255 matches
-
spre căutarea motivației juste și false, spre studierea deliberării intime. Rămîne în egală măsură de domeniul speculativului pretenția că acțiunile umane sînt nedeterminate ca și afirmația că ele sînt determinate. Înțeleasă ca problemă a motivației juste și false, supraconștiente și subconștiente, problema libertății constituie problema centrală a psihologiei. Mai mult: problema aceasta este însăși psihologia și în măsura soluționirii ei va cunoaște aceasta psihicul uman, obiectul cercetării ei. Totuși, chiar și cunoașterea detaliată a funcționării motivante a vieții psihice ar rămîne
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a exercitat o imensă influență motivantă asupra istoriei gîndirii. Din prudență științifică, studiul motivelor trebuie să reexamineze soluțiile speculative ale metafizicii. Psihologia ar putea firește să țină cont de legile care guvernează viața, adică de pedeapsa înficoșătoare declanșată de deformarea subconștientă, ca și de bucuria care răsplătește formația supraconști-entă, fără măcar să meargă pînă la sursa mitică și misterioasă a acestei legislații, fără să se ocupe de imaginile metafizice. Dar ea ar rămîne plană și nu ar acoperi domeniul întregii vieți, i-
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fiecare elaborează soluțiile vital juste sau false ale tuturor problemelor vieții. Potrivit tuturor mitologiilor, Dumnezeu nu-l judecă pe om după acțiunile adesea ipocrite ale acestuia, ci după motivele sale ascunse. Imanența justiției, supraconștient evidentă, este ascunsă de manifestările vieții subconștiente care constituie injustiția imanentă. JUSTIȚIA ESTE IMANENTĂ VIEȚII; INJUSTIȚIA ESTE IMANENTĂ OMULUI. Simbolul "Dumnezeului-Judecător" care împarte recompense și pedepse aparține atît sferei metafizice, cît și celei etice. Conform mitologiilor, omul este judecat după moartea sa, ceea ce este o imagine metafizica
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lingvistice este fără îndoială includerea în maladile spiritului a contrapolului ambivalent al nervozității inhibitive: banalizarea triumfantă, flagel al vieții sociale, cauza principală a domniei nedreptății în lume. Înțelepciunea mitică o exprimă prin simbolul "Prințului Lumii" reprezentat de Satan, simbolul intențiilor subconștiente: cînd al celor prea bune, cînd al celor prea rele. Intențiile prea rele ale banaității constituie principiul răului pentru că ele sînt mai mult decît moralismul cel puțin în epocile decadente ipostaziate în ideal și aceasta pînă în punctul în care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
îndepărtînd-o de țelul ei: eliberarea. Datorită obsesiei vanitoase a subconștientului, omul nu este liber, dar poate deveni liber autodeterminîndu-se introspectiv în privința efortului de eliberare, a deșteptării elanului său. Numai valorificările supraconștiinței etice sînt capabile să combată și să învingă tentațiile subconștiente ale autosupravalorificării vanitoase și ale avidității egocentrice a dorințelor, cauze ale plîngerilor împotriva nedreptății vieții. Destinul omului depinde de justețea propriilor sale judecăți de valoare. Judecătorul lui este propria sa supraconștiință. Acesta este adevărul esențial, domnia imperturbabilă a legii armoniei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
poate exista nici dacă nu depune eforturi în vederea perfecționării acestor legi. Devine clar că, în fața necesității istorice a luptei sociale, orientarea rațională sau irațională depinde de justiția sau de injustiția esențială a indivizilor, adică de motivele supraconștiente și libere sau subconștiente și obsedante care îi animă în ultimă instanță, de lupta esențială și interioară a eliberării individuale. Deși legile sociale nu sînt decît o convenție, pedepsele prevăzute de aceste legi și încălcarea lor de către individ rămîn bazate pe egalitatea fundamentală a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nivelul vieții reale a omului Iisus. Omul se sanctifică grație propriului său elan animant, propriei sale dorințe esențiale și pentru propriul său bine esențial. El se determină liber, deliberat, întru purificarea propriei lui intenționalități motivante, se eliberează de tiraria intențiilor subconștiente, autoritate obsedantă, din cauza autosuprasatiifacției vanitoase. Omul învinge deci vanitatea, slăbiciunea înnăscută a naturii umane (Prințul lumii) și devine astfel exemplul salutar al posibilității imanente de autoeliberare, exemplu esențial valabil pentru orice om ("M-am sanctificat pentru voi"). Sanctificarea este ilustrarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
agresivității dușmănoase. Dar el necesită de asemenea să nu fie pierdut printr-o viziune falsă a sublimării, curajul aflat la baza agresivității instinctive, reziduu al animalității. Pericolul inerent vieții umane nu provine din acest fond inconștient, ci din deformarea lui subconștientă sub cele două forme ambivalente și exaltante ale sale: violența intimidantă și suavitatea, blîndețea ipocrită, care nu sînt decît forme ale angoasei vitale, ale lașității. Salvarea constă în curajul de a aborda și a revalorifica tendința spre pervertire, motivația subconștientă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
subconștientă sub cele două forme ambivalente și exaltante ale sale: violența intimidantă și suavitatea, blîndețea ipocrită, care nu sînt decît forme ale angoasei vitale, ale lașității. Salvarea constă în curajul de a aborda și a revalorifica tendința spre pervertire, motivația subconștientă, în combativitatea spirituală și sublimă. Datorită acestui fapt, spiritul uman ar trebui să ajungă la o înțelegere psihologică din ce în ce mai limpede a țelului director (inclus deja într-un mod subiacent în preștiința mitică). Spiritul ar avea sarcina de a căuta înseși
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ambivalență nu sînt deloc absente în epoca actuală, ba chiar cunosc o nouă perioadă de înflorire. 4) ACTUALITATEA PROBLEMEI ESENȚIALE În fiecare moment al cursului istoriei, starea din perioada respectivă a lumii este determinată de ansamblul reacțiilor conștiente, supraconștiente și subconștiente ale tuturor oamenilor, de sublimările și spiritualizările care îi călăuzesc pe oameni și de perversiunile și superstițiile care îi afectează pe indivizi. Dar toate aceste forțe motivante sînt la rîndul lor motivate de tradițiile comune unei colectivități sau alteia. Din
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dacă nu vanitatea care orbește privirea interioară, privirea introspectivă? 5) ANTICRISTUL: "SATAN" Simbolul "Dumnezeului-Judecător" nu-și găsește traducerea completă decît grație analizei legalității funcționării psihicului efectuate pe parcursul tuturor instanțelor, de la purificară supraconștientă (Dumnezeu-fiul, care urcă la Ceruri) pînă la pervertirea subconștientă (Satan, cel care ne duce în Infern). Justiția imanentă se manifestă nu numai prin realizarea ideală, ci și prin contrariul ei, pervertirea. Pentru a efectua analiza simbolului "Dumnezeu" trebuie să completăm traducerea contra-simbolului "Satan". Elemente ale analizei simbolului Satan sînt
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
din noi pe parcursul întregii zil și al întregii noastre vieți. Din punct de vedere mitic, Satan ne poartă spre Infern atunci cînd îi ascultăm promisiunile înșelătoare sau cînd i-am executat activ poruncile, care sînt în realitate propriile noastre porniri subconștiente, implicînd autoresponsabilitatea. Infernul nu este un loc aflat în spații, ci reprezintă funcționarea unui mecanism de natură psihică: orbirea subconștientă pro-vocată și produsă de vanitatea falselor autojustificări refulante. În caz de nervozitate, Satan, tentația subconștientă, se manifestă cînd prin intenții
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
atunci cînd îi ascultăm promisiunile înșelătoare sau cînd i-am executat activ poruncile, care sînt în realitate propriile noastre porniri subconștiente, implicînd autoresponsabilitatea. Infernul nu este un loc aflat în spații, ci reprezintă funcționarea unui mecanism de natură psihică: orbirea subconștientă pro-vocată și produsă de vanitatea falselor autojustificări refulante. În caz de nervozitate, Satan, tentația subconștientă, se manifestă cînd prin intenții pseudo-sublime prea bune, cînd prin tentații banalizante prea subtile și nefaste. Viața psihică patologic deformată este copleșită de tentația obsedantă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în realitate propriile noastre porniri subconștiente, implicînd autoresponsabilitatea. Infernul nu este un loc aflat în spații, ci reprezintă funcționarea unui mecanism de natură psihică: orbirea subconștientă pro-vocată și produsă de vanitatea falselor autojustificări refulante. În caz de nervozitate, Satan, tentația subconștientă, se manifestă cînd prin intenții pseudo-sublime prea bune, cînd prin tentații banalizante prea subtile și nefaste. Viața psihică patologic deformată este copleșită de tentația obsedantă a reveriilor evazioniste materiale și sexuale cu atît mai imaginativ exaltate cu cît, în caz
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lui Satan", distrugînd rînd pe rînd angoasele culpabile de origine supraconștientă, ceea ce duce la distrugerea treptată a supraconștiinței etice și a elanului ei animant, la "moartea sufletului": dezlănțuirea sfîrșește prin a se exterioriza fără scrupule și fără rușine. Legea dizarmoniei subconștiente reprezantată de Satan domnește în locul legii supraconștiente a armoniei, simbolizată din punct de vedere mitic de "căile Domnului". "Căile lui Satan" sînt în caz de banalizare simbolul exteriorizării active a tentațiilor sub forma vanităților triumfătoare. NU MAI ESTE VORBA DESPRE
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cuprinsă între acești doi poli: răul exaltat sau răul sublimat. Omul este chemat să aleagă: acesta este însuși sensul vieții sale. Simbolul mitic al lui "Satan" este o sinteză a acestor două semnificații: Satan reprezintă pe de o parte legalitatea subconștientă, iar pe de altă parte greșeala individuală, imaginația exaltată, prima fază a întunecării vanitoase. Binele și răul, armonia și dizarmonia, răsplata și pedeapsa, satisfacția sau insatisfacția esențială sînt manifestări pozitive și negative ale legii armoniei și ale justiției sale imanente
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
luptă contra demonilor (tentațiile) și a monștrilor devoratori (aviditățile). La modul mitic, aceasta este calea salvării (buna vestire a evangheliilor), adevărul veritabil bazat pe înțelegerea justiției imanente, conform căreia fiecare este din punct de vedere esențial -, pe căi supraconștiente și subconștiente, propriul executant în acordarea recompenselor și în aplicarea pedepselor esențiale. Este demnitatea ființei umane, responsabilitatea ei esențială, înțelegerea aceasta este justă deoarece incită la bunătatea reprezentată de dragostea activă, contrarie indignării. Ca și dragostea, bunătatea nu înseamnă sentimentalism. Ea implică
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și asupra circumstanțelor sociale este centrală în discursul transumanist, făcând legătura dintre dilemele identității personale și cele ale societății. De la posibilitatea unui subiect de a-și modifica codul genetic, personalitatea sau amintirile trecutului (astfel că paradigma psihologică freudiană a experiențelor subconștiente ale copilăriei nu mai poate funcționaă la oportunitatea speciei umane de a evolua biotehnologic, chestiunea reinventării umanului devine în acest context imperativă. De la controversele trecutului sau ale prezentului (implanturile siliconice, eutanasia, avorturile, alegerea sinuciderii asistateă la cele ale prezentului sau
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de el. * „La un om care se laudă cu teama de Dumnezeu nu trebuie niciodată să căutăm adevărate simțăminte creștine.” (G.Ch. Lichtenberg) În general, cine se laudă că are o anumită calitate sufletească Își exprimă, de fapt, mai mult dorința subconștientă de a o avea cu adevărat, sau caută să se convingă tot mai mult pe el Însuși că o are. Dacă totuși o deține În anumite proporții, lăudînd-o, o abate de la rosturile ei firești. Asupra acestui aspect de nesinceritate din
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
e generată de jurnal, ci jurnalul provine din plasma atât de fragilă a intimității, din re-Întruparea spirituală a acesteia. Procesul evolutiv care are loc s-ar traduce printr-o dezordine ne-agresivă, care-și epuizează eventuala energie negativă În Încercări subconștiente de a găsi formule convingătoare de exprimare a identității. Confesiunea sub forma jurnalului intim - adică o formă extremă - imprimă o anumită mișcare nu doar minții autorului, ci și corpului său. „Înscrierea corpului În ritmul, În cadența cotidiană”27 conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
persoanei În numele căreia vorbește, este, În fapt, principala forță de ordonare a jurnalului. Creat de intimitatea autorului cu propriul scris, el nu va anihila Însă În totalitate sentimentul, care face din spațiul intim un spațiu de concentrare și captare a energiilor subconștiente ale autorului. Așa după cum corpul se „mulează” pe Îndatoririle cotidiene ale mărturisirii (ori doar ale consemnării seci a programului cotidian), la fel acesta va imprima propria structură jurnalului ca formă literară În curs de constituire. Pentru Eric Marty, exeget scrupulos
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
el știe”12. Dar știe autorul cu adevărat totul despre sine? Jurnalul e dovada omniscienței autoscrutătoare sau a nesiguranței, a ezitărilor? Dacă, declarativ, jurnalul e o consemnare, o luptă cu timpul trecut, În realitate el sondează În timpul paralel al biografiei subconștiente. Eul autoportretului rezumă, de fapt, structura jurnalului și, prin derivație, structura lumii percepută prin lentilele subiectivității auctoriale. Jurnalul intim conține sâmburele discursului narativ al persoanei Întâi, dar și reflecția acesteia despre sine. Autobiografia este, așadar, organizarea narativă a țesăturii tensionale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
există nici un indiciu care să arate că mitomania sau alte forme ale minciunii patologice se leagă de anumite caracteristici sociale, poate doar cu excepția sexului. Davidoff (1942) consideră că o minciună patologică "nu este determinată de factori situaționali, ci predomină motive subconștiente, iar minciuna pare a fi de natură fantastică și impusă și este dăunătoare creatorului ei" (Ford et al. 1988:555). Astfel asistăm la un alt paradox în care, deși mincinoșii patologici sînt uneori numiți în limbajul uzual "actori înnăscuți", în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
naivi ca fiind neîndemînatici, lipsiți de abilități tehnice, la o analiză atentă se poate constata că pictorul naiv este la fel de ordonat și de coerent ca și În oricare alt gen de pictură. Deși În alt fel, deoarece izvorăsc din arhetipuri subconștiente, culorile sale sînt armonizate iar compozițiile au ritmuri consistente. E necesară desigur distincția artei naive de celelalte categorii de artă cu care a fost asimilată. Cel mai adesea se discută despre asemănarea artei naive cu arta copiilor. Dacă o persoană
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
calificare și o considerabilă intuiție psihologică. Testul Luscher complet arată mai mult decât reacțiile unui individ la situațiile existente și comportamentul său în punctul de răspuns efect, acesta indică de asemenea, atitudinea sa condiționată obișnuită, atitudinile sale conștiente, pulsiunile chiar subconștiente în domeniul emoțiilor, voinței, acțiunii și aspirației, impulsurile și trebuințele sale psihice. Cu aceste informații se poate pune nu numai un diagnostic precis și complet ci de asemenea se poate indica cea mai potrivită acțiune terapeutică. O altă variantă restrânsă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]