265 matches
-
acea experiență condiționată de credințele pe care le poartă "sălbaticul" în sufletul său; faptele de experiență au semnificația unor simple asociații subiective.) Prin această idee, legătura intuiției destinului cu experiența socială a individului este anulată, fiind presupusă doar experiența internă, subiectivă: "Ea (intuiția destinului n. C.) are o existență subiectivă, strict individuală. Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu prin mijlocirea unei educațiuni în școală. Omul care din naștere nu o are, nu o poate învăța din cărți
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
real al desfășurării evenimentelor și timpul narării acestora; - ordinea firească a evenimentelor este intervertită; (!!) se poate ajunge până acolo, însă efectul să preceadă Ț în text Ț cauza; 2. povestirea în povestire. Narațiunea poate fi: A. în funcție de atitudinea naratorului: a. subiectivă: - axată pe confesiune; - se folosește verbul la pers. I; - implicarea naratorului; b. obiectivă: - se bazează pe observație; - verbul este utilizat la pers. a III-a; - detașarea naratorului; B. a. realistă: fapte și întâmplări reale sau posibile; b. fantastică: intervenția miraculosului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
astfel de situații, creația literară respectivă se apropie de operele memorialistice; dar nu se suprapune acestora, nu se confundă; - alteori, naratorul este „șters”, neimplicat, un simplu observator al celor relatate; el prezintă imaginea vieții dintr-o perspectivă personală (autentică, dar subiectivă); dublată de o atitudine tot personală (ironică, înțelegătoare, de compătimire, etc.); - naratorul își poate permite interogații retorice; (!!) deci, pune întrebări la care nu așteaptă răspuns, în felul acesta, luându-l pe citiror drept martor la cele relatate, drept potențial interlocutor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
deoarece cel care „se alipește de Domnul este un singur duh cu El”. împăcarea noastră cu Dumnezeu, sau mântuirea obiectivă, izvorăște din jertfa pe cruce a Domnului nostru Iisus Hristos adusă din iubire, pentru întreaga omenire, pentru iertarea păcatelor. Mântuirea subiectivă o câștigăm prin efort personal, colaborând prin credință și fapte bune cu harul lui Dumnezeu. Osteneala pentru mântuirea noastră încetează odată cu moartea noastră fizică, după care nu mai putem face nimic. Cu trecerea în viața veșnică începe șirul fără de sfârșit
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ia cunoștință de sine însuși, dar concomitent, tot prin limbaj, „intră” în realitatea lumii, a celorlalți, realizând comunicarea cu un alt Eu sau cu alte Euri. În felul acesta limbajul deschide calea către „intuiția imediată a interiorității”, unificând interioritatea sufletească subiectivă cu exterioritatea lumii obiective. Din această unificare a „dublului” naturii persoanei umane, rezultă cunoașterea. Fundamentarea unei antropologii psihopatologice Să încercăm în continuare ca, pe baza celor de mai sus prezentate, să schițăm cadrul unei antropologii psihopatologice. Dacă psihiatria clinică este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de îngrijire medicală, cu medicina și instituțiile terapeutice, cu mediul general de viață a bolnavului. Semnificația psihologică a bolii Boala nu poate fi reductibilă la caracterul ei strict medical. Fiind suferință ea presupune o anumită „trăire” și o anumită „atitudine” subiectivă din partea bolnavului care interesează întreaga sa personalitate. Suferința nu este niciodată izolată sau singulară. Ea este comunicată de bolnav în scopul găsirii unei înțelegeri, a unui ajutor și a unor remedii ale acesteia. Comunicarea suferinței inaugurează actul medical. Ea stabilește
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau „de la norma statistică” fără a depăși domeniul neutral. Ea este situată la „granița zonei neutrale”, așa cum se poate vedea în schema din pagina 226???. b) normalitatea funcțională, în cadrul căreia normalitatea echivalează cu începutul realizării de sine, respectiv „norma ideală subiectivă”. Grafic p. 225. ms. Norma ideală de sănătate a persoanei Norma subiectivă evaluată a persoanei Zona neutrală Posibilități permise Posibilități restrânse limitate Plecând de la aspectele de mai sus, reprezentate grafic, ale stării de normalitate, P. Berner stabilește și formele bolilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la „granița zonei neutrale”, așa cum se poate vedea în schema din pagina 226???. b) normalitatea funcțională, în cadrul căreia normalitatea echivalează cu începutul realizării de sine, respectiv „norma ideală subiectivă”. Grafic p. 225. ms. Norma ideală de sănătate a persoanei Norma subiectivă evaluată a persoanei Zona neutrală Posibilități permise Posibilități restrânse limitate Plecând de la aspectele de mai sus, reprezentate grafic, ale stării de normalitate, P. Berner stabilește și formele bolilor psihice și conceptul de normalitate. Astfel, în sfera, patologiei sunt incluse următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a acționa și reacționa , iar pe de altă parte anxietatea anticipatorie În legătură cu un eveniment sau situație pe care subiectul nu o poate controla, va genera inhibiția. Ca stare emoțională neplăcută, anxietatea se manifestă pe trei axe principale: pe axă subiectivă stările anxioase și implicit autoagresivitatea subiectivă se manifestă variabil ca intensitate, de la simpla agitație interioară până la panică; pe axă comportamentală se poate vorbi despre manifestările exterioare observabile conretizate În agitație sterilă, inhibiție și chiar siderație, pe axă neurovegetativă sunt observate
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
Hobjilă, 2009, revizuit și completat. Tabel cu elementele de specificitate ale funcțiilor sintactice reperabile la nivelul propoziției și la nivelul frazei Funcții sintactice și criterii de prezentare Concretizarea funcțiilor sintactice la nivelul propoziției la nivelul frazei SUBIECT subiect propoziție subordonată subiectivă Termeni regenți Nu pot fi identificați termeni regenți, subiectul aflându-se în raport de interdependență/ inerență cu predicatul. * verbe impersonale: Nu s-ar fi cuvenit/ să procedezi astfel. * verbe personale: Cine se trezește de dimineață/ departe ajunge. * adverbe predicative: Poate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în pădurea aceea și, dând peste căsuța piticilor, să le ceară găzduire peste noapte. A doua zi, când o porni la drum, văzu sicriul din creștetul muntelui și pe frumoasa Albă-ca-Zăpada" (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată subiectivă să fie introdusă prin: (a) pronume nehotărât; (b) adverb relativ; (c) adjectiv pronominal relativ; (d) conjuncție subordonatoare. Construiți trei fraze în care propoziția subordonată subiectivă să aibă ca termen regent: (a) un verb personal, predicativ, la modul infinitiv; (c) un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
creștetul muntelui și pe frumoasa Albă-ca-Zăpada" (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată subiectivă să fie introdusă prin: (a) pronume nehotărât; (b) adverb relativ; (c) adjectiv pronominal relativ; (d) conjuncție subordonatoare. Construiți trei fraze în care propoziția subordonată subiectivă să aibă ca termen regent: (a) un verb personal, predicativ, la modul infinitiv; (c) un adverb predicativ; (d) un verb impersonal; (e) o expresie verbală impersonală. Predicat nume predicativ propoziție subordonată predicativă Precizați tipul predicatelor din textele de mai jos
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
non-vagi, consecința fiind aceea că intervențiile discursive prezintă claritate și precizie referențială. Determinăm și o modalitate referențială „slabă”, apreciativ-evaluativă, în care un aspect al realității, în special al realității sociale, este supus unei aprecieri, evaluări ce prezintă o anumită „încărcătură” subiectivă datorită legăturii judecăților apreciative cu valorile și criteriile valorice, dar mai ales datorită predominării termenilor vagi. Consecințele acestei predominări fiind imprecizia și ambiguitatea referențială. Am putea discrimina și o modalitate explicativă în opoziție cu una descriptivă. Opoziția descriere / explicație, dar
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
prozatorul Lovinescu "amintirile" personale nu constituie decât o sursă de inspirație, și nu un model epic demn de urmat: pentru a se transforma într-un veritabil "roman", reconstituirea memorialistică se cere acum "romanțată"/ mitizată. Ca atare, e greșit să considerăm "subiectivă" literatura autobiografică numai pentru motivul că se referă la viața autorului. Repet: evoluția de la "subiectiv" la "obiectiv" nu impune, după cum se crede îndeobște, o modificare de ordin tematic-conținutistic, și cu atât mai puțin trecerea de la narațiunea homodiegetică la narațiunea heterodiegetică
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se observă cu ușurință că motivele pentru care Lovinescu respinge proza eminesciană se dovedesc complet arbitrare, nefiind justificate nici măcar de propria teorie privind evoluția epicului de la subiectiv la obiectiv. Teorie care, pe de altă parte, pare să contrazică nu doar subiectiva proză eminesciană, ci și întreaga literatură a criticului de la Sburătorul, edificată pe tiparele romantice ale melodramei (racordate, desigur, la spiritul sensibilității moderne). Un alt motiv de incomprehensiune l-ar putea constitui reticența raționalistului Lovinescu față de genul fantastic desconsiderat din pricini
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
calități fizice ce permit sportivilor să dea tot ce este mai bun. Factorul psihologic este hotărâtor în obținerea performanțelor de valoare în marile întrecerii atunci când se înfruntă sportivi cu un nivel ridicat de pregătire tehnică, tactică, fizică. Însemnătatea, fie ea subiectivă sau obiectivă a unui concurs , duce la crearea unei stări de tensiune, atât intelectuală cât și emoțională. Această tensiune duce la tulburarea conduitelor motrice obișnuite, însușite. Rolul pregătirii psihice în vederea participării la concurs, constă în formarea la sportiv a unei
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
fizic sau chiar același mediu socioemoțional (cum ar fi în cazul a doi copii gemeni îngrijiți de către părinți, cu aceeași căldură și pricepere) „nu este identic pentru fiecare copil considerat în parte”(Siegel, 1999, p. 19). Fiecare copil selectează și subiectivează datele concrete ale aceleiași realități (Sander, 1975), creându-și astfel propria „realitate”în contextul obiectiv dat. Selecția se face în acord cu nevoile și motivația copilului sau a persoanei, în general, în acord cu psihismul acesteia. Sub aspect general, capacitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unor state diferite", iar "alegerea legii aplicabile", care rezolvă conflictul de legi face loc recepțiunii contractuale, prin referirea în contract (per relationem), pentru rezolvarea unei probleme punctuale, la o lege sau alta, creând astfel o legătură reală cu aceasta, chiar dacă subiectivă și în nici un caz cea mai strânsă ori semnificativă; în orice caz, alegerea de către părți a legii aplicabile nu poate per se să dea loc unui conflict între legile unor state diferite pentru contractul în care ar figura, ci, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și ambivalențe în construcția conceptuală a identității (ce pot fi identificate atât la Weber, cât și la Cooley și Durkheim). Totuși, identitatea este în primul rând o realitate obiectivă la Wundt și Durkheim (fiind o suprastructură cu caracter diacronic) și subiectivă la Cooley și Weber (accentul fiind pus pe comparație și interacțiune individuală); are caracter preponderent afectiv la Wundt, Durkheim și Cooley (avem acea identificare afectivă cu întregul comun, toți cei trei vorbind de sentimente și afecte) și cognitiv la Weber
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sinele devine conștient de sine însuși și iluzia speculară se destramă, se instalează mitologia armonioasă a dublului, a fratelui geamăn, a alter-ego-ului sau a celuilalt-asemănător. Reprezentarea, schemă de reproducere a unei informații senzoriale sau intelective, posibilă cu ajutorul funcției imaginative mimetice, subiectivează referentul (obiectul), reinvestit cu semnificații chiar prin procesul de de-materializare. Studiile asupra imaginarului, subliniază Thomas, caută să identifice modalitățile operatorii prin care modelul ajunge să se confunde cu imaginea sa, iar subiectul cu universul său obiectual (23). Are loc
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
deoarece sunt foarte mult influențate de percepția investitorilor asupra unei țări, de potențialul pe termen mediu și lung, de piața de desfacere, de stadiul de dezvoltare, de aversiunea la risc determinată de evenimente globale, dar și de șocuri de natură subiectivă precum: dispute politice; crize economice și financiare în țările vecine etc. Astfel, în acest model, PIB, exportul și importul nu au un impact prezent asupra ISD, ci numai cu un decalaj de o perioadă. Astfel, creșterea sau scăderea PIB, a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
principal al conținutului acestuia. Se pot identifica cazuri de colectivități, sau clase și grupuri sociale, sau comportamente, atitudini, tipuri de activități care prezintă, în mod obiectiv, structuri temporale distincte. În elaborarea acestei tipologii este însă inclusă și atitudinea psihologică: semnificația subiectivă mai mare sau mai mică acordată evenimentelor, așteptarea unor evenimente, surpriza, nerăbdarea. În fapt, nune-ar fi deloc greu să bănuim că originea acestei tipologii o reprezintă mai degrabă analiza fenomenologică a trăirilor subiective. Fiecare dintre noi poate identifica, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
faptului că strategia satisfăcătorului reprezintă un proces decizional simplificat, iar pentru a fi stabilă, ea trebuie să recurgă inevitabil la mecanisme artificiale de absorbție a incertitudinii, sistemele care o utilizează vor fi caracterizate în final printr-un nivel de incertitudine subiectivă sensibil mai scăzut decât cel care practică strategia optimalității tendențiale. Strategia optimalității tendențiale este caracterizată, dimpotrivă, prin asumarea incertitudinii și prin încercarea de a o reduce cognitiv printr-un proces decizional complet. Ea prezintă, prin însăși natura sa, un grad
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
12-13, 34, 140, 231 specifică 20 Empatie 72, 74, 100, 116, 231 Empiric 18, 59, 71, 193 Ereditate 101 Erotic 65, 200 Erotism 66 Eșec 31-31, 118 personal 115 Experiență contextuală 127 emoțională 11, 70, 117 indirectă 127 motivațională 11 subiectivă 117 F Factor de aglomerație 38 de anxietate 38 de mediu 37 de proximitate 204, 205 de personalitate 28-34 de sex 20-28 de temperatură 38, 175 de zgomot 38, 43, 161, 177-178 fiziologic 21, 99-106 genetic 20, 21, 100-104 situaționali
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
integrează un spus, un fapt istoric într-o serie cronologică ireversibilă, atunci hermeneuții, utilați cu tehnici abstracte de interpretare, decupează un spus sau o serie de fapte și de enunțuri istorice pentru a le stabili o critică, de multe ori subiectivă, dacă nu cumva partinică și politic interesată. În viziunea foucauldiană, funcționalistă și semiologică, istoria și "știința umană" nu există peste tot unde este vorba de om, "ci numai acolo unde se analizează, în dimensiunea proprie inconștientului, norme, reguli, ansambluri semnificante
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]