslave și românești tind să dovedească implicarea serviciilor secrete franceze în organizarea atentatului. Regele Alexandru a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
documentar la anul 1353, este Chiril Românul de Prezemzsl -azi Polonia - în Țara Bolohovenilor. Înscrisul papal dovedește că românii care au intrat în organizarea diocezei cu-mane ce cuprindea în Moldova, ținutul între Carpați și Siret iar în Valahia dealurile subcarpatice, erau organizați tot în vechile lor structuri de cnezate păstrîndu-și chiar și episcopii de rit ortodox care a stîrnit supărarea pontifului catolic. Termenul de ,,popoare” în acest text are sensul de structuri organizatorice și nu națiuni în sensul modern al
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Într-adevăr s-au creat niște situații extraordinar de interesante și chiar cu repercusiuni destul de urâte... Ce anume? În ’45, un oarecare Odoviciuc 1, un pilon al sovieticilor dincolo de Tisa, a Încercat să alipească o parte a Maramureșului de Ucraina subcarpatică, cum era denumirea... Și sigur că aci a izbucnit imediat o revoltă populară care-a cuprins Întreaga zonă, de la Borșa la Gutâi și de la Huta la Sighet. Adică, practic, Întreg județul vechi Maramureș era alarmat și revoltat... Evenimentele astea erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au reușit deloc-deloc să facă nimic, pentru că totdeauna se părăsea sala cu bătăi de picioare și alte treburi de felul ăsta... Și, ca atare, nu s-a mai putut realiza scopul de a alipi partea asta a Maramureșului către Ucraina subcarpatică... Dumneavoastră pentru ce ați fost arestat? După evenimentele aste’ cu Ucraina subcarpatică, la noi În liceu s-a format niște curente pornite de la profesori: „Păi, voi nu vedeți ce se petrece? Voi nu vă dați seama ce se poate Întâmpla
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bătăi de picioare și alte treburi de felul ăsta... Și, ca atare, nu s-a mai putut realiza scopul de a alipi partea asta a Maramureșului către Ucraina subcarpatică... Dumneavoastră pentru ce ați fost arestat? După evenimentele aste’ cu Ucraina subcarpatică, la noi În liceu s-a format niște curente pornite de la profesori: „Păi, voi nu vedeți ce se petrece? Voi nu vă dați seama ce se poate Întâmpla? Voi sunteți tineri, În mâna voastră este la ora asta speranța”... Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
1961) cântă nu numai fructele, ca Ion Pillat, cântă toate roadele pământului. Asemenea lui B. Fundoianu, Ilarie Voronca și Radu Gyr în deceniile interbelice, el celebrează fasolea, cartofii, mazărea, ceapa, sfecla, tomatele, morcovii. Poetizează, adică, alături de fructele edenice ale solului subcarpatic, precum „pere de aur ca luna în noapte”, prune cu „miezul ca fagurii dulci de albine”, și vegetale indispensabile, „prozaice”. Abordând la debut, în stil nediferențiat, obișnuitele „teme majore”, el s-a remarcat încă de atunci și printr-o insolită
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
ale pensionarilor peste 110-130% dintre personele care au depășit 60 de ani (fapt datorat pensionărilor anticipate și/sau frauduloase massive la vârste între 40 și 60 de ani și faptului că majoritatea vârstnicilor au pensie), județele din Transilvania, Banat, zona subcarpatică a Munteniei , București și Constanța sunt în mod evident avantajate față de restul județelor (cele din sudul Munteniei și Olteniei și din Moldova) care au doar 70-90% pensionari raportat la populația +60. Această concentrare a pensiilor în anumite județe și localități
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cernoziom, brun de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se poate cultiva majoritatea speciilor legumicole. ... 2. Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu spațiul cuprins între Siret și Prut și luncile aflate la confluența cu unii afluenți
LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151189_a_152518]
-
cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole. b) Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu spațiul cuprins între Siret și Prut și luncile aflate la confluența cu unii afluenți
HOTĂRÂRE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155264_a_156593]
-
cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole. b) Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu spațiul cuprins între Siret și Prut și luncile aflate la confluența cu unii afluenți
NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003 de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155265_a_156594]
-
sunt plasați șapte arbori naturali. Câmpul inferior aflat sub linia zimțată este de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Soarele sugerează căldura și ospitalitatea locuitorilor. Linia zimțată reprezintă relieful subcarpatic al zonei. Copacii reprezintă plantațiile pomicole din zonă, precum și pădurile de fag, stejar și brad aflate pe culmile mai înalte. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.8 Anexa 2.8
HOTĂRÂRE nr. 409 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167424_a_168753]
-
cernoziom, brun de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se poate cultiva majoritatea speciilor legumicole. ... 2. Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu spațiul cuprins între Siret și Prut și luncile aflate la confluența cu unii afluenți
LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189950_a_191279]
-
cernoziom, brun de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole. ... 2. Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu spațiul cuprins între Siret și Prut și luncile aflate la confluența cu unii afluenți
LEGE nr. 112 din 27 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187300_a_188629]