811 matches
-
a afirma dreptul de acces la fluxurile globale din jurul nostru. De la politica de clasă la politica culturală A administra diversitatea culturală este suficient de dificil, chiar dacă ar fi vorba numai despre o problemă de acomodare a agendelor concurețiale ale diverselor subculturi europene. Situația este exacerbată Însă de creșterea semnificativă a culturilor imigranților din afara Uniunii Europene. Globalizarea fluxurilor de capital creează noi diviziuni. Săracii acestei lumi sunt forțați să migreze oriunde se duce capitalul. Este o problemă care ține de căutarea locului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt zone unde cultura sărăciei este consubstanțială cu cea a violenței, altfel spus câștigarea existenței și, eventual, a unui trai mai bun prin mijloace ilegale și agresive funcționează ca standard de viață. Cei care s-au ocupat însă de problematica subculturii violenței - denumire sub care această stare a intrat în argoul din disciplinele socioumane - remarcă pe bună dreptate că ea nu este specifică doar marilor orașe și, după cum am mai menționat, nu este necesar corelată cu sărăcia. S-a constatat, spre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ale țării (Geen, 1998). Un exemplu din România ar fi Țara Oașului. Totuși, numai cu prudență putem afirma că oamenii din regiunile respective sunt în general mai agresivi. R. Baumeister și T. Heatherton (1996) avertizează, pe baza unor studii, că subculturile numite ale violenței nu promovează agresivitatea în sine, ci definesc condițiile în care ea este acceptabilă. La oșeni, spre pildă, rareori actele de violență sunt îndreptate împotriva străinilor de zonă, a non-oșenilor, ele consumându-se între membrii comunităților, având ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a spiritului", ar trebui ca fenomenul cultural să se bucure de aceeași considerație ca fenomenul politic. Or, clasa noastră politică actuală este - după opinia mea - alergică la cultură, la cultura adevărată. Trăim cu entuziasm și inconștiență o epocă euforică a subculturii." Mai e ceva de spus? * "E un paradox faptul că lipsa de obiectivitate a lumii este dezvăluită de obiectivul aparatului de fotografiat", scrie Jean Baudrillard. Citatul l-am luat dintr-o splendidă publicație consacrată fotografiei: Artphoto (nr. 1, 2002). Cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
îl reprezintă formarea atitudinii critice față de influențele negative ale manipulării prin mass-media. Acest aspect esențial, cu efecte negative serioase, depinde de formarea morală și intelectuală a individului, care trebuie să facă distincția între „valorile culturale și morale” și „nonvalorile unei subculturi” având rol negativ, destructurant, pentru individ. Educarea spiritului critic este absolut necesară în această privință. Individul trebuie să fie cel care „alege” și „hotărăște” ceea ce are valoare. De acest spirit critic va depinde în final însăși starea de sănătate mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pleacă în străinătate și lasă copiii în grija bunicilor, rudelor sau singuri. Se vorbește, de asemenea, despre autoeducație. Un copil se va autoeduca, de cele mai multe ori, în contrast cu situația să de acasă. O familie dezmembrată, părinți alcoolici, indiferenți sau afectați de subcultură, îl vor face pe copil să devină rece, egoist, arivist și în cel mai bun caz le va copia indiferența educatorilor săi. Sunt, bineînțeles, și cazuri mai fericite. Sigur că un rol important îl are școala. Dar școala, de obicei
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
preocupați de consecințele „etichetării”, consideră că etichetarea produce un stigmat psihic, redefinind Întreaga personalitate a individului, fapt ce conduce la condamnarea publică și separarea sa de societate. Acceptarea etichetei negative Îl poate determina pe individ să devină membru al unei subculturi, populată de persoane etichetate Într-un mod similar, al căror comportament homicidar poate fi copiat. În ceea ce privește cauzele crimei, ca act individual, acestea pot fi situate, fie În planul personalității făptașului, fie În planul situației concrete de viață, fie În planul
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
nu mai sunt relevante. Fenomenul delincvenței juvenile este favorizat de procese ce se petrec la nivel macrosocial, cum ar fi creșterea aglomerărilor urbane, mișcările masive de populație, multiplicarea dificultăților economice, instabilitatea economică, șomajul, inflația, diversificarea proceselor de aculturație, apariția unor subculturi, disoluția controlului comunitar tradițional, creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza de autoritate. La nivel mezosocial, putem aminti insuficiențele și disfuncțiile instanțelor cu rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului parental, dezorganizarea sau
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
prezentate hiperbolizat pentru a ecrana obiective submerse, tainice. Acestea din urmă nu sunt niciodată devoalate; ele constituie însă esența curriculumului-fantomă. Dar și procesele de aculturație comportă curricula-fantomă. Integrarea într-o comunitate, adică într-o cultură minoră sau chiar într-o subcultură, presupune ecranarea obiectivelor-fantomă ale demersului, prin afișarea exagerată, demonstrativă a valorilor comunității respective. Este tehnica folosită de un etnolog care vrea să studieze un trib „dinăuntrul” acestuia. Dar și procesul curricular prin care trece un novice care se integrează într-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
redactor-șef adjunct), Magda Ursache (consilier editorial). Articolul intitulat Tendințe schițează în linii mari programul publicației: „Să reușim să fim o grupare literară. Să reușim să ne exprimăm într-un context european. [...] Să reușim să nu pierim sufocați de magma subculturii și a vulgului cultivat în clanuri și caste mânate de interese obscure, dezumanizante.” Fidelă obiectivelor propuse, O.l. reușește să strângă în jurul său atât scriitori și critici cunoscuți, cât și începători într-ale literaturii. Încă din primul număr Magda Ursache
OGLINDA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288511_a_289840]
-
conținutul social, care conține canalizarea și reglementarea comportamentului omului; c) conținutul ideologic, care este reflectat de către concepțiile filosofice și de către arte și se exteriorizează În experiențele sociale și tehnologice ale ființei umane. În continuare În acest capitol autorul vorbește despre subcultura În societate și tratează În mod special subcultura generației tinere ca mod de manifestare a subculturii tinerilor. Astfel, În opinia autorului, pentru a putea Înțelege și explica mai consistent conceptul de subcultură a tineretului ne putem propune identificarea elementelor acesteia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
omului; c) conținutul ideologic, care este reflectat de către concepțiile filosofice și de către arte și se exteriorizează În experiențele sociale și tehnologice ale ființei umane. În continuare În acest capitol autorul vorbește despre subcultura În societate și tratează În mod special subcultura generației tinere ca mod de manifestare a subculturii tinerilor. Astfel, În opinia autorului, pentru a putea Înțelege și explica mai consistent conceptul de subcultură a tineretului ne putem propune identificarea elementelor acesteia atât pe plan funcțional, cât și sistemic pornind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
concepțiile filosofice și de către arte și se exteriorizează În experiențele sociale și tehnologice ale ființei umane. În continuare În acest capitol autorul vorbește despre subcultura În societate și tratează În mod special subcultura generației tinere ca mod de manifestare a subculturii tinerilor. Astfel, În opinia autorului, pentru a putea Înțelege și explica mai consistent conceptul de subcultură a tineretului ne putem propune identificarea elementelor acesteia atât pe plan funcțional, cât și sistemic pornind de la structura culturii În ansamblu și Încercând să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În continuare În acest capitol autorul vorbește despre subcultura În societate și tratează În mod special subcultura generației tinere ca mod de manifestare a subculturii tinerilor. Astfel, În opinia autorului, pentru a putea Înțelege și explica mai consistent conceptul de subcultură a tineretului ne putem propune identificarea elementelor acesteia atât pe plan funcțional, cât și sistemic pornind de la structura culturii În ansamblu și Încercând să vedem de ce aparține tineretului. Adaptând elementele fundamentale ale culturii În general (sistemul de cunoștințe, idei, credințe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
elementelor acesteia atât pe plan funcțional, cât și sistemic pornind de la structura culturii În ansamblu și Încercând să vedem de ce aparține tineretului. Adaptând elementele fundamentale ale culturii În general (sistemul de cunoștințe, idei, credințe, convingeri) - ca elemente ale subsistemului acesteia -, subcultura tinerilor susține că ea oferă un mod de a Înțelege și explica problemele, situațiile cu care se confruntă acești tineri din perspectiva lor; autorul subliniază că ele nu sunt doar probleme ale tinerilor, ci se constituie În modalități dinamice de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
individul nu apare decât cu o ilustrare totdeauna palidă și parțială a unor procese transindividuale, optez pentru acea variantă în care individul se construiește pe sine ca individualitate și, prin aceasta, generează social, împreună cu alții, instituții și organizații, culturi și subculturi; de fapt, tot ceea ce ne apare într-o formă difuză ca societate sau comunitate. În cele ce urmează, voi detalia mai întâi premisele noii abordări, pentru ca apoi să mă refer la individualizare și la construcția identității actorilor individuali. Atât timp cât piața
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale structurilor componente sau din raporturile de determinare ce se stabileau între, să zicem, clasele sociale sau între structura economică și cea culturală sau ideologică. Individualizarea specifică societății holiste viza mai ales diferențierea structurilor. Astfel, puteam vorbi despre culturi și subculturi, mecanisme și funcționări ale claselor, comunităților, organizațiilor etc. Cu referire la indivizi, personalizarea desigur că se realiza, dar ea era privită mai ales ca o reflectare a structurilor, adică a oportunităților pe care structurile le ofereau. Personalizarea era mai întâi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că individualizarea nu se poate produce într-o societate bazată pe piață, întrucât este blocată de normele, tradițiile și ethosul cultural asociat statusurilor sociale. Clasele sociale nu sunt decât produse ale pieței capitaliste, ca mecanism de alocare a resurselor, iar subculturile lor diferențiate sunt întărite de piață și preluate din subculturile precapitaliste ale statusurilor ierarhizate ce blochează individualizarea. Analiza marxistă a claselor vizează ierarhizări și inegalități care sunt transferate într-o ideologie anticapitalistă. Analiza weberiană vizează clasele mai ales din perspectiva
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe piață, întrucât este blocată de normele, tradițiile și ethosul cultural asociat statusurilor sociale. Clasele sociale nu sunt decât produse ale pieței capitaliste, ca mecanism de alocare a resurselor, iar subculturile lor diferențiate sunt întărite de piață și preluate din subculturile precapitaliste ale statusurilor ierarhizate ce blochează individualizarea. Analiza marxistă a claselor vizează ierarhizări și inegalități care sunt transferate într-o ideologie anticapitalistă. Analiza weberiană vizează clasele mai ales din perspectiva distribuției „șanselor vieții” și a perpetuării/generării unei ordini sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o marcă ce i se potrivește în mare măsură, prin raportare la restul satelor din România. Pe de o parte, din punct de vedere cultural (în sens larg), tradiția a fost sufocată în mare măsură sub bombardamentul agresiv al unei subculturi periurbane, biserica rămânând pilonul de rezistență care mai susține legătura cu rădăcinile, dar și, într-un mod vag, nedeslușit și oarecum mecanic, o solidaritate umană generată de persistența unui spirit comunitar, solidaritate ce se manifestă însă în puține cazuri prin
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
spontaneitate”1. Când această convenție a duplicității este ignorată, reacțiile sunt impregnate de euforii false sau excese resentimentare. Fie că ești idealizat, fie că ești amenințat, în corespondența privată, cu linșajul, descoperi imposibilitatea dialogului într-un ambient claustrofob, tipic pentru subculturile periferice. Retipărirea Bufniței din dărâmături într-o ediție îmbunătățită nu face elogiul încăpățânării adolescentine, nici nu etalează aerul unei victorii premature. O nouă apariție era necesară din cauza circulației restrânse a primului volum. În al doilea rând, cartea include pledoarii și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
substratul” balcanic, cândva uitat, „camuflat”, sublimat, iar acum relansat, mai întâi de conaționalii noștri țigani, pentru a fi purtat la vârful culturii populare, unde este adoptat de o parte a noilor elite economice și mediatice (prin manele); din Statele Unite (prin subculturile de tineret, prin consumism, dar și prin subcultura de divertisment în curs de completă globalizare, o subcultură postistorică și transculturală); din țările unde se emigrează masiv (în primul rând, Italia, Spania și Portugalia), prin naveta transnațională și negocierile dintre culturile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
relansat, mai întâi de conaționalii noștri țigani, pentru a fi purtat la vârful culturii populare, unde este adoptat de o parte a noilor elite economice și mediatice (prin manele); din Statele Unite (prin subculturile de tineret, prin consumism, dar și prin subcultura de divertisment în curs de completă globalizare, o subcultură postistorică și transculturală); din țările unde se emigrează masiv (în primul rând, Italia, Spania și Portugalia), prin naveta transnațională și negocierile dintre culturile populare de acolo și cea de aici; și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fi purtat la vârful culturii populare, unde este adoptat de o parte a noilor elite economice și mediatice (prin manele); din Statele Unite (prin subculturile de tineret, prin consumism, dar și prin subcultura de divertisment în curs de completă globalizare, o subcultură postistorică și transculturală); din țările unde se emigrează masiv (în primul rând, Italia, Spania și Portugalia), prin naveta transnațională și negocierile dintre culturile populare de acolo și cea de aici; și așa mai departe. Întreaga mutație a spiritului public românesc
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
parte de o soartă și mai ingrată, pentru că au pus degetul pe răni adânci ale universității americane: abandonarea rigorii, standardelor și paradigmelor intelectuale pe care doar cultura clasică și valorile ei le pot orienta și susține; canonizarea culturii populare, a subculturilor juvenile și marginale; exaltarea deconstructivismului și relativismului; instituționalizarea ideologiilor contraculturale, de la revoluția sexuală și afrocentrism la feminism. Bloom a avut și curajul de a discuta inteligent și sincer tabuuri social-politice pe care nici Stânga, nici Dreapta (aceste etichete sunt în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]