7,897 matches
-
Ar putea totuși cîștiga prezidențialele" - "Expres", 16, 1992, 3), parlamentare, locale ("Testul ălocaleloră" - "România liberă" = RL 1881, 1996, 1; "ăLocaleleă la ora primelor concluzii"; "PDAR, despre rezultatele ălocaleloră" - RL 1883, 1996, 3). Față de alte tipuri de conversiune a adjectivului în substantiv, acesta are particularitatea de a păstra restricțiile gramaticale și semantice ale sintagmei inițiale: în cazul dat, noul substantiv se folosește doar la plural. În ultimul timp, adjectivul care preia și sensul substantivului alegeri, dintr-o sintagma foarte vehiculată, este anticipate
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
1; "ăLocaleleă la ora primelor concluzii"; "PDAR, despre rezultatele ălocaleloră" - RL 1883, 1996, 3). Față de alte tipuri de conversiune a adjectivului în substantiv, acesta are particularitatea de a păstra restricțiile gramaticale și semantice ale sintagmei inițiale: în cazul dat, noul substantiv se folosește doar la plural. În ultimul timp, adjectivul care preia și sensul substantivului alegeri, dintr-o sintagma foarte vehiculată, este anticipate: "timișorenii... au cerut ăanticipateă" ("Jurnalul național" 1669, 1998, 1); "anticipatele par a se apropia" ("Evenimentul zilei" = EZ 2049
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
Față de alte tipuri de conversiune a adjectivului în substantiv, acesta are particularitatea de a păstra restricțiile gramaticale și semantice ale sintagmei inițiale: în cazul dat, noul substantiv se folosește doar la plural. În ultimul timp, adjectivul care preia și sensul substantivului alegeri, dintr-o sintagma foarte vehiculată, este anticipate: "timișorenii... au cerut ăanticipateă" ("Jurnalul național" 1669, 1998, 1); "anticipatele par a se apropia" ("Evenimentul zilei" = EZ 2049, 1999, 1). De fapt, înregistrarea cazurilor celor mai clare de elipsa lexicalizata din limbajul
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
să fii sănătos -, ceva în acest gen. * Așa se explică faptul că preotul cel nou, greco-catolic, din sat, pe care îl chema exact Ionescu, si pe lîngă această, si Ion, nume ce părea mai mult o declinare, cum declini un substantiv, - asa se înțelege de ce acest preotel crezuse că omul cu șapca era neamț, vizitiul satului. Acest Capătă ar fi putut deveni șofer cu timpul, cu mutra lui dominată de cozorocul tras pe frunte nu putea fi luat decît neamț, iar
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
de documente), preferate pentru diverse trasee în Transilvania, probabil tot din motive de discurs polemic pe tema continuității: Partium, Claudiopolis (pentru Cluj), Corona și Brasovia (pentru Brașov); spațiul dobrogean preferă numele coloniilor grecești - Histria Callatis, Tomis. Puține nume provin din substantive comune: Prietenia (trenul care leagă Bucureștiul de Chișinău), Unirea (Vîntu de Jos - Curtici). S-ar putea vedea în aceste rapide înșiruiri unele tendințe ale discursului național, dar și diferențe datorate identităților regionale: majoritatea numelor istorice și literare semnificative par a
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
și cu premii Nobel, a valorilor acesteia, îndreptate spre mine de marii poloniști olteni I.C.Chițimia și mai ales Stan Velea, nu știu o mai frumoasă pledoarie pentru mamă, ca personaj complet. De altfel, Piotr Bednarski îi conferă mamei, ca substantiv, pentru calitățile ei aparte, un adjectiv derivat - frumusețe. În l. Polonă, Piekno. Având acest apelativ, mama devine un vânat căutat de bărbați după ce soțul este chemat sub arme. Ea rămâne ținta autorităților, mereu în căutare de pradă ușoară. Cred că
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
între ceea ce a fost și ceea ce va fi, între moarte și resurecție: "Prietenul meu îmi vorbește despre principiul/ feminin al lumilor. Susține că nu întîmplător/ în limba noastră și a altor rase,/ lumină, solitudinea, însăși moartea/ (cu fiicele ei)/ sînt substantive de genul feminin/ (chiar și secundă această în care/ regîndesc scrierea unei cărți vechi/ într-o lume și mai veche)// Încet, încet mă strecor printre cuvinte/ precum țarina din lopată/ deasupra gropii" (Matei din Rădăuți). Într-o halucinanta împletire, trecutul
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
expresive variate, care depășesc cu mult limitele formelor gramaticalizate. Pentru limba română au fost de mult semnalate și descrise mijloace precum lungirile de sunete, repetiția, folosirea unor construcții cu elemente lexicale expresive (uneori cu sens "dezagreabil" - groaznic de frumoasă), cu substantive adverbializate (frumoasă foc), cu propoziții consecutive tipice (frumoasă de pică) etc.; o prezentare sintetică a acestor procedee se poate găsi la Mioara Avram, în Gramatică pentru toți, ediția a II-a (București, Humanitas, 1998, p. 124-127). Am întîlnit în ultima
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
Gramatică pentru toți, ediția a II-a (București, Humanitas, 1998, p. 124-127). Am întîlnit în ultima vreme în limbajul familiar-argotic - și chiar în pătrunderile sale în jurnalismul contemporan - o structură interesantă, în care valoarea superlativa e exprimată prin repetarea unui substantiv că determinant legat de regentul sau prin prepoziția de. Expresia băiat de băiat este cuprinsă în cele mai recente dicționare de argou românesc; Nina Croitoru-Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române (Slobozia, Arnina, 1996), o înregistrează cu explicația "fraier", în vreme ce
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
a speciei, fiind suficient un semnal de tipul "o știi pe ăia cu...?".) Folcloristica noastră tradițională a propus ca denumiri pentru "probele de dicție" sintagmele frămîntare de limbă sau frîntura de limbă; ambele, cu un iz arhaic și popular, datorat substantivelor frămîntare și frîntura ("frîngere"). Sintagma frămîntări de limbă apare de exemplu la G. Dem. Teodorescu, la Tudor Pamfile (în Jocuri de copii), fiind păstrată și de alți folcloriști (de exemplu de Ovidiu Papadima, în Literatura populară română, EPL, 1968). E
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
importantă? Cu siguranță nu aceea echivalentă cu simple depozitari de informații, de genul celor care exasperează orice școlar fără prea multa tragere de inimă pentru carte. Gramaticul latin Varro reconstituia etimologia cuvîntului "recordari" invocînd verbul "revocare" (a aduce înapoi) și substantivul "cor" (inima), ceea ce a dus la o asociere îndelungată între memorie și inima, încă înainte de a fi vorba de o conexiune între memorie și creier. După Aristotel, memoria are doi centri, atît inima, ca receptor al impresiilor sosite din exterior
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
2054, 1999, 2). Deocamdată, concurența denumirilor e perfectă; pentru variație stilistica, în același articol (de exemplu, cel din care am citat mai sus, din "Evenimentul zilei") sînt folosite aproape toate posibilitățile. În principiu, mobil prezintă totuși unele riscuri de ambiguitate, substantivul existînd deja dinainte, cu alte sensuri. Care va fi însă decizia finală a uzului e deocamdată greu de presupus. Dată fiind apariția recentă a produsului tehnic și mai ales conservatorismul dicționarelor autohtone, nu ne putem aștepta că termenii (de fapt
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
Rodica Zafiu Folosirea articolului hotârît masculin antepus numelui la alte substantive decît numele proprii masculine nu e un fenomen nou (a fost descris de Iorgu Iordan, ca și în numeroase gramatici românești - Sandfeld și Olsen, Mioara Avram etc..). Extinderea cunoaște grade diferite de acceptabilitate: admisă la femininele cu terminație atipică (lui
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
și Olsen, Mioara Avram etc..). Extinderea cunoaște grade diferite de acceptabilitate: admisă la femininele cu terminație atipică (lui Mimi), trece drept excesiv de neîngrijită, drept marcă a vorbirii inculte, la nume de rudenie (lui mătușa). E normală utilizarea articolului pentru genitivul substantivelor neîncadrabile în modelele de flexiune, în primul rînd pentru numele lunilor - "începutul lui iunie" -, ca și pentru diferite neologisme insuficient adaptate, pentru compuse sau sintagme. O întreagă propoziție, interpretată ca un concept unic, poate fi precedată de lui, ca în
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
stabile, în variante compuse cu sus (sus-numitul), mai sus (mai sus pomenitul), sau deja (deja amintitul). Un cuvînt mult folosit azi - într-atît încît a-i evita repetarea prea frecventă devine o preocupare de stil - e adjectivul respectiv, plasat atît după substantivul determinat cît și înaintea acestuia (mai frecventă pare, totuși, postpunerea), eventual înlocuindu-l (cînd el însuși e substantivizat). Dintr-o revistă culeg, de pildă, îmbinările (care nu spun multe despre funcționarea termenului, ci doar despre frecvența lui; mai interesantă ar
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
la fel, e firesc procesul de abstractizare a unui cuvînt de acest tip, care poate ajunge să exprime impersonalul, ca simplu pronume (cum o atestă evoluția istorică care a condus la fr. on). În română, folosirea cu valoare impersonală a substantivului om nu e gramaticalizată, dar apare destul de des în limbajul popular și colocvial. Găsim atestări de la Caragiale - de pildă în replica lui Iancu Zugravul, din Justiție: "să las prăvălia, care nu mai poate omul de atîtea angarale pentru ca să mai mănînce
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
registrul popular și colocvial al limbii române, sufixul -os ocupă un loc special. Sufixul - moștenit, dar întărit și ca urmare a adaptării fonetice și morfologice a unor împrumuturi culte (latinisme sau corespondente romanice moderne) - produce adjective, pornind mai ales de la substantive, în baza unei atribuiri sau a unei comparații. Îl regăsim în structura lexicală a multor adjective, care constituie astfel modele derivative pentru noi creații; acestea aparțin unor straturi diferite ale limbii, fiind cuvinte ale lexicului de bază (bărbos, rușinos), neologisme
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
mai puțin controlabilă în aluziile "la frații noștri sîrbi" - "pe podul de contrabandă de peste Dunăre" (Academia Cațavencu, 24 noiembrie 1998). În acest caz se schimbă contextul politic (al relațiilor dintre România și Moldova) și deci referirile geografice corespunzătoare, iar determinantul substantivului pod e un abstract.
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
înainte cu ajutorul unor sintagme: "un maidanez ce ne lătra cu patos" ("Evenimentul zilei" = EZ, 2245, 1999, 12). într-un text jurnalistic, în care se observă pasiunea pentru variația sinonimică, obiectul prezentării e identificat prin termeni generici, sintagme descriptive, elipse lexicalizate, substantive colective: "zeci de mii de cîini vagabondează", "mușcăturile patrupedelor", "înmulțirea animalelor", "apariția haitelor", "omorîrea cîinilor vagabonzi", "deparazitarea... vagabonzilor", "cîini comunitari","au devenit "cîini de casă"" ("România liberă" = RL, 1680, 1995, 20). Din lista citată, cea mai interesantă și mai nouă
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
inevitabil, pe "i", prin analogie cu accentuarea diminutivelor precum mititica, bătrînica, frumușica etc.. De altfel, cuvîntul derivat care rezultă din această confuzie - românìcă - există deja, ba este chiar înregistrat în Dicționarul limbii române (DLR), tomul IX, litera R, 1975: că substantiv masculin, "diminutiv al lui român", folosit "mai ales in snoave și povești". Citatelor din dicționar li se pot alătura ușor altele, din orice culegere de snoave. Se observă astfel și ceea ce dicționarul nu explicitează: diminutivul etnic e mult folosit în
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
și efectul mai spectaculos cînd sînt dezmembrate secvențe neseparabile în limbajul obișnuit: cînd finalul de vers segmentează forme verbale (lăsînd auxiliarul într-un vers și trimițînd participiul în următorul), cînd desparte negația sau pronumele reflexiv de verb, articolul antepus de substantivul sau etc. Exemple pentru asemenea "devieri" se găsesc din plin, cum bine se știe, la Arghezi. În volumul citat, autorul amintea și de separarea elementelor componente ale unei locuțiuni sau ale unui cuvînt compus. De fapt, în poezia românească s-
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
Aspectele cele mai variate și mai complexe privesc numele proprii de persoane. Date statistice utile ilustrează raportul de frecvență dintre diversele terminații ale prenumelor, în raport cu genul gramatical (de remarcat frecvență, creată mai ales de hipocoristice, cu care terminația -a, specifică substantivelor comune feminine, marchează nume masculine: Costică, Mitică). Specifică e și existența "perechilor onomastice de gen", fenomen extins în română prin sufixare, cînd se pornește de la prenume masculine - Călin/Calina, Adam/Adama, Filip/Filipa - sau prin derivare regresiva, cînd se pornește
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
el a marcat memoria vizuală a privitorilor comozi și a oamenilor cu bani, dar cu o instrucție artistică mult mai sumara decît puterea lor economică. În felul acesta, numele lui a devenit, colportat prin cele mai diferite medii, aproape un substantiv comun, iar pictură să, prin nuditatea ei de multe ori impudica, varianta supremă a accesibilității. (Cu un alt prilej, adaptînd celebra sintagma ,,poezia leneșa" pe care Ion Barbu a folosit-o în legătură cu poezia lui Arghezi, am numit pictură lui C.
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
Rodica Zafiu Diversitatea de conotații a substantivului cetățean e mascată uneori de definiția neutră din dicționare; în DEX, de exemplu, apare doar sensul "locuitor al unui stat, care se bucură de drepturi civile și politice și care are anumite obligații față de acel stat", însoțit de o explicație
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
neutră din dicționare; în DEX, de exemplu, apare doar sensul "locuitor al unui stat, care se bucură de drepturi civile și politice și care are anumite obligații față de acel stat", însoțit de o explicație discutabila, cel putin incompletă, pentru valoarea substantivului la vocativ: "termen oficial de adresare; cuvînt cu care ne adresăm unei persoane al cărei nume nu-l cunoaștem". Cuvîntul e unul dintre cele care au acumulat, prin evoluția semantica îndelungată (bogat ilustrata în dicționarul academic al lui Sextil Puscariu
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]