720 matches
-
alegerile parlamentare federale se câștigau la o diferență de doar câteva mii de voturi. Partea română promitea cancelarului german doar că "nu se va întoarce cu mâna goală" de la București și presa pe obținerea acordului părții germane pe această formulă, subtextul sugerând însă o apropiere de ceea ce dorea cancelarul. Întrucât partea germană continua să insiste pe cererea sa maximală, se ajunsese la o situație de impas. Considerând că un eventual acord ar fi defavorabil intereselor de perspectivă ale României (pierderea unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
957 Există multe luări de poziție între specialiștii sau nespecialiștii din țara noastră, legate de această criză economică, a anului 2008. cele mai multe, așa cum este și normal pentru o țară ieșită din comunism, se pronunță împotriva libertății în economie, considerând în subtext că ar fi posibilă libertatea individuală în sensul larg, filozofic al termenului, fără o libertate economică. Adică statul, în calitate de "patron", ne-ar mai putea garanta ceva, nou, indivizilor. Cele mai multe din luările de poziție amintite au, însă, o anume decență, reprezentând
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de dragoste, Andrei constată că trecutul se transformă continuu, pe măsură ce se îndepărtează. Astfel se produce o a doua despărțire, locul Marinei este luat, treptat, în sufletul lui Andrei de o altă iubire, romanul devenind astfel povestea unei visate descătușări. În subtext, aici este și un roman al formației. A doua carte, Un altfel de sfârșit (1998), conține patru nuvele, care pot fi și capitolele unui roman organizat contrapunctic. Personajul lor comun, Andrei, face legătura cu romanul precedent și accentuează latura autobiografică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
de către „elementele alogene” și au condus, „cu satanică voluptate, la surparea lentă a statului românesc modern” (Vremea, nr. 505, 1937 ; <endnote id="vezi și 188, pp. 268-273"/>). Parabola cristică a orbilor călăuziți de orbi este prezentă și aici, chiar dacă În subtext : „piloții orbi” (guvernanții) conduc În prăpastie alți orbi (guvernații). În ianuarie 1937, Constantin Noica se luptă cu „parazitul dinăuntrul” ființei românești și cu „parazitul dinafară” [= evreul]. „Cine e atât de orb Încât să-i confunde ?” Filozoful nu regretă atât că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făcut asta” <endnote id="(748)"/>. Ion Vianu greșește, la rândul său. Hitler a făcut-o. A făcut-o și Cioran, dar nu În 1956, ci - așa cum am văzut - În 1936. Câteodată, acest clișeu mental („evreul nu e om”) supraviețuiește În subtext chiar și atunci când se afirmă apartenența evreului la specia umană <endnote id="(vezi nota 812)"/>. „La urma urmei, evreul este și el o ființă umană, nu-i așa ?”, spune un personaj din nuvela Antisemitul, publicată În 1897 de poloneza Gabriela
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a și întâmplat nu mult după aceea; 2. să participăm la reconstrucția Irakului, adică să obținem contracte prin care firmele românești de stat sau private să se afirme ca actori economici în zonă și, evident, să câștige niște bani. În subtext, ne-am gândit și la ceva șanse sporite de a ne recupera datoria de un miliard și jumătate de dolari despre care am vorbit data trecută. În ceea ce privește acest al doilea punct, am rămas cu buzele umflate. Înainte de toate, perioada postbelică
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
de aceea se mai numește, cu un termen împrumutat din arsenalul medieval, SCUT. Rusia a reacționat imediat. Ea pune două întrebări: 1. De ce este nevoie de un asemenea scut în Europa, din moment ce nimeni nu are intenția să o atace? În subtext, rușii fac trimitere și la Tratatul din 1987, semnat de Reagan și Gorbaciov, care desființa, în mare parte, arsenalul de rachete cu rază scurtă și medie al celor două țări. Și atunci, dacă nici dușman nu există, și nici arme
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
de exemplu, a reușit să se întregească în 1918 apelând la acest principiu. Și acesta este un argument puternic Dacă populația Kosovo zic americanii este în proporție de 90 % albaneză și vrea independență, cum ai putea să o împiedici? În subtext, americanii mai au un motiv, nu prea onorabil, de a susține independența Kosovo: ei în numele NATO au bombardat Iugoslavia în 1999 tocmai din cauza provinciei Kosovo, și acum se simt datori să ducă treaba până la capăt. În sfârșit, UE sprijină independența
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Turcia încearcă să exploateze sentimentele religioase ale alegătorilor. Mai mult decât atât, unele partide promit credincioșilor care-i votează că vor promova unele valori ale islamului valori ce au fost slăbite sau eliminate de statul laic. Se poate înțelege, în subtext, că nu este exclusă nicio revenire la simbioza stat-islam, cu tot ce presupune ea. Acest fenomen s-a repetat, de mai multe ori, în istoria Turciei republicane și laice, iar atunci au reacționat "garanții" Constituției și în primul rând armata
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Ba, mai mult, argumentul principal trimite la încălcarea unor principii fundamentale ale dreptului internațional în frunte cu cel al integrității teritoriale și al păstrării frontierelor naționale așa cum sunt ele înscrise în marile tratate încheiate după război (Paris, Helsinki etc.) În subtext, însă, noi știm foarte bine că această recunoaștere poate duce la inflamarea conflictelor înghețate și la încurajarea demonilor diferitelor autonomisme și separatisme. Agitația permanentă și bezmetică a extremiștilor din Ardeal, de exemplu, ar fi primit o gură de oxigen dacă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
critici subtextuale la adresa unor ideologi comuniști) sau discipline neutre, dar puternic ideologizate prin „bunăvoința” unor dascăli zeloși (vezi cursul de filosofia culturii sau de istoria contemporană a României). În ceea ce privește modalitatea de transmitere, aici intervenea marea artă a limbajului insinuant, a subtextului, a adevărului menționat „printre rânduri”, a conjurației mimice, a jubilației semiologice de Înaltă clasă, atât la catedră, dar și cu alte prilejuri (fiind doar 25 de studenți, eram destul de apropiați de profesori, mergeam Împreună „cu grupa” la câte un restaurant
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de programe În domeniul sănătății publice. Demersurile reformiste ale mișcării eugeniste românești au fost motivate de scopuri similare cu cele ale mișcărilor eugeniste de pretutindeni: Îmbunătățirea materialului uman și limitarea creșterii populațiilor disgenice. De aceea, preocuparea pentru controlul reproducerii constituie subtextul tuturor măsurilor specifice adoptate, oricât de diferite ar putea părea la o primă examinare. Astfel de măsuri Își propuneau să ofere soluții la câteva probleme particulare, considerate de maximă importanță: mortalitatea infantilă, bolile venerice, alcoolismul, tuberculoza și vaccinarea Împotriva epidemiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Chinei, încât pare o parte a numelui acesteia. Deși Nixon a fost în China, stabilirea unor relații diplomatice oficiale cu Beijingul a căzut pe umerii administrației Carter. Rivalitatea sino-sovietică era în toi, astfel că preocuparea momentului era politica războiului rece. Subtextul a fost totuși reforma economică. Atunci când, în 1979, Deng Xiaoping a devenit primul lider comunist chinez care a vizitat Washingtonul, el l-a informat pe Carter despre planurile sale de a deschide economia țării. A pus vina rămânerii în urmă
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
concepte, sensuri, munca regizorului. Dar actorul e viață. Actorul mare, și nu mai avem actori mari pentru că ne-au părăsit... au rămas puțini, foarte puțini, e cel care cuprinde mai multe sensuri în același timp. Jocul lui are mai multe subtexte simultan. Actorul profesionist joacă un subtext, iar actorul mediocru joacă textul... și atât. Nu mai avem mari actori... A.V. De ce nu mai avem? A.V. Pentru că nu se mai cultivă arta lor. Talente avem, dar nu se mai cultivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
e viață. Actorul mare, și nu mai avem actori mari pentru că ne-au părăsit... au rămas puțini, foarte puțini, e cel care cuprinde mai multe sensuri în același timp. Jocul lui are mai multe subtexte simultan. Actorul profesionist joacă un subtext, iar actorul mediocru joacă textul... și atât. Nu mai avem mari actori... A.V. De ce nu mai avem? A.V. Pentru că nu se mai cultivă arta lor. Talente avem, dar nu se mai cultivă dimensiunea și amplitudinea acestor talente. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
În narațiune cu sau fără voia prozatorului. Faptul este evident În narațiunile scrise după 1945. Dar chiar și scrierile anterioare sunt pline de „semne”, chiar și acolo există, cum spunea Eugen Simion, un text (o istorie de suprafață) și un subtext În care trebuie să pătrunzi pentru a putea descoperi Întreaga semnificație a romanului” (/46). Există, totuși, o deosebire importantă Între cele două tipuri de narațiune: una (cea existențialistă) duce spre o metafizică ascunsă, nedeslușit legată de noțiunea de destin, cealaltă
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
de forță al speculației, prospețimea. Așa, în Singurătatea scriitorului (Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004), ca și în alte contribuții importante pe care ea le-a semnat. Lecturile "în palimpsest" (expresie predilectă), cu priza lor ageră la text (și la subtext), stau mai întotdeauna sub incitația unor pariuri dificile. Elvira Sorohan e atrasă de scrierile cu mai multe nivele, foind de conotații, cu un limbaj care, supus interpretărilor subtile, promite să dezvăluie (sub)înțelesurile din adânc, tâlcurile "camuflate", care deci încă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Râsul lui molipsește auditoriul și cititorii, protagonistul adevărat al operei fiind marele povestitor, cu mimica și cu gesturile lui verbale irepetabile" (p. 48). G. Călinescu... "Se configurează, treptat, un Călinescu personaj și regizor spiritual al propriei opere" (p. 28); În subtext, Călinescu e peste tot, cu dramele lui de conștiință, ca și în alte conferințe despre scriitori, concepute cu tâlc; un fel de travesti cvasi literar" (p. 92). După cum se poate observa, perspectiva asupra autorului ca personaj al operei generează, în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fim raționali" (p. 41); Aceeași tactică defensivă, necesară atunci (s. a.), ca explicație pentru cei ce știau să citească oblic, și, facultativ, pentru cei, puțini, de acum (s. a.), binevoitori să adopte aceeași rețetă de lectură" (p. 79); Scriitura trebuie citită în subtextul ei, cu puțină imaginație" (p. 82); "O lectură activă e obligată să traducă mesajul cifrat, rezultat din parabola ce reduce fenomenul la esență" (p. 99); Este o autoexplicație nuanțată, pentru cine vrea s-o citească adânc și corect" (p. 128
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
literatura reprezintă, în primul rând, expresia omenescului, iar critica are datoria de a explora și de a explicita lucid și responsabil această dimensiune umană. Ratând întâlnirea cu autorul sau stabilind o relație nepotrivită cu el, criticul, pare a spune în subtext Elvira Sorohan, își ratează cumva menirea. Pe de altă parte, înțelegerea autorului, cu dramele, ezitările și histrionismul său, înțelegere de care s-ar părea că autorul însuși are nevoie, reprezintă o parte esențială a jocului critic, împlinitor atât pentru cititorul-critic
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
aici tușele unui autoportret implicit). În predoslovia la Psaltire, Buzău, 1701, Teodosie, Mitropolitul Ungrovlahiei, deși exploatează magistral toposul modestiei pe întreg parcursul textului, prin micșorare a propriei persoane și minimalizare a efortului său "puțina și mica mea ostenală" -, păstrează în subtext ceva din superioritatea subsidiară a autorității religioase, care, în introducerea la Învățătură preoților pe scurt de șapte taine, Buzău, 1702 se relevă din chiar incipitul direct, autoritar invocarea lui Iisus ca Arhiereu al Arhiereilor pentru a susține, implicit, ierarhia arhierească
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
conținuturi, la atracțiozitatea și savoarea povestirii, la vigoarea narațiunii), intertextualitatea, recursul la pastișă și parodie, revizitarea deliberată a trecutului (adică utilizarea, cu distanțare ironică, dar cu îndemânare tehnică, a unor procedări literare proprii unor epoci anterioare), ficționalizarea istoriei și - în subtext, pe planul filosofiei implicite - refuzul oricărei „mari narațiuni totalizatoare”, al oricărui discurs legitimator, al vreunei realități transcendente și al vreunui adevăr obiectiv. La toate nivelurile conceptuale la care este vehiculat, p. rămâne însă o realitate incertă, plurală, în permanentă redefinire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
n-au pierdut nici o clipă din vedere arta. Autoritatea morală și civică de care se bucură artistul este argumentul sub semnul căruia (din păcate) se petrece orice mecenat cultural. De aceea, orice mecenat are o conotație politică și rămâne, în subtext, vicios. Sinceritatea lui Platon este, în această chestiune, admirabilă. El a recunoscut o realitate față de care politicul contemporan preferă să se eschiveze recurgând la cele mai sofisticate artificii. Nici un fel de sofism nu va putea camufla însă caracterul interesat al
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
text care oscilează între poemul în proză și snoava cu iz sapiențial, ca în Șarpele casei (1998). M. este adeptul unui lirism eliberat de elemente livrești, cu toate că nu totdeauna și le refuză. Un rest de „înțelepciune” din cărți rămâne în subtext, ca un termen obligatoriu de comparație pentru „poezia ca o vulpe” (Artă poetică). Alteori o scriitură deliberat inexpresivă urmărește să impersonalizeze emoția, într-un proces pe care îl accentuează meditația asupra rosturilor artei. De această dată poetul își implică nemijlocit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
fără Îndoială, pe oaspeții austrieci, pentru că, spune cronica, „la iale mânecile cămeșilor cu aur cusute flori, laibere, copce de argint și aurite, capu bicule, căpițe de aur, păpuci nalți, cu aur cusuți”. Dar, dincolo de pitorescul imaginii, prezența lor poartă În subtext un mesaj relevant din punct de vedere ideologic. Îmbrăcate În portul lor național, româncele țin să Își afirme În mod implicit și individualitatea etnică, Înfățișându-se monarhului cu un specific care le reprezintă. Chiar dacă, la 1768, un asemenea gest nu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]