590 matches
-
uităm, în cele din urmă, că, în ceea ce privește viziunea despre raporturile internaționale, Mao Zedong va fi cunoscut ca cel ce a elaborat teoria cu privire la cele trei lumi: lumea capitalistă, lumea socialistă și lumea a treia lumea țărilor numite mai apoi afro-asiatice, subdezvoltate, emergente, în curs de dezvoltare, nealiniate etc.; or, China se socotea, în acea viziune, parte din lumea a treia, lumea pentru câștigarea căreia, cele două lumi prima și a doua se vor confrunta cu înverșunare, dar care are un destin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
privirile, cerând ajutorul tatălui, un bărbat de vreo treizeci de ani, slăbănog, cu păr lung și rar, cu tricou și pantaloni uzați. Pe fața copilului își pusese amprenta o suferință tăcută, așa cum îți este dat să vezi la anemici, la subdezvoltați, la miopi: își arăta dinții de lapte, expresia pierdută, răbdătoare, întipărită pe chipul lui compunându-se în cea mai potrivită rugăminte. Tatăl a făcut grăbit corecțiile necesare - nu fără blândețe, nu, în nici un caz. Mâna palidă a copilului era ridicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de la un sens giratoriu. Se lăsă moale în scaun și înjură în tăcere. Avea treizeci și patru de ani și-și risipea talentele cu anul III Mecanici Auto și cu o femeie care, din punct de vedere educațional, era în mod clar subdezvoltată. Dar cel mai grav era că Henry se vedea nevoit să recunoască adevărul din criticile constante ale Evei, care-i spunea că nu e un bărbat adevărat. Dacă ai fi un bărbat cum trebuie, îi spunea ea întruna, ai avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
se lase tiranizat dacă asta m-ar distra. Tiran el însuși, instabil, posesiv. Nu-mi punea la picioare decât... nimic. Adică, eventual: instituția subordonată. Micul său regat în republica nenumăratelor regate, mari și mici. Și ce instituție! ASOCIAȚIA! Asociația subteranei, subdezvoltaților, subînțelesurilor. Asociația Tăcerii, Handicapatii subordonati. Dacă n-aș ști că, de fapt, și asta nu-i decât o firmă. În spate și dedesubtul și deasupra căreia este REȚEAUA. REȚEAUA, asta e totul. Nu contează firma, scopul, structura. Chiar și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ani (Eurostat, 2011). Dacă ne limităm doar la categoria 30-34 de ani, concurăm pentru ultimul loc cu Malta, Macedonia și... Italia (Eurostat, 2011). Altfel spus, și lăsînd clasamentele deoparte, în ciuda creșterii spectaculoase din ultimii ani, sîntem una dintre cele mai subdezvoltate țări din Europa din punctul de vedere al nivelului de instruire. De unde ni se trage ? Păi, în România, aceasta este o situație cronică. Post socialismul se poate mîndri cu creșterea numărului de studenți, dar aceasta este sensibil mai mică decît
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în esența ei, mi-aș permite să rezum principala mea rezervă. Ea pornește de la faptul că, așa cum vechea viziune modern-europeană a evoluției, care se desfășura pe traseul primitiv-civilizat, a fost translatată sub dominația econometriei într-o tranziție măsurabilă a societăților subdezvoltate spre paradisul deplinei dezvoltări, tot astfel și această ipostază a scientometriei este gîndită și formulată astăzi în termenii economiei dominante. Discutăm astfel din capul locului doar despre o variantă (economicistă) a idealului generic al modernității invocat de Baumgarten. Pe această
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
citea încă o dată testamentul, se pomeni brusc cufundat în întuneric. Își întocmise un testament foarte rezonabil, lăsându-i Antheei cea mai mare parte din proprietățile sale și divizând restul între felurite cauze bune: Casa de Reuniuni, reducerea foametei în țările subdezvoltate, cercetările pentru profilaxia cancerului, azilurile de bătrâni de pe lângă St. Olaf, Centrul asiatic din Burkestown, clubul tineretului, căminul Armatei Salvării, Fondul Național al Colecțiilor de Artă (asta de dragul lui Rose, care iubise pictura). Acum, în timp ce stătea nemișcat în întuneric, simțea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de Paradisul Vânzătorilor folclorului și istoriei orașului New Orleans, o încercare a lui Clyde de a uni crenvurștii cu legendele creole. Clyde m-a obligat să-l probez și eu, acolo, în garaj. Fusese firește confecționat pentru statura ofticoasă și subdezvoltată a vânzătorului dinaintea mea și oricât am tras, am întins de el și mi-am supt pieptul, a fost cu neputință ca trupul meu musculos să încapă în el. Din cauza aceasta s-a ajuns la un fel de compromis. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
câțiva ani în urmă. În timp ce ateriza, fata îl ridică și văzând ceva scris pe coala gălbuie, îl despături: Talc: Ai fost găsit vinovat că ai indus în eroare și ai pervertit tineretul. Te condamn să fii spânzurat de testiculele tale subdezvoltate și lăsat să mori. ZORRO Fata mai citi o dată mesajul scris cu creion roșu și, profitând de faptul că Talc tot mai răscolea hârtiile de deasupra bibliotecii, își deschise poșeta, băgă avionul înăuntru și o închise cu un țăcănit. Zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ghiveci. — Oricum pot să spun că poloneza mea știe să facă de toate, spală, calcă, șterge praful, casa Întreagă e oglindă, celelalte pe care le-am avut erau murdare, de altfel, când mergi În străinătate Îți dai seama că popoarele subdezvoltate nu-și bat capul cu igiena, trăiesc În mizerie. Cred că asta ține de religie, descoperi gânditoare mama Carlottei. Îți aduci aminte ce mizerie era În India? Săraca Lucrezia a contactat o hepatită Îngrozitoare, Încă nu și-a revenit. — Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
unei teorii științifice a societăților în tranziție 69 Sociologia tranziției: un alt tip de sociologie? 69 Sociologia în societățile capitaliste dezvoltate 70 Sociologia marxist-revoluționară 70 Sociologia în societățile comuniste 71 Sociologia dezvoltării prin reforme: lichidarea „decalajelor” 72 Sociologia în societățile subdezvoltate 73 Sociologia în societățile în tranziție 74 Acțiunea socială și „ideile” ca obiect al cunoașterii 76 Producerea strategiei: cunoaștere științifică sau cunoaștere instituțională? 77 Explicarea tranziției: ideologie și știință 78 Asimilarea într-o paradigmă comună a perspectivei cognitive și a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
strategii, planuri, programe? Pentru analiza unei societăți care se schimbă pe ea însăși și în care deciziile au un rol critic, este nevoie de un instrumentaj teoretic și metodologic diferit de cel generat de societățile relativ stabile. Abordarea constructivă, sever subdezvoltată, e necesar să treacă în centrul activității sociologilor. În consecință, examinez aici pe larg problematica implicată de construcția unei sociologii care are ca obiect tranziția, mai general, o societate construită pe baza unui program. O asemenea sociologie are teme specifice
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
regimul comunist un complex economic caracterizat prin dezvoltări iraționale, organizat și condus prin mecanisme politico-administrative rigide și inadecvate. Uriașe întreprinderi au fost construite pe baza unor obiective necorelate cu nevoile și posibilitățile economiei. Sistemul administrației publice era în țara noastră subdezvoltat, iar securitatea socială construită pe o bază minimalistă (Zamfir, Zamfir, 1999). Diferențele cele mai mari au fost însă generate de poziția în contextul economic și geopolitic mondial. Integrarea țărilor foste socialiste europene pare să fi fost preprogramat diferențiată și realizată
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
înlocuirea sa cu o abordare ideologică, fiind subordonată activității partidelor comuniste. Unele dezvoltări, independente de ideologia partidelor politice, pot fi găsite în țările din America Latină. Realitatea cercetată este cea a societății capitaliste a secolului al XIX-lea sau a societăților subdezvoltate din secolul XX, puternic antagonizate social. Atitudinea față de realitatea capitalistă se funda, pe de o parte, pe critica structurală a acesteia, iar pe de altă parte, pe încercarea de articulare a unui program de schimbare structurală. Schimbarea avută în vedere
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
din societățile actuale în tranziție. Programele de reforme din acea perioadă erau un produs intern al țărilor „rămase în urmă”. Nu exista vreun program de dezvoltare a acestor țări inițiat de către statele dezvoltate. Sociologia în societățile subdezvoltatetc "Sociologia în societățile subdezvoltate" Situația țărilor sărace, sever subdezvoltate în raport cu Occidentul, cu puține șanse de a ieși din subdezvoltare este radical deosebită de cea a statelor care prezintă doar „rămâneri în urmă” și cu atât mai mult de a țărilor actuale aflate în „tranziție
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Programele de reforme din acea perioadă erau un produs intern al țărilor „rămase în urmă”. Nu exista vreun program de dezvoltare a acestor țări inițiat de către statele dezvoltate. Sociologia în societățile subdezvoltatetc "Sociologia în societățile subdezvoltate" Situația țărilor sărace, sever subdezvoltate în raport cu Occidentul, cu puține șanse de a ieși din subdezvoltare este radical deosebită de cea a statelor care prezintă doar „rămâneri în urmă” și cu atât mai mult de a țărilor actuale aflate în „tranziție”. Societățile subdezvoltate sunt dominate de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
țărilor sărace, sever subdezvoltate în raport cu Occidentul, cu puține șanse de a ieși din subdezvoltare este radical deosebită de cea a statelor care prezintă doar „rămâneri în urmă” și cu atât mai mult de a țărilor actuale aflate în „tranziție”. Societățile subdezvoltate sunt dominate de crizele structurale cronice, de o instabilitate continuă a sistemului instituțional, dar și de dificultatea de a elabora programe articulate de dezvoltare. Caracteristice sunt efortul de lichidare a subdezvoltării, dar și eșecurile devenite endemice. Și aici găsim obiective
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
noi căutări. Realitatea socială a acestor țări este caracterizată prin dezorganizarea structurilor și formelor sociale tradiționale, fără a conține însă tendințe de dezvoltare suficient de conturate care să indice înscrierea pe o traiectorie credibilă de dezvoltare. În ultimele decenii, țările subdezvoltate nu și-au redus decalajele, ci, dimpotrivă, acestea s-au accentuat. Polarizarea socială internă este și ea deosebit de accentuată, generând conflicte sociale și politice care explodează nu o dată în războaie civile. În ultimii 50-60 de ani, după ce fostele colonii și-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
culturale, SPA, turism itinerant sporturi de iarnă și extreme în toate regiunile; • puncte slabe: − grad ridicat de dependență de agricultură în toate regiunile, în special în Nord-Est, Sud și Sud-Vest; − semnale clare de creștere a disparităților socioeconomice în zone tradițional subdezvoltate ale țării; − infrastructura publică socială deteriorată sau nemodernizată (sănătate, infrastructura serviciilor sociale, educație); − accesibilitate redusă la rețeaua națională/europeană de transport pentru majoritatea regiunilor, din cauza lipsei de întreținere a drumurilor județene; − lipsa infrastructurii urbane moderne (apă, canalizare, drumuri modernizate, iluminare
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
dezvoltate economic, cu planificare centralizată atunci, politica economică se baza pe încrederea în capacitatea guvernelor de a acționa ca motor al dezvoltării și de a compensa imperfecțiunile pieței. Atenția era focalizată asupra sectorului public din următoarele considerente: sectorul privat era subdezvoltat, respectiv structurat necorespunzător pentru a furniza bunurile și serviciile necesare sub raport cantitativ și/sau calitativ; insuficiența resurselor financiare ale potențialilor întreprinzători sau investitori; lipsa transparenței pieței, care a condus la strategii de evitare a riscurilor în sectorul privat; dezvoltarea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
va recurge încă la zestrea terestră de materii prime, care trebuie să fie bine chivernisite. A chivernisi, în accepția autorului, însemna, înainte de toate: - interzicerea tuturor instrumentelor de război, iar cu forțele de producție astfel eliberate țările dezvoltate pot ajuta țările subdezvoltate în evoluția lor economică; - omenirea trebuie să-și reducă treptat populația la un nivel la care să poată fi hrănită numai prin agricultura organică. Caseta 11. Metodologie - cadru conceptual Parte a filosofiei care se ocupă cu analiza teoretică a metodelor
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
agriculturii (pentru susținerea producției agricole și pentru prelucrarea produselor); industria de reciclare. Autorii văd în promovarea clusterelor industriale posibi litatea relocării în România a furnizorilor pentru producătorii din sectoarele cu performanțe ridicate la export, precum și pentru sectoarele care, deocamdată, sunt subdezvoltate în România, dar care au potențial de creștere (telecomunicații, mijloacele tehnicii de calcul, aparatelor medicale și de precizie)<footnote>; - prioritate acordată acelor sectoare care sunt critice pentru economia națională și populație. Se înscriu aici sectorul agriculturii și energetic, care depind
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
în analiza efectelor colonizării și în abordarea problemelor suprapopulației (vezi Chris Cuomoxe "„Cuomo,Chris", de exemplu). Teoreticienii clasici, cu precădere cei mai mult sau mai puțin apropiați de perspective malthusiene, consideră că suprapopulare axe "„suprapopulație" este un sindrom pentru comunitățile subdezvoltate, mai puțin raționale, incapabile de planning familial. Mai mult, responsabile de creșterea necontrolată a populației par să fie direct femeile, care „se înmulțesc” necontrolat. Un astfel de argument este adesea însoțit de atitudini rasiste. În România, o abordare de acest
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
spațiilor schimbului economic și la standardizarea pe care această emergență este susceptibilă a o vehicula. Piesele principale ale acestui dispozitiv sunt: exaltarea unei solidarități internaționale față de forțele pieței; dizolvarea vechilor categorii nord / sud care scindau lumea în două universuri, dezvoltat / subdezvoltat, și înlocuirea lor cu un clivaj între "bogați" și "săraci" care traversează întreaga societate; proclamarea ireductibilității localului în opoziție cu uniformizarea spațiului și a produselor comerciale. Diferența față de internaționalismul muncitor sau proletar, care s-a prezentat, de-a lungul secolului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ei, se reproduce așadar raportul de impunere și de dominație care leagă "nordul" (adică țările occidentale) de "sud". Într-adevăr, în interiorul acestui dispozitiv ideologic are loc o echivalare a "problemelor sociale" care exprimau cândva clivajul dintre nordul industrializat și sudul subdezvoltat. În concepția sa, experiența "reciprocității schimburilor" încercată la Lille, după imaginea manifestărilor de "solidaritate mondială" pe care le reproduce la scară proprie, pornește de la o negare a naturii sociale, istorice și politice a "problemelor sociale" pe care își propune să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]