1,430 matches
-
care membrii comunităților virtuale religioase le realizează între structurile online și cele offline reprezintă un bun indicator al atitudinii pe care și-au format-o cu privire la cele două forme comunitare, din spațiul virtual și din cel real. Atitudinea pe care subiecții și-o formează de-a lungul timpului cu privire la comunitatea religioasă locală din care fac parte prezintă, ca element central, acceptarea la nivel intelectual a crezului și doctrinelor care o definesc și o delimitează de alte comunități cu orientări diferite. Dintre
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
fac parte. Aceștia din urmă sunt cei care vor fi deschiși la diversitatea ideilor religioase și vor evalua critic comunitățile virtuale sau locale din care fac parte. Acest rezultat confirmă o atitudine pozitivă față de comunitățile locale din care fac parte subiecții, atitudine care se alimentează din forța afectivă a convingerilor religioase împărtășite. În măsura în care subiecții consideră propria biserică singura adevărată, aceste convingeri împărtășite cu restul comunității devin nenegociabile, iar discuțiile cu persoane de alte orientări religioase (online sau în spațiu real) sunt
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ideilor religioase și vor evalua critic comunitățile virtuale sau locale din care fac parte. Acest rezultat confirmă o atitudine pozitivă față de comunitățile locale din care fac parte subiecții, atitudine care se alimentează din forța afectivă a convingerilor religioase împărtășite. În măsura în care subiecții consideră propria biserică singura adevărată, aceste convingeri împărtășite cu restul comunității devin nenegociabile, iar discuțiile cu persoane de alte orientări religioase (online sau în spațiu real) sunt restrânse la cele de natură apologetică sau misionară. Imaginea pe care subiecții o
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cotate acele variante care au fost identificate ca fiind specifice stilului tradițional și cu 2 puncte acele variante care au fost identificate ca aparținând stilului modern. Pentru realizarea analizelor statistice este calculat scorul total al fiecărui subiect. În funcție de punctajele obținute subiecții au fost împărțiți în trei grupe astfel: cei care au obținut puncatje între 6 - 7 puncte s-au dovedit a fi adepții stilului tradițional, cei care au obținut punctaje între 8 și 10 sunt adepții stilului mixt, iar cei care
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
loturi comparate (cadre didactice cu vârste cuprinse între 25-35 ani, 36-45 ani, 46-70 ani. Din interpretarea statistică reiese faptul că experiența profesională a subiecților nu influențează calitatea actului managerial. ( p=0.379, deci p> 0,05). Există slabe diferențe între subiecții cu vârste cuprinse între 25-35 ani, 36-45 ani și cei aflați în intervalul 46-70 ani. Pe baza acestui rezultat putem afirma că indiferent de experiența profesională, cadrele didactice pot desfășura o activitate managerială de calitate. O activitate managerială de calitate
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
problematicii educației și a factorilor după criterii de eficacitate, după particularitățile colectivității. Relația dintre experiența profesională și calitatea actului managerial ( Nu s-au obținut diferențe analizabile în acest context p = 0,379) Ipoteza de cercetare nu se confirmă. Ipoteza 2 Subiecții care au un stil didactic predominant modern sunt adaptabili/ flexibili, în sensul că manifestă un nivel al adaptabilității/ flexibilității ridicat în calitatea lor de manageri. Pentru analiza diferențelor induse de stilul didactic (tradițional, mixt, modern) am folosit One-Way Anova și
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
cotate acele variante care au fost identificate ca fiind specifice stilului tradițional și cu 2 puncte acele variante care au fost identificate ca aparținând stilului modern. Pentru realizarea analizelor statistice este calculat scorul total al fiecărui subiect. În funcție de punctajele obținute subiecții au fost împărțiți în trei grupe astfel: cei care au obținut puncatje între 6 - 7 puncte s-au dovedit a fi adepții stilului tradițional, cei care au obținut punctaje între 8 și 10 sunt adepții stilului mixt, iar cei care
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
loturi comparate (cadre didactice cu vârste cuprinse între 25-35 ani, 36-45 ani, 46-70 ani. Din interpretarea statistică reiese faptul că experiența profesională a subiecților nu influențează calitatea actului managerial. ( p=0.379, deci p> 0,05). Există slabe diferențe între subiecții cu vârste cuprinse între 25-35 ani, 36-45 ani și cei aflați în intervalul 46-70 ani. Pe baza acestui rezultat putem afirma că indiferent de experiența profesională, cadrele didactice pot desfășura o activitate managerială de calitate. O activitate managerială de calitate
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
problematicii educației și a factorilor după criterii de eficacitate, după particularitățile colectivității. Relația dintre experiența profesională și calitatea actului managerial ( Nu s-au obținut diferențe analizabile în acest context p = 0,379) Ipoteza de cercetare nu se confirmă. Ipoteza 2 Subiecții care au un stil didactic predominant modern sunt adaptabili/ flexibili, în sensul că manifestă un nivel al adaptabilității/ flexibilității ridicat în calitatea lor de manageri. Pentru analiza diferențelor induse de stilul didactic (tradițional, mixt, modern) am folosit One-Way Anova și
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
de multe altele care nu au fost prinse de suflul Înnoirii. Oare aceste documente auxiliare au fost și ele reformate? Încercăm să găsim răspuns la această Întrebare studiind mai multe modele apărute Începând cu anul 1994, pe care unii dintre subiecții intervievați/ chestionați le posedă și le-au oferit spre analiză. Au fost cercetate patru modele de caiete tipizate pentru Învățători și șase caiete pentru profesorii diriginți; conținutul lor va fi prezentat succint În cele ce urmează. se dorește așa cum precizează
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
problema este ceva mai puțin studiată. Dacă la subiectul sănătos, prin folosirea unor tehnici lente și ușoare se obțin efecte sedative, iar prin folosirea celor puternice și vii, efecte stimulative, s-a constatat că nu același lucru se petrece la subiecții bolnavi. La aceștia, se poate vorbi a șadar doar despre efecte reglatoare și, ca atare, se recomandă adaptarea tehnicilor în funcție de reacțiile individuale și de rezultatele obținute cu fiecare pacient. Efectele generale S-ar părea că au la bază intervenția centrilor
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
să se aplice alternativ cu secvențele de reeducare funcțională, ședințele terminându-se cu masaj liniștitor. ¤ Asociate cu cifozele dureroase. Oricare ar fi vârsta pacienților, originea ligamentară a acestor afecțiuni dictează folosirea masajului, ca și ̀ n cazul dorsalgiilor care afectează subiecții astenici. ¤ La pacienții astenici. Populația cuprinde un procentaj crescut de subiecți care prezintă un oarecare grad de impotență funcțională datorată unor leziuni structurale la nivelul coloanei vertebrale dorsale. Ținând cont de aceste date și de faptul că acești pacienți sunt
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
inimii stângi, scăzând rezistența opusă scurgerii sângelui (Graham). El supraîncărcă inima dreaptă și circulația pulmonară, deoarece crește presiunea venoasă (prin efect mecanic și reflex asupra venelor și prin mobilizarea lichidului interstițial), de acest lucru trebuind să se țină cont la subiecții cu insuficiență cardiacă dreaptă și insuficiență cardiacă globală. Masajul stimulativ mobilizează o importantă masă sanguină, o supune unei mișcări mai rapide care atrage o creștere a presiunii sanguine și face să crească munca cordului. în concluzie, tehnica condiționează efectele. Efecte
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
de întindere) al coloanei vertebrale și al centurilor, asociat cu întinderi progresive (prin tracțiuni manuale) ale umerilor și șoldurilor (poziția pacientului: decubit dorsal sau așezat). După încheierea stadiului evolutiv, masajul va trebui efectuat săptămânal în decursul unui an sau, la subiecții mai puțin afectați, ̀ n serii de 10-12 ședințe, de 2-3 ori pe an. 114 Masajul în combaterea sechelelor pleureziilor Dacă reeducarea respiratorie este indicată ̀ n toate cazurile după pleurezie, masajul are un câmp de aplicare mai restrâns. în
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
poate constata, la nivelul hemitoracelui afectat, prezența unui infiltrat cutanat greu de mobilizat, care ̀ mpiedică efectuarea normală a mișcărilor costale (printr-un proces, în același timp, mecanic și reflex). Ca urmare a aplicării masajului la nivelul peretelui toracic, la subiecții care nu pot executa mișcările de expansiune a cuștii toracice cerute de reeducarea analitică, se poate constata îmbunătățirea vizibilă a cineticii costale și chiar diafragmatice. Fibrozarea retractilă care rezultă din organizarea lichidului de stază în marea cavitate pleurală, tinde să
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
sa direct la nivelul articulației afectate. în afecțiuni neurologice Frecvența mare a hemiplegiei la subiecții ̀ n vârstă face ca această afecțiune să constituie una dintre cel mai mult tratate prin masaj dintre afecțiunile neurologice. Rolul psihologic al masajului la subiecții în vârstă Poate mai mult decât la alți bolnavi, la subiecții ̀ n vârstă, masajul constituie o terapie de susținere psihologică care nu poate fi neglijată. Sunt cunoscute tendințele de izolare, mai mult sau mai puțin pronunțate, ale bolnavilor din
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
pentru a afirma că masajul poate fi, din punct de vedere mecanic, răspunzător de migrarea unui calcul, dar riscul de a fi acuzat de aceasta conduce la recomandarea de a nu se aplica nici o formă de masaj al abdomenului la subiecții cu litiază renală sau biliară. Dintre afecțiunile cutanate, cancerele, diskeratozele maligne, infecțiile, hematodermiile, dermatozele majore, micozele reprezintă contraindicații pentru aplicarea masajului. 2. Contraindicații relative încălcarea lor atrage mai mult producerea unor incidente decât a unor accidente, motiv pentru care contraindicațiile
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
accidente vasculare. Cu toate că exercițiile fizice submaximale (75 % din VO2 max) produc scăderea agregabilitatii trombocitare [20], alte cercetări au arătat că exercițiile fizice au ca efect activarea trombocitelor la bolnavii care au dezvoltat recent angina pectorală, prin comparație cu subiecții normali și cu suferinzii de cardiopatie ischemică [21]. Explicația constă în faptul că stresul oxidativ indus de efortul fizic intens, acut, duce la activarea trombocitelor [22]. La vârstnic tulburările de imunitate au o caracteristică, fiind implicat un insuficient control imunologic
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
însemnat periclitarea esenței sale. A intra în rândurile forței de muncă nu era normal pentru femeile din clasele de mijloc și superioare, care erau întruchiparea acestei esențe. Majoritatea subiecților studiului de față provin din aceste clase sociale. Numai patru dintre subiecții mai în vârstă au avut slujbe remunerate încă din India, în timp ce restul au devenit salariate numai după venirea în Statele Unitexe "Statele Unite", deși toate, în afară de două, visau de mici la anumite cariere. Nici instrucția școlară a femeilor în matematică și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
fețe ale aceleiași monede.” (Friedman-Kasabaxe "Friedman-Kasaba, K.", 1996, p. 192) Imigrația a contribuit la capacitarea participantelor prin faptul că le-a permis să-și realizeze scopul de o viață - intrarea în viața profesională. Acest lucru a fost recunoscut de toți subiecții, chiar și de profesioniștii din domeniile tehnologice. Desigur, și privilegiile de clasă ale acestor femei au fost factori care au contribuit la succesul lor. Resursele financiare ale soților le-au permis femeilor să își urmeze studiile și să se califice
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în continuare. Goodyer și colab. (1993) analizează diferitele componente ale „temperamentului” (activitate, sensibilitate, timiditate, exprimare emoțională) la 193 de tineri între 11 și 16 ani, dintre care unii prezintă o tulburare depresivă majoră (șaisprezece fete și trei băieți). Ei compară subiecții deprimați și non-deprimați cu ajutorul chestionarelor propuse părinților și profesorilor. Dacă există diferențe de temperament între băieți și fete în cadrul diverselor scări parțiale, în schimb nu există decât o singură diferență semnificativă între subiecții deprimați și cei non-deprimați: tinerii deprimați prezintă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
șaisprezece fete și trei băieți). Ei compară subiecții deprimați și non-deprimați cu ajutorul chestionarelor propuse părinților și profesorilor. Dacă există diferențe de temperament între băieți și fete în cadrul diverselor scări parțiale, în schimb nu există decât o singură diferență semnificativă între subiecții deprimați și cei non-deprimați: tinerii deprimați prezintă o expresivitate emoțională (negativă) mai crescută, întâlnită în special la fete. Autorii notează că evenimentele de viață sunt la fel de frecvente la băieți ca și la fete; ei avansează ipoteza că diferența de prevalență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și colab. (1995), care raportează o mărire a ventriculelor într-un studiu asupra unui număr mic de cazuri de adolescenți bipolari... Un mare număr de lucrări reiau ipotezele formulate în cazul adulților pentru a vedea dacă acestea se regăsesc la subiecții mai tineri, în special în cadrul studiilor genetice (vezi capitolul 3). Oricare ar fi concluziile acestor studii biologice sau genetice, până în prezent nu poate fi reținut nici un model explicativ univoc care să ofere o explicație coerentă și completă a acestor tulburări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
moartea în general nu prezintă aceeași diferență de repartiție. Într-adevăr, adolescenții non-depresivi se gândesc adesea sau tot timpul la moarte, de trei ori mai mult decât ar dori să moară (12% contra 4%) și nu există diferență semnificativă între subiecții deprimați și subiecții non-deprimați. Astfel, apare destul de evident că întrebările privind moartea constituie o problemă a adolescenței, în timp ce dorința de a muri sau ideile de suicid par să caracterizeze în mod categoric angajarea într-un proces patologic și sunt corelate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu prezintă aceeași diferență de repartiție. Într-adevăr, adolescenții non-depresivi se gândesc adesea sau tot timpul la moarte, de trei ori mai mult decât ar dori să moară (12% contra 4%) și nu există diferență semnificativă între subiecții deprimați și subiecții non-deprimați. Astfel, apare destul de evident că întrebările privind moartea constituie o problemă a adolescenței, în timp ce dorința de a muri sau ideile de suicid par să caracterizeze în mod categoric angajarea într-un proces patologic și sunt corelate cu gravitatea depresiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]