715 matches
-
și județul Suceava și de depunere de coroane. La acest eveniment, au asistat Volodimir Litvin - președintele Radei Supreme a Ucrainei, Vasili Boeciko - Consulul General al Ucrainei la Suceava, Ioan Cușnir - prefectul județului Suceava, Gavril Mârza - președintele Consiliului Județean Suceava, senatorul sucevean Ghiorghi Prisăcaru - președintele Comisiei de politică externă a Senatului României și Mircea Dobre - primarul orașului Gura Humorului . a fost realizat în Ucraina și are înscris în relief pe soclul său semnătura scriitoarei. În fața bustului a fost amplasat pe un suport
Bustul Olgăi Kobyleanska din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309549_a_310878]
-
Fidelio a fost un lanț de supermarketuri din România. În decembrie 2009, rețeaua Fidelio avea 14 supermarketuri în zona Moldovei. În anul 2009, rețeaua a fost cumpărată de omul de afaceri sucevean Costel Chelaru, de la firma Danilux din Botoșani controlată de omul de afaceri Daniel Mihăilă. Costel Chelaru deține și distribuitorului regional de produse de bunuri de larg consum "Adicost" care a avut în 2008 o cifră de afaceri de 19 milioane
Fidelio (supermarket) () [Corola-website/Science/320966_a_322295]
-
comuna Șcheia. Denumirea cartierului se trage de la amplasarea sa, adică pe Obcinele Sucevei. Obcini este un cartier în mare parte de blocuri, având și câteva zone de case (în special părțile limitrofe din nordul cartierului). Este cel mai nou cartier sucevean de blocuri dintre cele construite în perioada comunistă de urbanizare, fiind neterminat în momentul Revoluției din decembrie 1989. În imediata vecinătate a Obcinilor au fost construite după 2000 două centre comerciale: Metro și Galleria (care a funcționat în perioada 2009-2013
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
orașului: „Belvedere”, „Șarpe”, „Curcubeul”, „Vapor”, „Mobila”, „Moto-Velo”, „Albina”. În partea sud-vestică a cartierului se găsește Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, iar în nord-est, complexul comercial Kaufland. Zamca este amplasat pe dealul cu același nume, fiind cartierul sucevean aflat la cea mai mare altitudine. Se întinde în partea de nord a zonei centrale și a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului. Zamca este străbătută de Strada Mărășești, pe direcția
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. În prezent, parcul poartă numele fizicianului și biologului Ioan Nemeș, originar din Suceava. În parcul central au fost amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu (1933) și Petru Rareș (1977), și Monumentul eroilor suceveni (1965). Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Drapelelor din apropierea Palatului de Finanțe, Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție și Parcul Simion Florea Marian, amenajat în fața casei în care a locuit folcloristul și etnograful Simion Florea Marian, astăzi deschisă publicului
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
trecut au trăit aici mulți germani și evrei. Burdujeni este un cartier suburban al municipiului Suceava, situat la aproximativ 4 km nord-est de centrul localității. Din punct de vedere al întinderii și al populației, Burdujeni este cel mai mare cartier sucevean. Este poziționat pe malul stâng al râului Suceava, care reprezintă granița cu vechiul oraș Suceava și cu Bucovina, Burdujeni fiind singura zonă a Sucevei contemporane ce nu a făcut parte din Bucovina. Legătura către centru este realizată de axa rutieră
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
importantă instituție de profil din județul Suceava. Înființarea sa este strâns legată de începerea lucrărilor arheologice și de restaurare la Cetatea de Scaun de la sfârșitul secolului al XIX-lea, sub patronajul arhitectului austriac Karl Adolf Romstorfer. La inițiativa câtorva intelectuali suceveni, la data de 7 noiembrie 1899 ia ființă Societatea „Muzeul”. Noua instituție își capătă statutul de persoană juridică la 4 ianuarie 1900. Prima secție a fost cea de istorie, constituind practic nucleul în jurul căruia a luat naștere muzeul. De-a
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
capitala Moldovei de la Siret la Suceava și din vremea căruia datează primul document de atestare a Cetății de Scaun a Moldovei (10 februarie 1388), precum și a orașului Suceava (18 august 1388). De numele său sunt legate o serie de ctitorii sucevene din veacul al XIV-lea: Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Șcheia, Curtea Domnească din Suceava și Biserica Mirăuți. Statuia este realizată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod în picioare, cu sabia în mâna dreaptă, apropiată de picior
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
de 12 decembrie 1923, purtând titulatura de Biblioteca Centrală a Sucevei. Oricum, înainte de această dată au existat micile biblioteci ale societăților „Școala Română”, „Clubul Român”, „Reuniunea muzical-dramatică Ciprian Porumbescu”, „Casa Națională”, precum și a Liceului „Ștefan cel Mare”. De asemenea, cărturarii suceveni Simion Florea Marian, membru al Academiei Române, și Vasile Bumbac aveau cele mai bogate biblioteci particulare din oraș. În acest context, inițiativa întemeierii unei biblioteci publice „centrale” în Suceava și a unor filiale, „cabinete de lectură”, „case de citire” în perimetrul
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
de cărți românești de la profesorii Animpodist Daschevici și Nicu Tarasievici. Fondul inițial de publicații a fost de aproximativ 2.000 de volume, la care se adăugau „cele mai bune reviste și publicațiuni periodice românești”, însă în perioada interbelică biblioteca publică suceveană a primit numeroase donații de la o serie de intelectuali bucovineni, ajungându-se ca în 1944 să se dispună de peste 15.000 de volume (cărți, seriale și periodice). În primăvara anului 1944 orașul a fost evacuat, iar biblioteca, adăpostită de impunătoarea
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
Ștefan cel Mare se continuă către nord până în Strada Curtea Domnească, în apropiere de Biserica Sfântul Dumitru, constituind artera pietonală din centrul Sucevei, o zonă preponderent comercială. Sub Piața 22 Decembrie se află două parcări subterane, ce pun la dispoziția sucevenilor 162 de locuri de parcare. Parcarea din partea estică a pieței are peste 100 de locuri, iar accesul rutier se realizează din rondul amenajat la intersecția între Strada Nicolae Bălcescu și Bulevardul Ana Ipătescu. Parcarea din partea vestică a pieței are circa
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
sau Neculai Mitrofan (n. 10 mai 1946, în satul Suceveni, comuna Suceveni, județul Galați, România) este un psiholog român, profesor universitar doctor la Universitatea din București, decan al facultății din anul 2008 și primul președinte al Colegiului Psihologilor din România. a publicat în cariera sa că psiholog și cadru universitar
Nicolae Mitrofan () [Corola-website/Science/314797_a_316126]
-
sau Neculai Mitrofan (n. 10 mai 1946, în satul Suceveni, comuna Suceveni, județul Galați, România) este un psiholog român, profesor universitar doctor la Universitatea din București, decan al facultății din anul 2008 și primul președinte al Colegiului Psihologilor din România. a publicat în cariera sa că psiholog și cadru universitar mai multe
Nicolae Mitrofan () [Corola-website/Science/314797_a_316126]
-
orele de curs ale Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”, construită în 1859 în proximitatea Curții Domnești. În primul an instituția de învățământ a funcționat cu un efectiv total de 58 de eleve, grupate în trei clase, sub conducerea cunoscutului profesor sucevean Samuil Isopescu. Limba română era studiată ca limbă străină, având alocat un număr mai mic de ore decât alte limbi străine precum franceza. În 1910, odată cu dobândirea dreptului de publicitate, se organizează primul bacalaureat, în limba germană. În 1918 Bucovina
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
sfințită pe 12 august (s.n.), lucru ce a și fost înfăptuit. În data de 12 august anul 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, reprezentat de mitropolitul Vlasie Mogârzan, preasfințitul episcop Ghenadie Băcăoanul, preasfințitul episcop Sofronie Suceveanul, preasfințitul episcop Flavian Ilfoveanul, preasfințitul episcop Teodosie Brașoveanul, preasfințitul episcop Antonie Ploieșteanul a săvârșit marele act de sfințire a bisericii. Alături de episcopii români, a fost și delegatul Sinodului de Rezistență din Grecia preasfințitul episcop Ambrozie de Methoni. La slujbă au
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
științifică - domeniu fundamental al vieții universitare Apolloniene" - scris împreună cu prof. univ. dr. Vasile Burlui și prof. univ. dr. C.Gh.Marinescu, Editura SAMIA Iași, 2011, ’’Galați-Travel Guide’’, în limba engleză, scris împreună cu Ilie Zanfir, Editura Axis Libri, Galați, 2012, ’’Monografia comunei Suceveni’’, apărută la Editura Universității Apollonia, 2013, ‘’Publicistica gălățeană selectivă a academicianului Constantin Gh.Marinescu’’, Editura POMPIDU, 2014, ‘’Un gălățean pentru gălățeni. Academicianul Constantin Gh. Marinescu’’, Editura POMPIDU, 2015, plus a 12 plachete de caricaturi; prezent în volumul ’’Europenizarea: fațetele succesului
Pompiliu Comșa () [Corola-website/Science/334838_a_336167]
-
România. Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km
Pătrăuții de Jos, Storojineț () [Corola-website/Science/311744_a_313073]
-
tablouri votive, în cel de la biserica din Părhăuți ctitorul nu ține în mână chivotul bisericii, ci este condus de Maica Domnului înaintea tronului Mântuitorului Iisus Hristos. Fața logofătului a fost reînnoită cu tencuială, iar îmbrăcămintea sa reflectă hainele de la curtea suceveană. Scena "Pieta" (a punerii lui Iisus în mormânt) din nișa proscomidiarului, relevă o influență a picturii venețiene din secolul al XVI-lea, în Moldova acelor vremuri. În biserică se află șase morminte, unul în naos și alte cinci în pronaos
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
km vest de centrul municipiului Botoșani. Accesul rutier către aeroport se realizează pe drumul european E58 (DN29), care leagă Suceava de Botoșani. Cea mai apropiată stație de cale ferată este Gara Suceava, situată la aproximativ 9 km distanță, în cartierul sucevean Burdujeni. Aeroportul se află la o altitudine de 419 metri. Aeroportul Suceava a fost înființat în anul 1962. Principala companie aeriană din România, TAROM, a operat zboruri comerciale la Suceava din 1962 până în 2001, acestea fiind apoi reluate începând cu
Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava () [Corola-website/Science/313318_a_314647]
-
o binemeritată recunoaștere și apreciere națională și internațională în domeniul Tribologiei. Remarcabilele rezultate obținute de Profesorul Emanuel Diaconescu împreună cu colectivul pe care l-a creat și coordonat au adus un aport esențial la dezvoltarea cercetării teoretice și experimentale din Universitatea suceveană. Profesorul Emanuel Diaconescu și-a lăsat o puternică amprentă asupra dezvoltării Facultății de Inginerie Mecanică din Suceava, atât prin spiritul insuflat cadrelor didactice și doctoranzilor, prin exemplul personal de efort continuu dus până la limita sacrificiului - lăsând în urmă o moștenire
Emanuel Diaconescu () [Corola-website/Science/307181_a_308510]
-
doctoranzilor, prin exemplul personal de efort continuu dus până la limita sacrificiului - lăsând în urmă o moștenire remarcabilă concretizată prin sute de articole științifice cât și prin îmbogățirea patrimoniului de cercetare. Adevărat formator de școală, Emanuel Diaconescu, întemeietor al școlii doctorale sucevene în Inginerie Mecanică, rămâne un reper pentru zeci de generații de studenți, ingineri, dascăli și doctori ale căror destine le-a marcat. Ca recunoaștere a meritelor în domeniul Tribologiei și Mecanicii Contactului, a fost ales să conducă destinele Asociației Române
Emanuel Diaconescu () [Corola-website/Science/307181_a_308510]
-
2010. Filiala din Suceava a Asociației Române de Tribologie îi datorează în covârșitoare măsură statutul său actual. La fel de valoroasă rămâne formarea a zeci de generații de ingineri mecanici și cercetători științifici care vor duce mai departe tradiția și prestigiul școlii sucevene de Inginerie Mecanică. Renumit om de știință și profesor, a fost apreciat, respectat și admirat de studenți, cadre didactice și de întreg mediul academic românesc și mondial, Profesorului Emanuel Diaconescu i s-a acordat în 2004, de către Președinția României, Ordinul
Emanuel Diaconescu () [Corola-website/Science/307181_a_308510]
-
și al Todosiei (născută Leșan). Porfir și Todosia au avut nouă copii. Dintre aceștia au trăit doar patru (trei surori și fratele lor, Pan Solcan). Porfir Solcan a fost activ politic în perioada interbelică. El i-a reprezentat pe țăranii suceveni în structurile democratice ale vremii. A fost constrâns de dificultățile materiale să renunțe la activitatea politică. Avea faima de bun cunoscător al evenimentelor din acele timpuri și de om care îndrăgește cultura. Iată ce scrie Pan Solcan despre Botoșana: „Nu
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
7 decembrie 1940). Din acest moment au început să fie considerate trădătoare de țară chiar și persoanele care erau doar bănuite că ar avea intenții să fugă în România. La 19 noiembrie 1940, 40 de familii (105 persoane) din localitatea Suceveni au încercat să treacă granița noaptea la Fântâna Albă. Surprinși de patrulele sovietice, a avut loc o confruntare în care 3 au fost uciși, 2 răniți și capturați de sovietici. Restul grupului (inclusiv 5 răniți) a reușit să ajungă la
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
Siberia. La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]