1,785 matches
-
de elevi (cercul tocilarilor, de exemplu): "O profesiune sau o meserie competitivă vine automat cu propria ei ierarhie socială. Însă chiar și aici, șansele de a ajunge la adevărata conducere pot fi prea mici. Aceasta a dat naștere unor noi subgrupuri, în care competiția poate aduce mai multe recompense. Apar astfel tot soiul de culte neobișnuite orice, de la creșterea canarilor și urmărirea mersului trenurilor până la vânătoarea de OZN-uri și culturism. În oricare dintre cazuri, natura activității nu este prea importantă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și cel mai important ies la iveală liderii. E puțin probabil ca un crescător de canari campion sau un culturist campion să fi avut ocazia să guste din amețitorul fruct al dominației dacă nu s-ar fi implicat în acest subgrup specializat". (Morris, 2010, p. 78) Reiese că o clasă de elevi trebuie privită ca o lume întreagă (oarecum în sensul monadei leibniziene), o reflectare inevitabilă a lumii adulților, motiv pentru care funcția de socializare a educației este mai actuală ca
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și cel mai important ies la iveală liderii. E puțin probabil ca un crescător de canari campion sau un culturist campion să fi avut ocazia să guste din amețitorul fruct al dominației dacă nu s-ar fi implicat în acest subgrup specializat". (Morris, 2010, p. 78) Tendința este sprijinită și de accentuarea relativismului de tip postmodern care erodează ierarhiile valorice, sensul "tare", calea regală a afirmării de sine, dar și, pe același fond, suportul oferit vocilor marginale (cu cât mai marginale
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și deferiți parteneri externi. * Factori socio - afectivi și motivaționali se referă la contaminarea afectivă în cadrul relațiilor interpersonale (acceptare, respingere, aprobare etc.), relațiile membrilor școlii cu directorul, tehnicile de motivare utilizate în școală, gradul de implicare în realizarea activităților, existența unor subgrupuri (E. Păun , 1999, p. 117). Deși sunt grupați în trei categorii acești factori nu acționează separat. La nivelul școlii ei interacționează și formează climatul, mai rece sau mai cald. Este important ca acești factori să fie cunoscuți și studiați, astfel încât
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de fluctuațiile existente în dezvoltarea economică a unei țări. De asemenea capacitatea organizațiilor voluntare de cuprindere geografică a tuturor zonelor unde există probleme este limitată. * tendința organizațiilor voluntare și a donatorilor acestora de a furniza servicii sociale anumitor grupuri sau subgrupuri ale populației etnice, religioase, de vecinătate și interes etc. Particularismul implică furnizarea serviciilor și atragerea sprijinului comunității prin selectarea extrem de riguroasă atât a problemelor, cât și a grupurilor specifice. Spre exemplu unele comunități pot să nu fie bine reprezentate în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
autoritate reală asupra statelor și districtelor (Brazilia, de exemplu). La fel, impactul globalizării asupra educației, înlocuind politica puterii centrale, va fi mai mic în societățile care sunt deja descentralizate sau acelea în care există o mare diversitate de grupuri și subgrupuri. A doua explicație a eșecului aparent al descentralizării este că procesul nu s-a produs cu adevărat, sau mai degrabă nu a atins aspectele cele mai importante ale învățământului. Partizanii acestei teze (cf. McGinn, 1997a46-47) citează ca exemple experiențele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de 30-50 de persoane, cu formație diversă. Etape: 1. grupul se împarte în subgrupe de 6 membri cu câte un lider; 2. coordonatorul general difuzează, în scris, problema fiecărei subgrupe; 3. dezbaterea problemei durează 6 minute, după care animatorul fiecărui subgrup prezintă un raport asupra punctelor de vedere adoptate; 4. sinteza ideilor este făcută de liderul general sau de cei subordonați, care vor decide asupra celei mai viabile alternative, din câte au fost propuse Avantaje: 1. este rapidă: necesită doar 4
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
a-și dezvolta competențele necesare unor abordări complexe și integratoare. Etapele metodei: 1. Realizați un cub pe ale cărui fețe notați cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. 2. AnunțaȚi tema / subiectul pus în discuție. 3. ÎmpărțiȚi grupul în șase subgrupuri, fiecare subgrup urmând să examineze tema aleasă din perspectiva cerinței de pe una din „fețele” cubului, astfel: a) descrie: culorile, formele, mărimile; b) compară: ce este asemănător și ce este diferit; c) asociază: la ce te îndeamnă să te gândești; d
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
dezvolta competențele necesare unor abordări complexe și integratoare. Etapele metodei: 1. Realizați un cub pe ale cărui fețe notați cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. 2. AnunțaȚi tema / subiectul pus în discuție. 3. ÎmpărțiȚi grupul în șase subgrupuri, fiecare subgrup urmând să examineze tema aleasă din perspectiva cerinței de pe una din „fețele” cubului, astfel: a) descrie: culorile, formele, mărimile; b) compară: ce este asemănător și ce este diferit; c) asociază: la ce te îndeamnă să te gândești; d) analizează: spune
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
regresia logistică ordinală. Toate aceste alternative de regresie logistică sunt disponibile în SPSS [7]. Analiza de clusteri (cluster analysis) Analiza de clusteri, definită de asemenea ca analiză de segmentare sau taxonomică este o metodă exploratorie de analiză care permite identificarea subgrupurilor omogene intr-o populație. Deoarece formele tradiționale de analiză de clusteri Hierarchical Cluster, K-means Cluster și mai puțin Two-Step Cluster, disponibile in SPSS, presupun ca variabilele să fie de tip interval (numeric continue), iar datele cercetării erau în marea majoritate
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Belleville, ce asociază reprezentările care se degajă din discursurile locuitorilor și clasificările demografice ale populației. Se disting trei categorii de actori: vechii locuitori ai cartierului, imigrații, noile clase mijlocii și superioare. Fiecare dintre aceste trei ansambluri se segmentează în multiple subgrupuri, care, eventual, nu întrețin nici un fel de relații între ele." Simon, 1998, p. 29 Aceste "subgrupuri" corespund unor denumiri preluate din discursurile înregistrate. "Chinezii", de exemplu, subgrup al ansamblului "imigrați", îi etichetează pe asiatici în general, fie ei din Laos
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
disting trei categorii de actori: vechii locuitori ai cartierului, imigrații, noile clase mijlocii și superioare. Fiecare dintre aceste trei ansambluri se segmentează în multiple subgrupuri, care, eventual, nu întrețin nici un fel de relații între ele." Simon, 1998, p. 29 Aceste "subgrupuri" corespund unor denumiri preluate din discursurile înregistrate. "Chinezii", de exemplu, subgrup al ansamblului "imigrați", îi etichetează pe asiatici în general, fie ei din Laos, Vietnam, Thailanda sau China. Tunisienii, marocanii sau algerienii, între care se diferențiază evreii și musulmanii, sînt
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
clase mijlocii și superioare. Fiecare dintre aceste trei ansambluri se segmentează în multiple subgrupuri, care, eventual, nu întrețin nici un fel de relații între ele." Simon, 1998, p. 29 Aceste "subgrupuri" corespund unor denumiri preluate din discursurile înregistrate. "Chinezii", de exemplu, subgrup al ansamblului "imigrați", îi etichetează pe asiatici în general, fie ei din Laos, Vietnam, Thailanda sau China. Tunisienii, marocanii sau algerienii, între care se diferențiază evreii și musulmanii, sînt desemnați drept "maghrebieni", "arabi", iar alteori dăți "islamici" sau "islamiști". Spaniolii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unui principiu organizator al RS, care opune cognitivul relaționalului. F2 • Școală • Învățămînt • Educație • Șomaj • Informație • Cunoaștere Comunicare • • Schimbare • Relație • Studiu • Schimb • Reciclare F1 • Competență • Dezvoltare • Instruire • Pregătire • Stagiu • Profesie • Întreprindere • Loc de muncă • Muncă O altă serie de analiză pe subgrupuri și o clasificare ierarhică ascendentă permit confirmarea acestor orientări generale, care exprimă o opoziție între constrîngerea universului întreprinderii și instrucției și valorile relaționale asociate pregătirii și educației. Analiza datelor rezultate din diferențiatorul semantic (di-mensiunea atitudinii față de "pregătire") arată că "în afara
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la începutul secolului (Koffka), această teorie susține că grupurile sunt entități în cadrul cărora interdependența dintre membri variază. Kurt Lewin (1920, 1930) dezvoltă ideea că esența unui grup ține de interdependența dintre membri, iar modificările la nivel 44 individual sau de subgrup produc modificări la nivelul altui membru al grupului, sau al altui subgrup; o anumită stare de tensiune intrinsecă în cadrul grupului motivează dinamica spre realizarea scopurilor comune urmărite. Morton Deutsch (1949) a valorificat teoria interdependenței sociale din perspectiva cooperării și competiției
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
cărora interdependența dintre membri variază. Kurt Lewin (1920, 1930) dezvoltă ideea că esența unui grup ține de interdependența dintre membri, iar modificările la nivel 44 individual sau de subgrup produc modificări la nivelul altui membru al grupului, sau al altui subgrup; o anumită stare de tensiune intrinsecă în cadrul grupului motivează dinamica spre realizarea scopurilor comune urmărite. Morton Deutsch (1949) a valorificat teoria interdependenței sociale din perspectiva cooperării și competiției, abordarea găsindu-și numeroase aplicații în educație, ca și în domeniul resurselor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
fapt anistoric? Oare nu este posibil ca pl]cerea, f]r] dragoste și intimitate, s] serveasc] pentru mulți oameni drept scop legitim al sexului? Este importantă sexului pentru integritatea existenței un fapt biologic sau numai un construct social al anumitor subgrupuri din cadrul societ]ții? Nemulțumirea fâț] de morală sexual] a tradiției vestice a condus la câteva abord]ri diferite. Ideea contractului social a furnizat adesea alternative eticilor tradiționale, nu numai cu privire la obligația politic] și a drept]ții, dar și cu privire la morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
denumit naturalist] aceast] (presupus]) eroare pentru c] era mai des întâlnit] la filosofii care cochetau foarte putin cu naturalismul - aceia care doreau s] fundamenteze morală pe tipurile de fapte care puteau fi aprobate de științ]. Ins] aceștia erau doar o subgrup] a celor care - potrivit lui Moore - comit aceast] eroare. Oricum, eticheta a d]inuit. Care este forța motrice a naturalismului - ce anume îl face atractiv că opțiune teoretic]? Aceasta este o întrebare destul de dificil], pentru c] naturalismul nu este atat o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ediția a IV-a, Casa de Editură și Presă Șansa SRL, București, 2001, p. 372 footnote> Primul capitol al Titlului VI al Codului Penal cuprinde norme referitoare la infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul. Principala caracteristică a acestui subgrup de infracțiuni o constituie protejarea, prin mijloace specifice dreptului penal a bunului mers a activității autorităților publice, instituțiilor publice, instituțiilor sau altor persoane de interes public etc. Legea penală proteguiește activitatea unităților la care se referă articolul 145 Cod Penal
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
subordonați, care vor decide asupra celei mai viabile alternative, din câte au fost propuse. Această metodă este deosebit de rapidă, deoarece necesită doar 4 minute pentru organizare, 6 minute pentru dezbaterile propriu-zise și 2 minute pentru colectarea deciziilor emise de fiecare subgrup. Ea realizează și o fericită îmbinare între gestația creativă individuală și cea de grup. e) Discuția Panel Termenul „panel” înseamnă în limba engleză „jurați”, aici acest cuvânt având înțelesul de „listă fixă de numere”. De asemenea și în această metodă
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
se înregistrează în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon. 4. Se lasă o pauză (15 min. / o zi) pentru „așezarea” ideilor. 5. Se iau pe rând ideile emise, se grupează pe categorii (simboluri, cuvinte - cheie). 6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcție de categoriile de idei listate, pentru dezbatere. Dezbaterea se poate desfășura și în grupul mai mare. În această etapă are loc analiza critică, evaluarea, argumentarea și contraargumentarea ideilor emise anterior. Se discută liber, spontan, riscurile și contradicțiile care apar. 7
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
dezbatere. Dezbaterea se poate desfășura și în grupul mai mare. În această etapă are loc analiza critică, evaluarea, argumentarea și contraargumentarea ideilor emise anterior. Se discută liber, spontan, riscurile și contradicțiile care apar. 7. Se afișează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate și originale (cuvinte, propoziții, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol) pentru a fi cunoscute de ceilalți. Recomandări: evitarea oricărei critici în emiterea ideilor noi; - acceptarea oricărei idei noi (chiar fanteziste) prin eliberarea de frânele
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ori de a reduce cantitatea de efort depus pentru realizarea scopurilor partidului 18. Un alt factor determinant pentru comportamentul partidelor este existența facțiunilor. Acestea pot afecta implementarea strategiei partidului pentru că ele nu respectă decizia centrală, ci se ghidează după interesele subgrupurilor. De asemenea, structura de stimulente a liderilor poate influența comportamentul partidului deoarece liderii sunt cei care ocupă anu mite poziții guvernamentale și au drept scop obținerea acestor poziții și a funcțiilor. Laver și Shepsle consideră că partidele politice nu trebuie
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
cărora le corespund trei tipuri distincte de variabile: variabile care definesc mediul/situația, variabile centrate pe acțiunile actorilor și variabile rezultate din primele două. Variabilele din categoria celor care definesc mediul/situația sau contextul sunt grupate de autori în trei subgrupuri: caracteristici biofizice, atribute ale comunității și reguli relevante utilizate (relevant rules in use, Hess, Ostrom, 2007, p. 45). Variabilele care se referă la acțiuni cuprind informații legate de actori și de acțiunile permise sau interzise. Cea de-a treia categorie
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
preoperatorie (3500cGyă față de pacienții doar cu chirurgie și nu a găsit un beneficiu pentru chimioterapia preoperatorie. Trialul au grupat pacienți cu chimioterapie preoperatorie și radioterapie și pacienți doar cu radioterapie. Numărul în fiecare grup a fost prea mic pentru analiza subgrupului confident. Astfel, ponderea evidenței în trialurile randomizate sugerează că nu există un avantaj al radioterapiei preoperatorii și folosirea ei trebuie restrânsa la trialuri clinice randomizate. Radioterapia postoperatorie Studii randomizate au comparat aplicarea radioterapiei postoperatorii versus chirurgie care nu au arătat
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]