700 matches
-
trebuit să fie o moarte sigură. - Să ai parte de chu, auzi îmbărbătarea unui prieten din copilărie care îl bătu pe umăr. Îi zâmbi trist. Simțea la periferia conștienței cele trei voci care defineau propria sa armonie. Ly era graiul subliminal prin care, de zeci de generații, semenii lui învățaseră să țină legătura unul cu altul, vocea, tribului său. Shu era ceea ce orice copil kyrallian învăța să stăpânească încă din primii ani: conviețuirea cu propriul veșmânt, impregnat cu o colonie minusculă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu reuși să tulbure echilibrul tânărului. Știa ca, dacă l-ar fi acuzat de o asemenea faptă pe Preot, singurul care ar fi avut de pierdut era el însuși, de vreme ce toată lumea credea că scutul oferit pentru toți locuitorii de conștiința subliminală a veșmântului nu poate fi pătruns de nici un alt om. Nu l-ar fi crezut nimeni. - Știi la fel de bine ca și mine care va fi finalul luptei, răspunse simplu Jorlee. Eu o să mor, iar tu o să-ți dorești să fi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ar fi pus în discuție actul prin care ei își cedau voturile împăratului, atunci poziția lui de conducător al universului cunoscut ar fi fost mai mult decât precară. Nu era momentul să se angajeze într-o asemenea luptă politică. Și, subliminal, simțea că nici nu e bine să îi pună la încercare pe quinți. Era evident că dacă ar fi fost să aleagă, loialitatea lor s-ar fi îndreptat spre N'Gai Loon sau, în cel mai bun caz, spre tatăl
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dar cuvintele refuzară să iasă. Alaana strigase în mintea lui atât de tare încît pentru o clipă se întrebă dacă nu cumva gândul ei pătrunsese tocmai până în vocea ly. Preț de o fracțiune de secundă, Xtyn ascultă cu groază suprapunerea subliminală a vocilor interioare ale tribului său. Nimeni nu observase nimic. Mai hotărât, scutură din cap de parcă ar fi vrut să-și alunge din ochi o șuviță de păr. - Vouă vă sunt conducător! Ca și cum cuvintele acelea descătușaseră un șuvoi de gânduri
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu știu ce e mai măreț: furtuna din mințile noastre sau ceea ce ai vrut să faci. Cere-mi orice, și oamenii mei îți vor împlini dorințele. Xtyn își ridică mantia din praf lăsîndu-și mintea să se alinte la atingerea catifelată a conștiinței subliminale a coloniei de ciuperci shu. - Nu pot să-ți cer nimic pentru că nu asta am urmărit când am venit aici. Nu pot să-ți cer nici măcar să procedezi la fel când tribul Omenori va fi la ananghie. Am vrut doar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
veșmânt kyrallian, personalizat încă din cei mai fragezi ani ai copilăriei, care are rolul de a a-și proteja stăpânul și, datorită coloniei de ciuperci chu găzduită între fibrele sale, se constituie într-o voce pe care purtătorul o aude subliminal. Simbiont de pe Alderbaraan - organism colonial, cu un pronunțat caracter mimetic, capabil de a se transforma în țesut nervos uman. Primele implanturi neurale, care au dus la formarea castei quinților, s-au realizat cu grefe din asemenea simbionți. Sondă psi - dispozitiv
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nedeterminare, prin care cititorul este încontinuu obligat să completeze ceea ce se povestește cu propriul univers al reprezentărilor și al experienței 302. Prezentarea lumii interioare și viziunea din interior sînt moduri eficiente de a controla înțelegerea cititorului, întrucît îl pot influența subliminal pe acesta în favoarea unui personaj din poveste. Cu cît cititorul află mai multe despre cele mai profunde motive ale comportamentului unui personaj, cu atît mai înclinat este să simtă înțelegere, toleranță, respect etc. față de comportamentul respectivului personaj 303. Această modalitate
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o schimbare clară a simpatiilor cititorului în favoarea personajului care e favorizat de reprezentarea lumii interioare. Astfel Gudrun e favorizat în relație cu Ursula și Birkin, chiar și cu Gerald, în ultima parte a romanului Femei îndrăgostite. Acest tip de curtare subliminală a cititorului de către narator în favoarea lui Gudrun este cu atît mai importantă, cu cît compensează pierderea simpatiei care a fost cauzată de comportamentul lui Gudrun față de iubitul său Gerald și față de străinul Loercke. Pentru a putea analiza controlul simpatiei prin
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Scrooge este foarte rudimentară. În analiza finală convertirea sa pare un miracol, asemănător celor care au loc în povești. În spatele aperspectivismului poveștii de suprafață din nuvela Un colind de Crăciun se află, totuși, începuturile perspectivizării. Această perspectivizare este eficientă doar subliminal. În paralel cu procesul de convertire a lui Scrooge, are loc unul în care monstrul Ebenezer Scrooge este treptat reintegrat într-o comunitate de oameni care reflectă spontaneitatea și altruismul spiritului Crăciunului. Acest proces își găsește expresie într-o mutare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
percepție către persoana lui este o consecință directă a regenerării morale și emoționale a acestui personaj pe parcursul narațiunii. Spre deosebire de narațiunile care reflectă o tehnică a punctului de vedere consecventă, o astfel de formă de perspectivizare are mai degrabă un efect subliminal decît conștient asupra cititorului. De fapt, acest tip de perspectivizare subliminală este probabil atît de eficient tocmai pentru că cititorul nu este conștient de aceasta. 6. Opoziția "mod": personaj-narator personaj-reflector332 Cel care narează o poveste este în primul rînd cel care
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și emoționale a acestui personaj pe parcursul narațiunii. Spre deosebire de narațiunile care reflectă o tehnică a punctului de vedere consecventă, o astfel de formă de perspectivizare are mai degrabă un efect subliminal decît conștient asupra cititorului. De fapt, acest tip de perspectivizare subliminală este probabil atît de eficient tocmai pentru că cititorul nu este conștient de aceasta. 6. Opoziția "mod": personaj-narator personaj-reflector332 Cel care narează o poveste este în primul rînd cel care o ascultă, precum și cititorul ei. (Henry James, Prefața romanului Prințesa Casamassima
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
suspans trebuie să fie distribuite cu grijă, iar simpatia sau nemulțumirea cititorului față de un anumit personaj trebuie să fie atent ghidate. Din acest motiv, naratorul își inserează interpretările și evaluările sub forma unor comentarii sau construiește o retorică ce operează subliminal sau le oferă cîtorva personaje privilegiul de a-i comunica cititorului cele mai intime gînduri, în timp ce altele sînt private de acest privilegiu. Pe scurt, prezența unui personaj-narator abia dacă poate evita schimbarea conținutului povestirii, în decursul formării sale și a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
existență ale personajelor și al naratorului, 88-89, 93, 99, 101, 131, 134, 139, 143, 177, 279-280, 285 iluzie a cititorului, 25, 66 imixtiune, v. narator impresionism, 194-195, 221, 255 indicații de regie, v. indicații auctoriale de regie individualizare, 268 influențare subliminală, 202-203, 216, 218, 231 insolitare, teoria insolitării, 34-35 v. și deviație, defamiliarizare instanță narativă, 267 intensificare episodică, 214 intensificare metaforică, 272 interdisciplinar, 23 intermediere, 86-89, 96, 100, 113-114, 125-126, 129, 219-221, 226, 231, 268, 270, 283, 302, 307, 330 ca
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
306 refuzul perspectivei interne, v. perspectivă internă reificare, 32, 341 relatare de tip martor ocular, 120 relatarea vorbirii, 279 v. și dialog, stil indirect liber remă, v. temă repovestire, v. rezumat reproducerea vorbirii, 324 retorica, a disimulării, 45, 66, 298 subliminală, 231 retrospecție, 36, 69 rezumat, 52-57 și repovestire, 58-62 și titluri de capitole, 72-81 ritm narativ, 115, 118-126 roman epistolar, 138, 178, 205, 213, 297, 309-310, 324, 328, 334 și titluri de capitole, 53, 77 roman popular, 28, 86, 126
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
În mod surprinzător, instanța a extins obiectul cererii de intervenție, respingând nu doar semnul Alianței, ci și înregistrarea ca atare a acesteia. Motivul prescurtarea "DA", de la "Dreptate și Adevăr", are un caracter insidios și persuasiv, influențând alegătorii prin mesajul său subliminal să voteze cu Alianța, împotriva voinței lor. Decizia instanței a avut la bază cererea de intervenție amintită, susținută și de procurorul de ședință, document din care voi cita câteva fragmente: "Abrevierea DA, care simbolizează atitudinea pozitivă, percepția a ceva constructiv
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
imagistica creativă sau ceea ce Smith numește geneză perceptuală. Procesul poate fi investigat prin intermediul Testului de Identificare (Identification Task), în care subiecții privesc o figură umană ce apare pe un monitor. Figura este în mod intenționat ambiguă și conține mesaje verbale subliminale care să-i permită „experimentatorului... să manipuleze imaginea proiectată și identificată” (Smith, 1990, p. 162) de subiectul experimentului cu persoana a cărei figură a fost proiectată. Smith și Van der Meer (1994) au declarat că mesajul subliminal „pregătește spectatorul pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conține mesaje verbale subliminale care să-i permită „experimentatorului... să manipuleze imaginea proiectată și identificată” (Smith, 1990, p. 162) de subiectul experimentului cu persoana a cărei figură a fost proiectată. Smith și Van der Meer (1994) au declarat că mesajul subliminal „pregătește spectatorul pentru vizionarea figurii și influențează modul în care este percepută” (p. 162). Testul de Funcționare Creativă (Creative Functioning Test - CFT) constituie a doua parte a tehnicii lui Smith de geneză perceptuală și, de asemenea, utilizează prezentări tahistoscopice care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că indivizii care își formează impresii în timpul CFT (mai ales ca reacție în timpul prezentării foarte scurte și prin urmare ambigue a stimulului) au fost înclinați să formuleze interpretări pozitive ale figurii umane în Testul de Identificare, chiar atunci când mesajele verbale subliminale evocau o stare de suferință fizică. Subiecții se opun cu ostentație manipulării subliminale, iar indivizii creativi întrebuințează termeni afectivi în procent mai mare în Testul de Identificare (vezi Hope și Kyle, 1990). Rezumat Dintre numeroasele tipuri de procese preverbale supuse
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prezentării foarte scurte și prin urmare ambigue a stimulului) au fost înclinați să formuleze interpretări pozitive ale figurii umane în Testul de Identificare, chiar atunci când mesajele verbale subliminale evocau o stare de suferință fizică. Subiecții se opun cu ostentație manipulării subliminale, iar indivizii creativi întrebuințează termeni afectivi în procent mai mare în Testul de Identificare (vezi Hope și Kyle, 1990). Rezumat Dintre numeroasele tipuri de procese preverbale supuse investigației, unele reflectă eforturi deliberate ale subiecților, precum cele descrise de Rothenberg și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
termen scurt. Martindale și Armstrong (1974) au atribuit în mod surprinzător acest rezultat final unui nivel ridicat de sensibilitate la stimuli interni specifici controlului alfa (vezi Martindale și colaboratorii, 1996). Conceptul de sensibilitate este notabil deoarece corespunde receptivității la sugestii subliminale caracteristice persoanelor creative, după cum au descoperit Smith și Van der Meer (1994, în publicații periodice). Deși Martindale și Armstrong au atribuit reducerea controlului asupra undelor alfa în timpul probelor monotoniei experimentului, ei au recunoscut totuși posibilitatea „pierderii autentice a controlului”. Totuși
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
informațiile coerente (Bowers et al., 1990), au sentimentul clar al cunoașterii (Jausovec, 1989; Metcalfe, 1986) și uneori ajung soluții sau descoperiri pornind de la informații parțiale (Baker-Sennett și Ceci, 1996); indivizii creativi sunt receptivi la interpretări subiective și la semnale interne, subliminale sau preconștiente, precum și la informații preverbale - care pot corespunde intuiției, sentimentului de cunoaștere și salturilor asociaționale; persoanele creative sunt capabile să își controleze cu rapiditate stările alfa. (Martindale et al., 1996); se consideră că gândirea creativă este corelată cu distributivitatea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
De exemplu, controlul de scurtă durată al undelor alfa și sensibilitatea la stimuli interni (Martindale și Armstrong, 1974) descoperite la indivizii creativi corespund, în mare măsură, rezultatelor obținute de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1997) referitoare la procesarea subliminală și studiilor de caz care au sugerat nivelul ridicat al sensibilității persoanelor creative (de exemplu, Wallace, 1992). S-a constatat, de asemenea, convergența concluziilor cu privire la optim: în identificarea factorilor determinanți ai creativității și a contribuțiilor creative s-a descoperit că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dezvoltării umane nu au permis încă gestiunea întregului spectru de situații conflictuale care apar la nivel global și urmează a fi gestionate în perspectivă, simplificând formularea reacțiilor la aceste situații precum: conflictele destructurante (terorismul transnațional), războiul informațiilor, atacurile cibernetice, agresiunile subliminale etc. Globalizarea, privită prin dimensiunea la care se exercită și forțele antrenate în proces, face imperioasă gestiunea conflictelor. Una dintre modalitățile de a facilita această gestiune este promovarea gândirii strategice a decidenților, predilect către abordarea proactivă a conflictelor și a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
muzicale: Suport literar - Textul în versuri „Toamnă” de Octavian Goga; Decodarea mesjului artistic Sublinierea procedeelor artistice (personificări, epitete -vezi n.a.) Încadrarea textului în lirica peisagista insistând pe reliefarea dominantei vizuale, gama cromatică, dinamismul conferit de prezență verbelor b. Inducerea mesajului subliminal Sublinierea ideii - melodia comunica, dezvăluie stări de spirit, sugerează imagini și declanșează emoții c. Extinderea percepției prin audierea fragmentului melodic (corelarea imaginației cu senzația auditiva). Formulări pentru elevi: Descoperiți imaginea toamnei în pasajul muzical audiat! Notați titlurile imaginilor sugerate din
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
exersat perioade mai lungi, au ajuns să perceapă și diferențe minore de greutate. Nu puteau spune exact ce anume simțeau, Însă capacitatea lor de evaluare a crescut enorm. Peirce a considerat aceste rezultate o dovadă a unui fel de comunicare subliminală Între oameni, realizată prin intermediul unor „vagi senzații”. Totuși, din punctul nostru de vedere, experimentul ilustrează un tip de cunoaștere rudimentară, ce poate fi dobândită numai prin practică și care nu se poate transmite În scris sau oral, ci doar prin
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]