284 matches
-
și va pune și niscare cuvinte de ocară și de sudalmă împotriva cuiva, scriindu-i și numele lui și multe cuvinte reale (rele) și sudalmi asupra lui, aceste ocări cu scrisoarea se fac în multe fealiuri, uneori scriu hârtii cu sudalme și cu ocări asupra cu iva, și le aruncă pre uliță sau în mijlocul târgului, unde sunt mai mulți oam eni, pentru să citească mulți și să înțeleagă ocările lui; a lții scriu și lipesc hârtii pe ziduri sau pre păreți
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
niscare semne ca acelea, ce le înțeleg și cunosc pentru cine grăiaște și pre cine ocărăște.ʺ Unor asemenea ʺcugetătoriʺ ce pedeapsă li se apli ca dacă erau dovediți? ʹʺCela ce va face polojenii ca acealea cu ocări și cu sudălmi asupra altuia, aceluia să i se taie capul, după cum zic mulți dascăli. Aceasta se socotește și se face, când aceale scrisori și aceale polojenii cu sudalmi și cu ocă ri vor fi tocmite cu vicleșug.” Dar vicleșugul trebuia să fie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
judecătorul deapururea putere la lucruri ca acestea să cearte și cu moartea.ʺ Cât privește ʺCela ce va scrie virsuri (versuri) sau va scoate cântece pentru ocară cuiva, acela se v a ce rta ca și aceia ce va scrie sudalme și ocări, cum scrie mai sus. ..ʺ Ba, ʺîmpreună și cu acela ce va cânta aceale cântece, sau alte le c a aceastea, aceea toți cu o certare se vor certaʺ. Iar cearta, după cum s-a văzut, însemna și moartea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
intelectualitatea franceză și neoproletcultismul. Intelectualii francezi și exilații se alătură acțiunilor întreprinse de "Europa Liberă" ca împreună să destrame imperiul comunist. Neoproletcultiștii români, "curteni ofensivi ai lui Ceaușescu", se organizează în "grup de atac și în purtători de cuvânt și sudalmă ai noii ideologii ceaușisto-comunisto-fasciste"207. Totuși, paginile rămân martorele literaturii, dar fără să o despartă de condițiile impuse de contextul politic. Volumul al patrulea, intitulat Est Etice acordă atenție sporită opoziției dintre contracultura puterii și textualismul generației '80. Sistemul inițiază
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
se risipește în scurtă vreme după căsătorie. Când familia se construiește numai după rațiuni economice există pericolul ca unul dintre parteneri să ajungă la înțelepciunea proverbului: Mai bine pâine neagră cu dragoste curată, decât albă ca zăpada și plină de sudalmă. Raiul sau iadul din viața de familie și-l fac cei ce și-au unit destinele. Înțelepciunea și cumpătarea în toate ar trebui să-i conducă pe oameni la înțelegerea că viața fiecăruia dintre noi este unică și extrem de scurtă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
funcție similară ca sergent în armată. „Nu cred că trebuie să vă mai spun că limbajul în acel mediu era destul de grosolan”, a relatat Nathan, descriind experiența sa anterioară. „Nu vorbeam aproape niciodată despre un șofer fără să inserez câteva sudălmi pentru a-l descrie pe acel leneș nenorocit. Când ceva nu mergea bine, aveam un ritual riguros de înjurături cu care marcam momentul, ne exprimam sentimentele cu privire la incident și ne mai ușuram din frustrare”. Totuși, Nathan a experimentat un adevărat
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
facem și acum la fel. Ea m-a înșfăcat de un braț, m-a smucit de brațul de care mă ținea și mi-a spus să tac din gură. Am rămas mută, mai ales când mama mea a îngăimat singura sudalmă pe care o folosea când cineva îi făcea o mare nedreptate: -”Mânca-l-ar boala să-l mănânce!”. Aveam să aflu acasă că acele clopote băteau pentru Stalin, căruia îi dedicasem poezii la grădiniță. Că mortul era un om rău
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a ști în care parte de loc se află el, se stupește în palma stîngă, iar cu muchia mînii drepte se trîntește în stupit, și în care parte sare el, în acea parte se crede că se află lucrul pierdut. Sudalmă Băietul care nu-i deprins să suduie măcar de mamă se va însura cu mare greutate, că cică are mai multe coaste de femeie. Să nu sudui de lumînare, că n-ai parte la darea sfîrșitului de ea. Suflet Sufletul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aparține, cu excepția lucrurilor esențiale aerul, somnul, visele, marea, cerul -, adică lucrurile care tind spre etern sau spre ceea ce ne închipuim noi că înseamnă etern". Citatul, reprodus drept motto de McEwan, este din Cesare Pavese. Romanul, colaj de fragmente explodate " În sudalmă lumea e mică; deasupra ei atârnă un bulgăre de sânge. Și în sudalmă mama pândește un mosor cu firele încâlcite deasupra lumii. Pe căldura asta înjuri de gheață, spune Adina și maxilarele Clarei mestecă, limba ei se zbate în gură
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
spre etern sau spre ceea ce ne închipuim noi că înseamnă etern". Citatul, reprodus drept motto de McEwan, este din Cesare Pavese. Romanul, colaj de fragmente explodate " În sudalmă lumea e mică; deasupra ei atârnă un bulgăre de sânge. Și în sudalmă mama pândește un mosor cu firele încâlcite deasupra lumii. Pe căldura asta înjuri de gheață, spune Adina și maxilarele Clarei mestecă, limba ei se zbate în gură. Când înjură, Clara face mereu crețuri în obraz, în sudalmă fiecare vorbă e
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sânge. Și în sudalmă mama pândește un mosor cu firele încâlcite deasupra lumii. Pe căldura asta înjuri de gheață, spune Adina și maxilarele Clarei mestecă, limba ei se zbate în gură. Când înjură, Clara face mereu crețuri în obraz, în sudalmă fiecare vorbă e un glonț și poate să țintească obiectele de pe buze. Și pe mama obiectelor. Adina și Clara sunt întinse pe o pătură. Adina e goală, Clara nu are pe ea decât chilotul de la costumul de baie." Nu, nu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
se numește chiar foto de bâlci), abstragerea ca o formă de situare în pofida unei umanități care de ziua națională se înghesuie la fasolea cu ciolan festiv, iar în zilele obișnuite practică dacă nu violul, crima și incestul, măcar bătaia și sudălmile ("simfonia râsetelor/ înfundate și-a paturilor scârțâind, peste care/ muzica de jazz a țipetelor "nu da, tată!"/ și "futu-ți, curva dracului, nu m-ai făcut tu pe mine!" e cea mai tare"). Firesc, retragerea în sine se conjugă de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de un pogonici care să ducă boii sau vacile Înjugate pe brazdă. În caz că mai uita să fie atent la vite dacă merg pe brazdă, era bai mare. Se putea alege cu câteva lovituri de bici Însoțite și de câte o sudalmă, fiindcă plugul făcea greșuri și acestea trebuiau reparate. A face drum dus și Întors cât era ziua de mare nu era lucru puțin, nici pentru pogonici, nici pentru plugar și nici pentru animale. Seara toți cădeau morți de oboseală. La
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de cele mai multe ori, și Întreaga lor ființă se Înfiripa o legătură tainică ce devenea tot mai puternică. Casa, pământul, animalele, pentru toate au trudit. Istoviți de muncă, doar duminica abia de apucau să se mai odihnească. Când scăpau câte o sudalmă, și acestea, trebuie să recunoaștem, nu erau rare, se certau În gând: Doamne iartă-mă! Și aceasta o spuneau din adâncul sufletului. Că așa-i omul, la necaz mai spune și cele ce nu se cuvine și apoi Îi pare
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sacru, vital, unde credincioșii comunică Între ei. Preotului Îi spuneau tot păsul și-amarul, simțindu-se apoi mai ușurați: că de aceea-i popă, să ne știe sufletul. Se putea citi căința pe sufletul lor, o părere de rău pentru sudălmile care le ieșeau din gură la mânie. Mânia nu trebuia să dureze prea mult, așa credeau ei. În pridvorul bisericuței din lemn transcendentul coboară, cum zicea Blaga, și acolo ei Își spun jalea și amarul. Prin cupolă, așa mică cum
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pre lege turcească; de altfel, termeni noi invadează textul: gealat, cadalîc, odalîc, irmiziu), însărcinîndu-l pe „Savai, Ghinea, armaș mare” să-l aducă pe pîrît la domnie, fără protocol, fără judecată. Cum l-a văzut, Mihnea l-a și luat la sudalme pe Dobrișean, ca pe-o slugă netrebnică. Degeaba năpăstuitul îl sfătuia să se potolească: - D-alei, Doamne, Mihneo-Vodă, Nu prea-ndesi la-njurat Că e lucru cu păcat. Dacă tu m-ăi întreba, Adevărul io ț-oi da, Adevărul c-ăi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ei verzi se înroșiră sub imaginea tatălui său care răsufla ca un taur. Își duse din nou mâna la gură și fugi speriată. Odată cu ea plecă și ultima gură de aer a mamei sale. Polixenia avea să nu mai audă sudalmele lansate în spatele său, însă privea vorbele spuse de oamenii din sat celor veniți de la județ. Cuvinte pe care ea nu le mai auzise. - O omorât-o de când o luat-o, și-mi spunea, “Mamă Floareo, nu mai poci să
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ceea ce a avut de suferit până în Țara Leșască. N-am uitat: “Și cându-l duce pe drum, îl pusesă într-o sanie cu doi cai, unul albu și unul negru, și cu hamuri de teiu, ca vai de dânsul. Ocări, și sudălmi, de audze cu urechile. Ș-agiungându la Suceavă, la un sat... au poftit puțintel lapte să mănânci. Iar femeia gazda i-au răspuns că <n-avem lapte să-ți dăm, c-au mâncat Duca-Vodă vacile din țară de-l va mânca
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mi se deschide brusc În piept, lovindu-mă; ea se Înfurie atunci ca În urma unui afront grozav, Începe să Împroaște cu mâinile prin aer, azvârlind lovituri Închipuite; dacă mă apucă râsul, mânia ei nu mai are margini, o ploaie de sudălmi grele, unse cu sosuri balcanice se scurg printre știrbiturile gurii, fonfăind În rafală toată gama muzicilor neauzite. Un cuvânt anume m-a persecutat ca o dulce chemare, dincolo de revărsarea peste toate muchiile boțite de triviul neîntrebuințării, dincolo de acidul excrementelor În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
că a zburat acolo un satelit și nu-i nimica și dacă Dumnezeu ar exista l-ar pune pe Sfântul Ilie să te trăznească. „Na, trăznește-mă dacă exiști, trăznește-mă, prostule!” așa strigi, frământând noroiul cu picioarele, ridicând noi și grele sudălmi spre ceruri și locuitorii săi de unde ploaia s-a dezlănțuit ca un potop. Verișorii, Întunecați de spaimă, tac chitic, numai verișoara ta mai mică Începe să plângă și ție ți se face milă de ea, te Întorci În șură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bun să semeni panică? Parcă aveam lacăt la gură. Su pretexte asortate, dân cinci În cinci minute mă fâțâiam pă colidoru care duce În biro, care Zarlenga și Musante Își punea acolo furia cap la cap, fără baremi sinceritatea unei sudălmi: apoi mergeam la chițimia dă 0,60, repetând fără rușine: Bârfă! Bârfă! Oscurantiștii ăia, ocupați cu târnu lor dă cacealma, nici nu Îmi răspundea la aproponturi; da cu răbdarea treci marea. Limardo, care-și curăța unghiile cu dinții dă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
azilul ce nu-l părăsesc și mulți din cârciumari sunt gazdele lor. Căsătoria nu este respectată; clerul de la țară se află în o mare parte pe o scară de cultură foarte inferioară; sărmanii copii mici nu ascultă decât vorbe rele, sudălmi și bătăi se aplică asupra lor și a mumelor lor; bărbații se bat foarte des între dânșii; bătăliile lor sunt foarte violente, ca la niște adevărați sălbateci europeni; se rănesc grav, adeseori se ucid. Această generațiune neomenoasă, rușinea unui stat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scriitor cu o infinită măiestrie și cu o putere rară.Nu orice romancier, oricât de mare ar fi el, poate mânui într-un ritm atât de viu mulțimile:” Zeci de glasuri răspunseră deodată, răcnind care de care mai vârtos.Erau sudălmi și ocări și amenințări,toate topite într-un vacarm asurzitor din care nu se înțelegeau decât frânturi de vorbe murdare”. Încetineala relativă a acțiunii din primele capitole face să prețuim și mai mult încordarea din ultimele capitole.Cuvintele se încarcă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
au dus pe Duca-Vodă în Tara Leșască. Si acolo au murit. Si cându-l duce pe drum, îl pusesă într-o sanie cu doi cai, unul albu și unul murgu, și cu hamuri de teiu, ca vai de dânsul. Ocări și sudălmi, de audze cu urechile. S-agiungându la Suceavă, la un sat...au poftit puțintel lapte să mănânce. Iar femeia gazda i-au răspunsu că <<n-avem lapte să-ți dăm, c-au mâncat Duca-Vodă vacili din țară de-l va mânca
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai gândește cineva la arta conversației, dacă mai ră sfoiește cineva pe Epictet sau pe Montaigne. Nu se poate trăi, clipă de clipă, din frecventarea pustiului intelectual și sufletesc al arenei politice. Nu se poate trăi din amărăciune, recriminare și sudalmă. Nici Geoană, nici Antonescu, nici Băsescu nu pot fi un conținut de viață, o preocupare febrilă, o realitate consistentă. Valorile, problemele adevărate, viața sunt de căutat în cu totul altă direcție. Până la urmă, Lordul Acton nu are dreptate întru totul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]