239 matches
-
lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), jderul de copac ("Martes martes"), vidra de rău ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele subpământean ("Pitymys subterraneus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii") și liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"); Păsări protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
doar o plăsmuire a virukilor, a căror credință i-a dat în timp puteri nemăsurate. După ce Keles reface lumea așa cum a fost pe vremea virukilor, Nessagafel devine neputincios și este ucis de Jorim cu ajutorul surorii sale, Nirati, coborâta în lumile subpământene pentru a-l salva. Aliații din lumea materială ai lui Nessagafel, prințul Nelesquin și Qiro Anturași, sunt înfrânți și ei. Cyron moare și ajunge zeu, Nirati accepta să devină zeița a morții, Keles se căsătorește cu văduva prințului Pyrust, iar
Lumea nouă (roman) () [Corola-website/Science/331571_a_332900]
-
Arvicolinae) cu denumiri mai vechi arvicolide (Arvicolidae), microtide (Microtidae), microtine (Microtinae) este o subfamilie de rozătoare răspândite în Eurasia și America de Nord, din care face parte șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șobolanul de apă ("Arvicola amphibius"), șoarecele scurmător ("Myodes glareolus"), șoarecele subpământean ("Microtus subterraneus"), șoarecele de zăpadă ("Chionomys nivalis"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele sudic de câmp ("Microtus levis"), bizamul ("Ondatra zibethicus"), lemingul ("Lemmus lemmus") etc. Sunt rozătoare mai ales scurmătoare, unele adaptate și la viața acvatică, a căror talie variază
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
Șoarecele subpământean (Microtus subterraneus, sinonim Pitymys subterraneus) este un șoarece din familia Cricetidae, subfamilie Arvicolinae, de talie mică (lungimea cap + trunchi = 7-10 cm; greutatea = 12,5-23,5 g.), răspândit în principal în Europa, inclusiv în România și Republica Moldova. Șoarecele subpământean este un
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
Șoarecele subpământean (Microtus subterraneus, sinonim Pitymys subterraneus) este un șoarece din familia Cricetidae, subfamilie Arvicolinae, de talie mică (lungimea cap + trunchi = 7-10 cm; greutatea = 12,5-23,5 g.), răspândit în principal în Europa, inclusiv în România și Republica Moldova. Șoarecele subpământean este un rozător arvicolin de talie mică, având lungimea cap + trunchi = 75-106 mm; coada = 22-35 mm; greutatea = 12,5-23,5 g. Longevitatea este numai 1-2 ani. Are o blana deasă, cu peri lungi, subțiri și moi. Blana are o culoare
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
a vieții subterane. Membrele sunt scurte și subțiri, cu câte 5 tuberculi (pernițe elastice) plantari pe tălpile picioarelor. Tălpile anterioare sunt mai late și au gheare mai puternice, ca adaptări la săpatul galeriilor. Femelele au 2 perechi de mamele. Șoarecele subpământean se întâlnește în Europa de la coasta atlantică a Franței până în Rusia Europeana, Peninsula Balcanică și Caucaz. Populații izolate se găsesc în Estonia și aproape de St Petersburg, Rusia. Lipsește din Danemarca, Peninsula Scandinavă și nordul Poloniei. În afara Europei, se întâlnește în
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
a fi numeros. Este larg răspândit din zonele de câmpie până la altitudinea de 2400 m, prin pășunile și fânețele din zonele de șes și deal, iar la munte prin terenurile deschise, cu tufișuri de jnepeni și bujori de munte. Șoarecele subpământean trăiește în terenurile ierboase, cu un oarecare grad de umiditate: terenuri cultivate sau cu plante spontane, pajiști și grădini, fânețe puternic înierbate, poieni din pădurile de munte, adesea chiar în cele de câmpie, până în pășunile de pe crestele munților și golul
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
plante spontane, pajiști și grădini, fânețe puternic înierbate, poieni din pădurile de munte, adesea chiar în cele de câmpie, până în pășunile de pe crestele munților și golul de munte (de ex. în Retezat). Evită însă mlaștinile. În pădurile de foioase șoarecele subpământean nu este legat de prezența umidității solului, iar la altitudini de 600-700 m trăiește pe versanții însoriți. Este galericol. Numele șoarecelui subpământean provine de la felul său de viață, dusă în galerii, pe care le face săpând tunele cu ghearele și
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
crestele munților și golul de munte (de ex. în Retezat). Evită însă mlaștinile. În pădurile de foioase șoarecele subpământean nu este legat de prezența umidității solului, iar la altitudini de 600-700 m trăiește pe versanții însoriți. Este galericol. Numele șoarecelui subpământean provine de la felul său de viață, dusă în galerii, pe care le face săpând tunele cu ghearele și tălpile anterioare; cele posterioare servesc la aruncarea înapoi, pe sub abdomen, a pământului dislocat. Galeriile sunt foarte strâmte, lungi și întortocheate, cu puține
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
pleoapele lipite în primele 10-15 zile de viață. Ei sunt alăptați 3 săptămâni, iar după înțărcare pot părăsi imediat culcușul, pentru a se hrăni singuri. Ating maturitatea sexuală la vârsta de 7-8 săptămâni (două luni) Principalii dușmanii naturali ai șoarecelui subpământean sunt mamiferele carnivore (vulpi, nevăstuici, hermine, dihori și bursuci) și păsările răpitoare de noapte, mai rar șerpii. Fiind preponderent nocturn este rar atacat de păsărilor răpitoare de zi. Este considerat dăunător pentru că distruge plantele, rozându-le rădăcinile. Având în vedere
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
vulpi, nevăstuici, hermine, dihori și bursuci) și păsările răpitoare de noapte, mai rar șerpii. Fiind preponderent nocturn este rar atacat de păsărilor răpitoare de zi. Este considerat dăunător pentru că distruge plantele, rozându-le rădăcinile. Având în vedere că populațiile șoarecelui subpământean sunt mici în România, el produce pagube minore prin consumul de masă verde sau zarzavaturi din culturi; iar în anii când populațiile cresc numeric, daunele produse sunt strict localizate. În România au fost identificate următoarele 5 subspecii: Mai milți cercetători
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
anii când populațiile cresc numeric, daunele produse sunt strict localizate. În România au fost identificate următoarele 5 subspecii: Mai milți cercetători pun sub semnul întrebării existența ultimilor 4 subspecii, susținând că în România există numai o singură subspecie de șoarece subpământean, "Pitymys subterraneus subterraneus".
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
prezentate gravitând în jurul unui animal-totem: o reptilă de apă. În folclorul românesc, șarpele este un simbol erotic și funerar în același timp, aflându-se la baza mai multor legende și ritualuri străvechi. El are un simbolism bivalent atât ca mesager subpământean al celor răposați, cât și ca vestitor al nunții. Potrivit autorului, "„e greu de știut dacă Sergiu Andronic, acel tânăr frumos și fermecător, pe care oamenii din cartea mea îl întâlnesc într-o pădure este sau nu o „personificare” a
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
comunitate a celor care credeau în Hristos. Ce reprezinta Rusaliile RUSALII. În credința populară, Rusaliile sunt spiritele morților care, după ce au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Pastile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locașurile lor subpământene și încep să facă rele oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc și îi înnebunesc pe toți cei care nu le respectă zilele. Conform specialiștilor în Etnografie, în vechime, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]