376 matches
-
Comitetului de Lucru restrâns: arh. Duiliu Marcu; arh. G. M. Cantacuzino; ing. C. Sfințescu director general al Cadastrului și Sistematizării Municipiului București; arh. R. Bolomey director al serviciului Arhitecturii Municipiului; ing. T. Rădulescu directorul secției Cadastru Municipal; arh. I. Davidescu subdirectorul Arhitecturii Municipiului. Termenul de predare al PDS a fost stabilit la sfârșitul anului 1934 (Gazeta municipală 25 febr. 1934)4 2 iulie 1927 - noiembrie 1928. 3 Autorii aduc mulțumiri arh. Traian Popescu și ing. Gh. VÎrtosu. 4 „Numireaunui Comitet de
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Rădulescu cu „lunga pregătire În domeniu și intense cunoștințe În urbanism, format la școli occidentale, coordonează și pune la punct toate lucrările, conducând și biroul tehnic al cadastrului ca director, are cel mai greu rol al acestui comitet―, este urbanist, subdirector al Direcției Cadastru la data numirii În Comitetul de Lucru, ulterior devenind director al Direcției Cadastru.6 Are o prodigioasă activitate publicistică În revista Urbanismul 1932, 1933, 1934 abordând teme variate: parcuri și grădini, locuințe, mediu dar și teoria de
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
a descris această fericită perioadă în Jurnalul călătoriei de studii în sud- estul Europei (1990). Paul Mihail a ocupat diferite funcții la Chișinău: diacon și preot la biserica Soborul Vechi (1932-1944), secretar al Secției pentru Basarabia a Comisiunii Monumentelor Istorice, subdirector (1933), apoi director (1941) al Muzeului istoric-bisericesc din Chișinău, director al Școlii de cântăreți bisericești (1941-1944). După anul 1944 a funcționat ca preot la biserica Bunavestire din Râmnicu-Vâlcea (1944-1946), apoi la biserica Banu din Iași. A lucrat o vreme ca
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
compus din: Stăuceanu, mai târziu doctor, tatăl inginerului cunoscut în București, Al. Spiroiu, vesel camarad și bun medic, mai târziu doc tor, mort în plină tinereță dintr-o intoxicație cu alimente, Petre Inotescu, doctor, mort deunăzi la Buzău, Ștefănescu, fost subdirector al serviciului sanitar, mort probabil. Uziel, evreu, mai târziu doctor la Ploiești a murit infectându-se pe când diseca un cadavru. Era un bun român, excelent camarad și bun medic. Sicriul, până la mormânt, a fost urmat de o mare mulțime de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Virgil Maxim a fost invitat și el să țină o prelegere, alegând să vorbească despre datoria de a se supune autorității, însă s-a declarat împotriva unei 'reeducări' și a schimbării convingerilor. Reacția sa a fost condamnată de directorul și subdirectorul închisorii (presați de ofițerul politic, probabil), iar ședințele au fost suspendate. Dat fiind faptul că întâlnirile aveau loc în vara lui 1948, când închisoarea încă nu era foarte populată (Maxim era închis din 1942), aceasta este singura mărturie a unor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
din urmă era poreclit de elevi 'moș Cozonac', pentru că le spusese că va fi bun cu ei ca un cozonac. El și-a început discursul strigând: 'Tlăiască paltidu comunist lomân! Tlăiască lepublica puplală lomână!'. Copiii au tăcut, iar directorul și subdirectorul le-au făcut semne sucevenilor să aprobe, dar au sfârșit prin a aproba ei înșiși: 'Trăiască! Trăiască! Trăiască!', întrucât grupul lui Stoian a strigat doar cu jumătate de gură, sesizând ridicolul situației. Antonescu a povestit despre viața sa și spunea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1948, Maxim a fost invitat și el să țină o prelegere, alegând să vorbească despre datoria de a se supune autorității, însă s-a declarat împotriva unei 'reeducări' și a schimbării convingerilor. Reacția sa a fost condamnată de directorul și subdirectorul închisorii, iar ședințele s-au suspendat. Dacă în primele luni regimul era destul de permisiv, deținuții având dreptul la pachet și la vorbitor lunar, încet-încet, acestea au fost permise numai celor care erau de acord cu 'reeducarea'. În iarna lui 1948-1949
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
regimul la care sunt împinși în închisori și prin disprețul ce le arată societatea după ce ies din închisori. Inițiativa de înființare a acestei societăți de filantropie a luat-o domnul Scarlat Ferichide, președintele Curții de Casație București și domnul Rădulescu, subdirectorul închisorilor, având și sprijinul unor persoane din cler.” Unde sunt cei mai mulți oameni bătrâni? era titlul altui material din rubrica știri mărunte: „Oficiul de higenă din Berlin publică o statistică despre numărul oamenilor trecuți de 100 de ani în Europa: Bulgaria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de noi la Moscova, la 21 decembrie 1916, noi, subsemnații, delegați ai Ministerului de Finanțe, Vasil Iacovlevici Kovalnițki, consilier de stat, administrator al sucursalei din Moscova a Băncii de Stat, N. V. Veniaminov, director al sus-zisei sucursale, și V. I. Iacovlev, subdirector al Băncii de Stat, pe de o parte, și delegați ai Băncii Naționale a României, Th. Capitanovici, director la Băncii Naționale a României, A. Saligny, censor și M. Z. Demetrescu, casier principal al numitei bănci, pe de altă parte, primii acționând conform dispozițiilor Ministerului de Finanțe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
-i-se onorariul cuvenit. La 20 decembrie 1916 ora 4 p.m., am sosit la Moscova, gara Nicolaevsca, unde am fost întâmpinați de dl. regent al Băncii statului din Moscova, V. I. Kowalnitzky, domnul general A. C. Tscescko, directorul Casei, N. V. Weniaminoff, subdirectorul V. I. Iacovleff și alți funcționari, împreună cu dl. ministru Cantacuzino, consulul general P. Guérin, delegați de ministerul nostru de Externe pentru a înlesni delegației Băncii noastre relațiile cu autoritățile din Moscova, cum și de dl. colonel Iagovsky Piotra Stakiewici, trimis
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
stabilească modalitățile de îndeplinire relativ la inventarierea și verificarea conținutului lădițelor cu aur, cum și redactarea protocolului. Această comisie se compunea din Delegația Ministerului Imperial de Finanțe, dl. V. I. Kowalnitzky, regent al Băncii Statului din Moscova, dl. V. I. Iacovleff, subdirector, și dl. N. V. Weniaminoff, directorul Casieriei; din partea Guvernului românesc, dl. Cantacuzino, ministru consilier al Legației din Petrograd și dl. P. Guérin, consulul general al țării la Moscova; din partea Băncii Naționale, dl. T. Capitanovici, director, Anghel Saligny, censor și M. Z
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Moscova în ziua de 20 decembrie ora 1 p.m. În gara Nicolaevska. Aci am fost întâmpinați de delegația Ministerului de Finanțe rus, compusă din d-nii V. I. Kowalnitzky, girantul băncii Statului din Moscova; N. V. Weniaminoff, directorul Casei; V. I. Iacovleff, subdirectorul acestei bănci și colonelul Iagovsky Piotra Stakiewici trimis /.../ din Petrograd. Însoțiți de domnii N. Cantacuzino, ministru plenipotențiar, delegat de Ministerul nostru de Externe, și P. Guérin, consul general al țării în acest oraș. Îndată, împreună cu toți acești domni, am mers
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
către Guvernatorul Băncii Naționale Domnule Guvernator, În ziua de marți, 23 mai, orele 11 a.m., întovărășind pe dl. director T. Capitanovici, am fost la Kremlin unde, de față fiind domnii Kowalnitzki, gerantul Băncii Statului la Moscova, Weniaminoff, directorul Succ., Iacovleff, subdirector, și Mandrowsky, secretar, am inspectat Tezaurul Băncii Naționale, unde am găsit în ființă cele 1.738 casete cu diferite monezi aur, precum și 2 lăzi P.R. În total 1.740 casete, care formează întreg Tezaurul Băncii Naționale depozitat. Primiți, vă rog
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
valori ale Băncii Naționale (al doilea transport) 5/18 august 1917 PROCES-VERBAL Moscova, la 5/18 august 1917, noi, subsemnații, domnii V. Kowalnițki, administratorul sucursalei din Moscova a Băncii de Stat, N. Weniaminoff, director al aceleiași sucursale, și V. Iakovlev, subdirector al Băncii de Stat, pe de o parte, și domnii T. Capitanovici, directorul Băncii Naționale a României, C. Nacu, senator, și general N. C. Constantinescu, censori ai numitei bănci, pe de altă parte, aceștia din urmă acționând în calitate de delegați ai Băncii Naționale a României, conform Protocolului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
În literatură continuă să fie cunoscut tot ca poet semănătorist, un tradiționalist, un autentic rural care îl continuă pe Coșbuc sau Vlahuță, departe de marii lirici, Blaga, Arghezi, Pillat sau Maniu... Apariția volumului „Pârgă” în 1921, ca și numirea ca subdirector al fundației Culturale „Principele Carol” sunt semne de urcuș și în aprecierile literare. În mai 1922 poetul devine chiar director al culturii la Fundația arătată, iar toamna, la 22 noiembrie, primește decorația „Coroana României, în grad de ofițer”, devenind și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Dacia, România, Duminica poporului, Flacăra, Însemnări literare, Ilustrația neamului nostru, Lumina etc. 1920 - Premiul de poezie al Academiei Române pentru volumul Din Țara Zimbrului și alte poezii. Membru al Societății Scriitorilor Români. Apare volumul Pârgă, Editura Cartea Românească. 1 noiembrie devine subdirector al Fundației Culturale „Principele Carol”. Prof. Cornelia Sechi Postfață Cartea lui Ion N. Oprea - Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu este un prețios studiu critic, un dar pentru contemporani și urmași, ca modalitate de cunoaștere a unor comori aparținând culturii românești
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cialist, membru al consiliului de administrație și este Însăr cinat cu con ducerea Imprimeriei Naționale. Aceasta a durat până În august 1932, când regia Monitorul Oficial a fost des ființată, iar con siliul de administrație s-a dizolvat. A lucrat ca subdirector și apoi ca director la Direcția Recensământului General al Populației În perioada octombrie 1930-martie 1932. A fost Însărcinat special cu organizarea propagandei, a imprimatelor și expedierea lor, Într-un volum total de 16 vagoane. Din ianuarie 1932 și până la Începutul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
directorul Camerei Alex Stavrat, 1 inginer agronom Victor Burcinschi, 1 administrator agricol D-tru Călin Caster, 1 subșef birou contabil Virgil Goian, 3 impegați, 1 camerier, 1 administrator șef Gheorghe Dochița. Servciul agrcol avea 6 funcționari: 1 director N.P.Năstase, 1 subdirector Eftimie Coșciug, 1 controlor Gh.A.Botez, 1 arhivar Gh.Sabovici, impiegat Maria Cucu și V.Acatrinei. Serviciul sanitar veterinar județean cu 1 medic veterinar Gh.Tanea, 1 secretar Haret pălimaru, un medic primar Dorohoi Nădejde, și circumscripția veterinară Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
după încheierea păcii și până în jurul anului 1960, a străjuit Mormântul Soldatului Necunoscut din Parcul Carol din București. În 1919 Tancred Constantinescu, ajuns secretar general al Ministerului Industriei și Comerțului, a propus și a obținut numirea lui Mihail Manoilescu ca subdirector al Refacerii Industriale. În anul următor, i-a încredințat conducerea direcției, apoi director general al Industriei în cadrul aceluiași minister, în timpul guvernului Alexandru Averescu, în care calitate a organizat Expoziția Industrială inaugurată în septembrie 1921. La sfârșitul anului 1921, pe când guvernul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
nostru, ieșim prin fața școlii și ca să nu ne întâlnim cu cineva cunoscut, trecem pe trotuarul opus școlii, pe lângă spital, și cineva, recunoscându-mă, a început să strige cu voce ridicată și să tragă de bagaj întorcându-ne spre școală. Era subdirectorul Școlii Normale, profesorul de istorie, Constantin Iacomi. Suntem aduși cu toate bagajele în școală. Mi se reproșează că nu i-am cerut sprijinul să mă favorizeze pe motiv că eram cel mai bun elev la istorie. Cum să îndrăznesc? A
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
asemenea, a descris această fericită perioadă în Jurnalul călătoriei de studii în sud-estul Europei (1990ă. Paul Mihail a ocupat diferite funcții la Chișinău: diacon și preot la biserica Soborul Vechi (1932-1944ă, secretar al Secției pentru Basarabia a Comisiunii Monumentelor Istorice, subdirector (1933ă, apoi director (1941ă al Muzeului istoric-bisericesc din Chișinău, director al Școlii de cântăreți bisericești (1941-1944ă. După anul 1944 a funcționat ca preot la biserica Bunavestire din Râmnicu-Vâlcea (1944-1946ă, apoi la biserica Banu din Iași. A lucrat o vreme ca
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
care am funcționat, cum am lucrat cu Dvs. în aceste patru luni”. I-am strâns mâna și am plecat mulțumit, mai ales că la acea dată generalul Antonescu ne botezase „borfași”. Iar după câteva zile, întâlnindu-mă pe stradă cu subdirectorul C. Râureanu, tot de la Contabilitate și de asemenea fără nicio afinitate ideologică cu noi, mi-a spus: „Dacă Mișcarea Legionară ar fi avut zece oameni ca Dvs. în ad[ministra]ția publică, nu se prăbușea” - ceea ce nu era adevărat, deoarece
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în repetate rânduri, era și un pictor legionar, om trecut de 45 de ani, prieten cu Kico Panaitescu și cu soția lui. Supărat că nu i se atribuie pictarea bisericii Ghencea de către comisia prezidată de mine, i-a făcut scandal subdirectorului artelor, Ion Pașa, bătând cu pumnul în masă, și a năvălit apoi în biroul meu, dorind să-mi ceară socoteală pentru nereușită. I-am explicat că n are de ce să fie supărat, deoarece concursul se va repeta, așa încât va avea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
plecarea unei însemnate părți a vechilor funcționari. N. Cotlarciuc a știut să adune în jurul său, pe lângă bibliotecari mai experimentați, și un grup de tineri bibliotecari. S-a ajuns astfel la un număr de funcționari care cuprindea: un director, un subdirector, cinci bibliotecari, cinci bibliotecar-asistenți și șase funcționari inferiori, reprezentând personalul bugetar, iar în 1935, personalul bibliotecii constituia paisprezece funcționari cu studii universitare, doi funcționari administrativi și șapte unități tehnice. Grija pentru „biblioteca sa” s-a văzut și în timpul celui
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de cabinet, când savantul e desemnat președinte al Consiliului de Miniștri (1931-1932). Funcționează ca profesor de liceu la București, devine conferențiar la Universitatea din Craiova (1960) și la cea din București (1966-1971). În perioada interbelică a mai îndeplinit funcția de subdirector al Fundației Regale pentru Literatură și Artă și de secretar al Uniunii Fundațiilor Culturale. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Revista istorică”, „Arhivele Olteniei”, „Vremea” (la care din 1930 este redactor), „Boabe de grâu”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Floarea soarelui” (1927-1929, scoasă împreună cu
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]