17,770 matches
-
a doua a recitalului, Mathilde Froustey și Alexis Saramite, în partituri din Don Quijote, actul I, ca și, din nou, Isabelle Ciaravola și Christophe Duquenne în Bakti III, în coregrafia lui Maurice Béjart, care a adus totuși o notă aparte în succesiunea numerelor de recital, au fost la fel de corecte tehnic și fără strălucire. în plus, la fragmentul actului I din Don Quijote au participat și elevi ai Liceului de coregrafie ,Florea Capsali" din București, îmbrăcați în costumele... dansului țărănesc din Giselle (!). Singura coregrafie
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
distante sau mai apropiate în timp, fie în globalitatea lor (clasicism, romantism, expresionism, dar și minimalism), fie în exemplificările lor singulare. Stilul își redobândește (sau tinde să o facă) exterioritatea față de utilizatorul său. Înseamnă asta că potrivit unei logici a succesiunilor istorice modelul alternativ (cel al stilului «retoric») a fost reactivat?”, (Ibidem, p. 198). footnote>. Stilul lui Bach nu este Bach însuși și nu oglindește profilul real al compozitorului decât într-un mod indirect și oarecum incomplet, pe când, în cazul lui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
colective. (a) Industrializarea accelerată a statelor occidentale determină un dinamism corespunzător al interacțiunii sociale, ceea ce, la rându-i, cauzează o rată tot mai avansată a transformării și mutațiilor tot mai frecvente. Iar acestea din urmă se precipită în imaginea unei succesiuni de rupturi, „fracturând” continuitatea firească a lucrurilor. (b) În ideea rupturii se articulează și dialectica între revoluțiile și războaiele secolului al XX-lea, aceasta putând fi interpretată ca un exponent al mutațiilor în plan economic, de stimulare, distribuire și implementare
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mult, este permanentizată însăși ideea „lipsei de temeiuri”, pe care o dezvoltă filosoful rus Lev Șestov. (2) Un al doilea set de considerente se referă la tipul de funcție pe care îl realizează acești doi compozitori, Schönberg și Stravinski, în succesiunea dialectică a generațiilor de compozitori și, implicit, a perioadelor stilistice. Iar această dialectică o putem formula în termeni de incitare-inhibare a opțiunilor pentru extrapolarea identității sau a alterității, ceea ce ar putea fi traductibil în termeni de deschidere-închidere a unui ciclu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
până la urmă, impun un model stilistic radical diferit de concepțiile anterioare: Stilul ambilor compozitori reprezintă constituiri sau ansambluri stilistice compuse din mai multe „compartimente” reprezentative distincte, aliniate în ideea de catenă tipologic-temporală. În cazul lui Arnold Schönberg este vorba despre succesiunea a cinci perioade stilistice (similar etapelor / „vârstelor” beethoveniene), fiecare intitulată în conformitate cu tipologia tehnicii de organizare sonoră sau a tehnicii de scriitură: (a) perioada incipientă (postromantică), (b) perioada atonală, (c) perioada dodecafonică, (d) perioada serială și (e) ultima perioadă, de revenire
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
pan-serialismul, întreaga lui creație prezentând un caz tipic al unui model de închidere de ciclu stilistic. Prin supralicitare ideologică-estetică și prin intenția evidentă de auto-canonizare clasicizantă, pan-serialismul își atinge limitele La această imagine deopotrivă organică și antropomorfică a succesiunii celor două etape de inițiere și încheiere a unui ciclu stilistic, putem adăuga și etapa mediană, relativ staționară și stabilă, în absența funcțiilor de închidere sau deschidere a ciclului stilistic de care aparțin. Compozitori ca Felix Mendelssohn-Bartholdy (1809-1847), Robert Schumann
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
istoric poate fi tratat în termenii specifici pe care îi presupune drept configurație particulară, care reclamă un ansamblu de termeni, categorii și definiții funcționale în această arie temporală strict determinată. Aceasta este ideea cercetătoarei americane Marcia Citron atunci când ea notează: „Succesiunea lineară nu trebuie să ocupe o astfel de poziție centrală în studiul istoriei. Ea scoate în evidență continuitatea directă, cauzalitatea și evoluția, care sugerează o moștenire comună și o linie continuă a descendenței. Pe scurt, istoria este studiul trecutului, însă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de scriitură), amândouă ridicate la puterea energiei retorice deținute de concepția dramei muzicale și a sistemului de leitmotive implicit. „Răspunsul” lui Schönberg și Stravinski se rezumă la anularea caracterului sintetic, ceea ce duce la „fracturarea” interioară a stilului personal într-o succesiune de contextualizări stilistice, acestea fiind văzute fie ca tipologii ale organizării tonale (atonal, dodecafonic, serial) și, implicit, ca tehnici de scriitură, fie ca un amestec „eclectic” între tipologii de atitudine avangardistă, estetică și organizare tonală (perioada baletelor rusești, stilul neoclasic
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
eterogene succesive, ci desființează pur și simplu atât distanța temporală ca determinantă a locului în istoria muzicii a unei lucrări sau compozitor, cât și criteriul distanței spațiale. Dacă în cazul lui Schönberg era vorba despre trei „stiluri” diferite structurate în succesiune în interiorul unui singur stil individual și material muzical original de autor, la Berio și Schnittke devine posibilă asamblarea în concomitență a unui material muzical străin, deci împrumutat, și comasarea mai multor stileme străine și eterogene (între ele, dar și față de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de organizare tonală sau a tehnicii de scriitură dominantă (postromantic, atonal, dodecafonic, serial). Evaluarea etapelor nu se rezumă la cuantificarea variațiilor de limbaj și a mutațiilor în plan estetic în limitele unui singur stil identificabil ca atare, ci devine o succesiune compartimentată a mai multor tehnici de scriitură diferite. Modelul stilistic schönbergian desființează integritatea. Continuitatea acestui model de definire tehnicistă a stilului îl putem observa până la limita anilor ’70, prin titulaturi ca minimalism, stocastism, aleatorism, inclusiv serialism, spectralism, toți termenii făcând
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de constituentă tematică a unei singure lucrări este exercitată de către citatul sau aluzia stilistică în calitatea lor de fragment reprezentativ pentru o întreagă tipologie stilistică, aceasta, la rândul ei reprezentând o perioadă istorică. În cadrul acestui model este anulată ideea de succesiune a etapelor evolutive și, împreună cu ea, dispare și ideea spațiului temporal ce separă mediile istorice în calitatea lor de habitat al unui model stilistic dominant. Astfel, termenul de polistilistică anulează diferențierea după criteriul privilegierii unei concepții stilistice în calitatea ei
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
anul 1979, prezintă evoluția aspectulului pur conceptual-teoretic, deoarece concomitent cu emergentă postmodernismului în câmpul gândirii și practicilor musicale, putem observa și un process de acumulare în planul gândirii teoretice despre musica, literatura, arhitectura și filosofie care se structurează că o succesiune convergență (și, implicit, de emergentă a noului mod de a conceptualiza natură transformării) de titluri reprezentative. Să citam doar câteva: The New Image of Music (1963) de George Rochberg, Music, the Arts, and Ideas: Patterns and Predictions în Twentieth-Century Culture
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
lui Iannis Xenakis, urmând Olivier Messiaen, Benjamin Britten, Karlheinz Stockhausen, Michael Tippett, Pierre Boulez și, bineînțeles, reprezentanții școlii minimaliste americane - Philip Glass, Terry Riley, La Monte Young și Steve Reich; Alfred Schnittke și Arvo Pärt, urmând, în ordinea cronologică a succesiunii temporale, John Adams, John Rea, si orientări că New Complexity (Brian Ferneyhough, Michael Finnissy ș.a.), New Simplicity (în germană - Die neue Einfachheit, Wolfgang Rihm, Mahnfred Trojan sau Hans Jürgen von Bose), dar și un număr considerabil de producții ale genului
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
atitudinea postmodernismului muzical față de tot trecutul stilistic al muzicii europene. 2. Muzică postmodernă: între dezmembrare și resuscitare În consecință, imaginea evoluției istorice-stilistice a practicilor muzicale nu poate fi reprezentată la modul liniar, drept o simplă concatenare de perioade stilistice, întreaga succesiune fiind orientată, evident, sub forma unei progresii orientată înspre viitor. În termenii acestei imagini "metonimice", postmodernitatea ar trebui să reprezinte o următoare verigă a lanțului istoric, postmodernismul ar fi un stil de actualitate privilegiat, iar celelalte s-ar confirmă unei
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
the modern/postmodern dialectic is an alternating aesthetic cycle like classic/romantic...". footnote>. În egală măsură, putem asocia clasicismul că tensiune obiectivizantă, pe când romantismul va tinde înspre radicalizarea subiectivității. Chiar mai mult, putem încerca aplicarea acestui binom cel puțin la succesiunea etapelor stilistice cuprinse între Renaștere și Postmodernitate obținând următoarea imagine: Prima etapă (orfica): Renaștere (cristalizare, clasicism - nouă paradigmă - fetișizarea Antichității) - Baroc (dispersare - romantism); - perioadă tranzitiva (preclasicism - rococo) - A doua etapă (prometeica): Clasicismul vienez (cristalizare - clasicism - nouă paradigmă - beethovenocentrism) - Romantism (dispersare
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
a sugera posibilitatea vreunei "cristalizări", "sedimentari", "clasicizări" sau, în orice caz, "clarificări" a stării de fapt. Ineditul situației pune în imposibilitate funcționarea binomului clasicism-romantism, de aici decurgând o gamă largă de interpretări alternative care nu întârzie să apară. Ideea acestei succesiuni stilistice, mai mult sau mai putin coerentă, văzută prin "vitraliul" binomului dialectic clasic-romantic, este completată, daca nu și contracarata, de un titlu (deja citat mai sus) formulat sub forma unei interogații precum Le postmodernisme en musique: aventure néo-baroque ou Nouvelle
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
războaiele Rusiei cu Cecenia), proliferarea terorismului internațional. Emergentă noii ordini mondiale. Deceniul "Anything goes". Formularea ideii de ieșire din istoria stilistica a muzicii occidentale (Leonard Meyer, John Adams, Michael Nyman, Kyle Gann, Rhys Chatham, Robert Fink), aceasta fiind văzută că succesiune de concepții stilistice organizate în imaginea unei progresii liniare. Iminentă unor posibilități alternative de definire a fenomenului muzical precum parametrismul sau/și stilematismul (termenii ne aparțin - O.G.) că oglindire a stării fragmentate a câmpului activităților muzicale savante. Criteriul accesibilității
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
dar și vizând, retroversiv, deceniile anterioare ale postmodernismului muzical. Ideea lui Klaus-Steffen Mahnkopf, deja citat în text cu cele două liste ale principiilor și tipologiilor muzicale postmoderne, despre modernitatea secundă vine să completeze, să salveze sensurile tipologice, încadrabile într-o succesiune temporală coerentă, si sa confere o identitate legitimă stărilor de lucruri moștenite din consistentă câmpului "fragmentat" și "împrăștiat" al postmodernității "cleptomane" și "obosite"<footnote Amândouă expresiile apațin muzicoloagei franceze Brigitte François-Sappey și se prezintă într-o formă mai lungă: 1
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
aceste epoci ajung să depindă, deci, de schimbări stilistice semnificative sau radicale (care au loc - O.G.) la intervale de aproximativ 150 de ani [...]”, (în: New Grove Dictionary of Music and Musicians, 2006). Periodizarea propusă reflectă, cu o minimă aproximare, succesiunea etapelor stilistice începând cel puțin din Renaștere. Astfel, pornind de la anul 1450, data aproximativă a începutului Renașterii (că schimbare în planul mai multor paradigme - de la teo- la antropocentrism, de la geo- la heliocentrism, articularea valorilor umanismului și raționalismului, relevarea tot mai
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
exaltat cu atîta ardoare la răscrucea dintre veacul al XIX-lea și al XX-lea. Orgoliul acestui optimism nemăsurat se vede sancționat de destinul care provoacă întreruperea brutală a ciclului generațional. Acolo unde moare un copil, dispare și siguranța privind succesiunea și supraviețuirea familiilor. Astfel, progresul își pierde virtuțile liniștitoare, lăsînd să se ivească perspectiva imobilității: accidentul morții contrazice viziunea securizantă legată de performanțele tehnicii și de optimismul generat de acestea. Spectrul stagnării și al stingerii fecundității devine însăși condiția acestor
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
cusur adăpostind o sleire galopantă a emoției religioase. Cu totul alta e situația într-o minoritate etnică aflată pe cale de dispariție. Aici moartea biologică întețește trăirea spirituală, dar numai pînă la un punct. Mai precis, involuția etnică se măsoară după succesiunea tristă a două etape de extincție: prima etapă e obsesia îngrijirii maniacale a cimitirelor și lăcașelor de cult, zel pornit parcă din nevoia de a compensa în piatră și lemn lipsa unor făpturi în carne și oase. Judecată după această
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
viață și, dacă sunt moștenitori decedați, certificat de deces al acestora și certificat de naștere al urmașilor care solicită despăgubiri, inclusiv soț (soție) supraviețuitor; certificat de căsătorie (unde este cazul); certificat de moștenitor în cazul în care s-a dezbătut succesiunea l dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor poate fi făcută prin următoarele probe: acte doveditoare autentice sau declarație autentică a solicitantului însoțită de declarațiile autentice a cel puțin doi martori, de asemenea autentificate; pentru terenurile forestiere este admisă numai proba
Agenda2003-36-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281418_a_282747]
-
de până la 5 ha inclusiv: cererile solicitanților, însoțite de actele - inclusiv copii - ce fac dovada dreptului de proprietate asupra terenului, se vor depune la primării până în 22 septembrie inclusiv, bani urmând a primi chiar și moștenitorii care nu au dezbătut succesiunea la notariat, dar și cei cu contracte provizorii - dacă sunt înregistrați în registrele agricole. E. C. , S. P. „Vine școala“ l Târg zonal Cea de-a VII-a ediție a manifestării „Vine școala“ - târg zonal de papetărie, rechizite, carte, calculatoare, îmbrăcăminte
Agenda2003-36-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281421_a_282750]
-
de închiriere a locuinței l numerar pentru achitarea taxelor. Titularul contractului trebuie să fie întotdeauna ocupantul locuinței: proprietar sau chiriaș. Schimbarea titularului de contract ca urmare a decesului vechiului titular sau a divorțului se face în baza actului de moștenire, succesiune, respectiv, după sentința judecătorească ce atestă proprietatea spațiului. În vederea alimentării cu energie electrică a unei locuințe sau obiectiv nou, ce urmează să se construiască, este necesară obținerea prealabilă a avizului tehnic de racordare de la sediul sucursalelor Electrica. Pentru obținerea avizului
Agenda2003-36-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281424_a_282753]
-
din Caransebeș a organizat o frumoasă expoziție agricolă în sala casei de cultură a raionului Caransebeș“. (Drapelul Roșu din 30 septembrie 1953). 25 ani „Premiere cinematografice românești. Regizorul Constantin Vaeni lucrează în prezent la două filme: «Teatrul cel Mare», o succesiune de secvențe din istoria Teatrului Național, film rezervat începuturilor artei scenice românești, și «Vacanța tragică», ecranizare a cunoscutei narațiuni lirice sadoveniene «Nada florișor»“. (Drapelul Roșu din 27 septembrie 1978). „Trei artiști fotografi timișoreni au dobândit distincții internaționale pentru calitatea lucrărilor
Agenda2003-39-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281512_a_282841]