286 matches
-
Tresare. Și dacă Tiberius Nero își dă seama că, atâta timp cât comanda pretorienilor e ocupată de doi indivizi, această putere este subordonată principelui? Îl cuprinde panica. Dacă Seianus nu reușește, au încurcat-o. Calcă strâmb cu piciorul și dă drumul unei sudălmi. Așa, să se răcorească. Este din ce în ce mai neliniștit. Moartea bătrânului s-ar putea să-l prindă pe Tiberius departe de Roma, pe câmpul de luptă. Iar legiunile îl divinizează. Pieptul i se umflă sub povara unei dureri adânci. Legiunile! Blestematele alea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bun să semeni panică? Parcă aveam lacăt la gură. Su pretexte asortate, dân cinci În cinci minute mă fâțâiam pă colidoru care duce În biro, care Zarlenga și Musante Își punea acolo furia cap la cap, fără baremi sinceritatea unei sudălmi: apoi mergeam la chițimia dă 0,60, repetând fără rușine: Bârfă! Bârfă! Oscurantiștii ăia, ocupați cu târnu lor dă cacealma, nici nu Îmi răspundea la aproponturi; da cu răbdarea treci marea. Limardo, care-și curăța unghiile cu dinții dă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
avea împrejmuire. Prin șoproane umblau oameni: argați aduceau caii în grajduri; prin dosul curții trecea o cireadă de vite într-o pulbere deasă, care se înălța până la cer. Glasurile haidăilor sunau necontenit, chemând, îndemnând, amenințând. Din când în când izbucneau sudălmi aspre și vuiau ghioagele în deșerturile vitelor. Câteva tălănci sunau trist, nevăzute, prin pulberea neagră. — Multe vite mai are și boierul nostru!... zise cu oarecare mândrie humelnicul. Ocoliră casa scundă de bârne și se opriră la ușa de dindos. Așteptară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dăduse pe-acolo. Las’ că nici n-avusese vreme. Moșneagul era pe lângă vânturătorii lui la șopron. Când cânele cel alb începu a zăpăi cu mânie și a se da la picioarele lui Lepădatu, moș Tentea ieși cu scurtătura și cu sudălmile lui. Ai, bată-te șepte draci! marș, Colțun!... Dulăul se trase mârâind la un dos, flăcăul se apropie și bătrânul se înveseli. —Hm! așa-i, strigă el cu vocea-i subțire, n-ai mai fost pe la noi de-acu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vreme ca asta, nu era nici o primejdie de hoți. Culi nici nu privi ceea ce lăsa în urmă și îndemnă calul. După ce ieși la drumușor, băgă de samă că Vidra umbla în urma săniei. Opri și opinti un răcnet cumplit, adăogind o sudalmă cu totul neașteptată, încât cățelușa își supuse coada și se duse cu grăbire înapoi acasă. Nana Floarea își trase broboada peste gură. Bolnava zâmbea; părea a avea în ea o putere nouă; îi înfloriseră obrajii. Un răstimp de jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-se unii la alții, veselindu-se, în limba aceea rumânească, ce părea totuși străină. Vorbirea lor răsuna răstit în aerul pur; auzeam și cele mai depărtate glasuri. Era o vorbire deosebit de colorată, în care la fiecare trei cuvinte se asociau sudălmi stranii și două ori trei vocabule dintre cele mai rușinoase. În societatea bună, în adunări politice ori academice, asemenea vorbe și expresii n-au căpătat drept de cetățenie niciodată de când ființează regatul. Adevărul este - știu și eu - că în comitete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Aici, în bălți, Dunărea amestecă toate aluviunile; la țărmul ei au viermuit neamurile; sub soarele ei copleșitor pasiunile au o violență necunoscută aiurea. Vorbele anumite erau proclamate cu o plăcere neasemuită, ca și cum ar fi cuprins în ele o savoare rară. Sudălmile care vizau linia ascendentă și colaterală feminină erau așa administrate, încât cuprindeau informații curioase despre civilizația sudică, cu ale ei excese și perversiuni. Filologicește deasemeni aveam dovezi că dumnezeii cu care se apostrofau unii pe alții rudarii erau zeii păgâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pari. Pe urmă întrebă ceaunul cu catran: — Unde ești? Îl duse la vatră și-l puse pe pirostrii: —Iacă, te-am pus să te înfierbânți. Bagă de seamă, hârbule, să nu scapi catranul în foc! Bineînțeles, adăogea la adresa hârbului o sudalmă, ca și cum hârbul ar fi avut într-adevăr o mamă, a cărei întrupare uncheșul Mitrea o avea în fața lui. Să mai aduc niscai lemne, să cresc focul. Umbla și aduna vreascuri, privind furiș în dreapta și în stânga, cu ochii înegurați de tufele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca un tiriac, Ei mă veninează cu spirtosul duh, Și pe loc m-apucă tusea cu năduh (Povestea vorbii, 1852) (174, p. 89). Sau la scriitori moldoveni contemporani cu Anton Pann : Costache Stamati („Satana intră în sală tiriachiu și mormăie sudălmi”) și Dimitrie Ralet („Afionul cu care se îmbată teriachii”). Și un per- sonaj al lui B.P. Hasdeu, din nuvela Duduca Mamuca (1863), este drogat de un doctor cu „afion” (175). „Cuvântul tiriachiu - scrie I.G. Ionescu-Gion în 1899 - a trecut de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
furajelor de la unitate, mai completau rația animalelor condamnate la moarte cu te miri ce adaosuri primite de la oameni pentru unele servicii în gospodăriile particulare. Că în rest, acestor vietăți li se ofereau doar apă, paie, rogoz și bătaie, garnisește cu sudălmi de mamă, cruci, biserici și Dumnezei și apostrofări ca Di haram puturos!, Hai, gloabă, că nu mai ai mult de trândăvit! Câteva voci ceva mai autorizate s-au ridicat, în surdină, împotriva președintelui: Bilașcu aista, șefu', n-ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
trăsături dure și înrăite pe chip, deșelată de mizerie, oboseală și de atâtea nașteri succesive, cu trei-patru plozi pe lângă ea, și cu cel mai mic în brațe. își scoate bărbatul din cârciumă cu șuturi în fund, scatoalce peste ceafă și sudălmi ingenioase și rimate, manifestându-și agresiv ura și invidia față de posibilitatea lui ieftină de a uita... De fapt, urma unei uri, stinsă de rutina repetării zilnice a aceluiași scenariu. Îl aruncă beat în barca ancorată la țărm în care îngrămădește
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dus pe Duca vodă în Țara Leșască, și acolo au murit. Și cându-l duce pe drum, îl pusesă într-o sanie cu doi cai, unul albu și unul murgu, și cu hamuri de teiu, ca vai de dânsul. Ocări și sudălmi, de audze cu urechile. Ș-agiungându la Suceavă, la un sat,...au poftit puțintel lapte să mănânce. Iar femeia gazda i-au răspunsu că <n-avem lapte să ți dăm, c-au mâncat Duca-vodă vacili din țară, de-l va mânca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
rămas într-un minut în costum de baie și am înotat lung, în apa aceea ca sângele închegat. Pe mal, colegii mei serioși și elevii mei ascultători răcneau cuvinte grele. Cred că Liviu nu a mai suportat să audă atâtea sudălmi la adresa dirigăi lui. M-am trezit cu el în mare, râzând cu gura până la urechi: - Acum măcar ne înjură pe amândoi! Starea conspirativă cred că a început să se țeasă chiar atunci. Eram la aproape un kilometru de ceilalți, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Negăsind o pradă care să-i cadă În gheare, Nasr Han Își Înșfacă veșmintele de ceremonie, le scoate unul după altul, le aruncă, furios, la pământ și le calcă În picioare, urlând, În dialectul său turco-mongol din Kashgar, potopuri de sudălmi răsunătoare. Potrivit obiceiului, suveranii poartă trei, patru, uneori șapte veșminte brodate, unul peste altul, pe care le leapădă În cursul zilei, așezându-le solemn pe spatele celor pe care Înțeleg să-i cinstească. Procedând așa cum tocmai o făcuse, Nasr Han
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Împădurită și mlăștinoasă. Dintre ultimele douăsprezece săgeți, una singură nu și-a atins ținta, tovarășii săi Îl proslăvesc, nici unul dintre ei nu s-ar gândi să-i egaleze reușita. Drumul i-a stârnit foame, se manifestă cu un potop de sudălmi. Sclavii se pun pe treabă. Sunt mai bine de o duzină care să taie În bucăți, să pună la frigare, să scoată măruntaiele animalelor sălbatice care se perpelesc În curând Într-un luminiș. Ciozvârta cea mai grasă e pentru suveran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
familie tonusul necesar muncii unite și creau atmosfera prielnică educației și creșterii puzderiei de 170 copii. Îmi amintesc și atmosfera care domnea în familia noastră. Nici în cele mai tensionate situații nu se rosteau vorbe grele, vorbe de ocară sau sudalme. și, fapt mai rar întâlnit, pe părinții mei nu i‐am auzit niciodată certându‐ se. Am avut și am credința că ei se înțelegeau mai mult din priviri. Tot cu privirile, însoțite de mesaje mimice și gestuale, ne adresau nouă
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cine mai crede? Cine pentru ce mai speră? Cine pe cine mai alungă din Încețoșatul regat al speranței?,, Răspuns ,,Ești prea prețios și pe deasupra, și inexact. Aștepți de la mine un torent de lacrimi? O groază de cuvinte de autocompătimire? De sudalme Împotriva omenirii? Eu am terminat de mult conflictul cu societatea. Mă mai joc uneori, așa, din plictiseală cu ea, dar renunț repede pentru că vezi, nu mi-am făcut din speranță o fortăreață. Bineînțeles nu am de ce să mă mândresc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
programul religios! adaugă mătușa mea, pe un ton ferm, aproape amenințător. Nu-l cunoașteți pe tatăl acestei fete! Când bea două-trei pahare cu vin, devine alt om... unul violent În fața căruia nu trebuie să stai. Cine credeți că primește toate „sudalmele” și, nu de puține ori, loviturile fizice? Cine? Nimeni alta, decât cea care se chinuie să crească zece copii, rugându-se În fiecare zi la d-zeu să fie liniște În casă și să aibă ce să le dea de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mărești iuțeala... chiar asta i-a stricat viața: necontenita, nebuna accelerație. Homer se uită la ceas. Mai avea destul până la destinație, gândi, destul ca să i se facă lehamite. Nu bănuia că-i mai rămâneau trei minute. Progresul! mormăi ca o sudalmă. Și Barbara invoca progresul, deși n-o interesa decât standingul... Altă iluzie, de vreme ce te scoate din minți și te duce de râpă. Apăsă distrat pe butonul care comanda vizibilitatea carcasei. Înaintea lui se deschise priveliștea exaltantă a unei estacade brăzdate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
trapului parcă-i scotea și mai tare în evidență forța. Curând după ce făcu o mutare se lăsă pe spate și-și privi cu o detașare ciudată adversarul - un francez gras și bărbos. Acesta își evalua situația, apoi izbucni brusc în sudălmi joviale și strângând cu un gest nervos piesele, le trânti înapoi în cutie. Îl înjură cu generozitate pe Strickland, iar apoi chemă chelnerul, plăti băuturile și plecă. Stroeve își trase scaunul mai aproape de masă: — Presupun că acum putem sta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și steril, este bine condimentat la articulații, cu înjurătura românească, izvorâtă din sfânta mânie proletară. Dar din păcate, acest mod dea privi lucrurile, este nepericulos pentru cei de sus și nici determinant a vreunei schimbări oarecare, deci și comentariul și sudalma, oricât de apăsat spusă, nu sunt decât manifestări exterioare ale unei neputințe cronice, piatra de moară legată veșnic de gâtul nației române. Deci, ca să revenim la cuvintele lui Mircea Badea, amintit la începutul acestei scrieri și să ne întrebăm, privitor
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
arde iar norocul ... Clipește lumânarea de-atâta ură-n noapte Și ruga mea se stinge și pleacă mai departe. Se-acunde în morminte sub rădăcini de taină Și-o lacrimă desprinde un ochi cusut în haină ... Și tremură pământul de-njurături, sudalme; Cuvântul a murit și cântecul mai doarme Ce rânjet diabolic se naște-n umbra hâdă! Grimasele dansează și-ncep, pe rând, să râdă ... Mă doare iar cum seara se pleacă peste zi Și mă aduni din vise, tu noaptea mea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vor copii. Pe urmă trăiau - bărbați și femei - fără carne, fără vin, fără tutun, fără păcat trupesc și se închinau la icoana sfântului lor. Evdoșka avea și el un micuț sfânt Selivanov acasă la el, pe strada Birjarilor. Numai de sudalme nu se dezvățaseră, păcătuiau cu limba mai rău decât alții cu un trup care își are cheia iadului. Și Leon Margulis știa că, din fericire, la el cheia e în foarte bună stare, iar Agata n-avea motive să se
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Întinși pe un pat de pietriș, burta lor un mac sîngeriu cu petalele larg desfăcute și femeile sfinte, galbene pînă-n albul ochilor, litania lor tărăgănată, potrivită după o magică știință a ritmurilor la uruitul egal al cărucioarelor Încărcate cu argilă. Sudalma, blestemul și bocetul, un cîntec ritual, uniform și continuu ca susurul neîntrerupt al zilei, format din toate sunetele universului pe care nu-l mai auzim cum nu simțim mișcarea pămîntului. Biserica visează. Ce se Întîmplă acum În naosul, În pronaosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
În tălpi și În palme ești un martir obligat afrontul de a nu-ți putea alege singur suferința după pofta inimii Între două opriri vezi aceste convoaie cățărîndu-se cu carnea sîngerîndă pe un edificiu de fiare și cărămizi le auzi sudalma horcăitoare punctînd un marș triumfal și briza devine mai dulce Îți amintești fața ta În oglindă zîmbind unor aplauze imaginare cărțile tale cărțile lor frunze Între fălcile viermilor de mătase și literele acelea care semănau atît de bine cu literele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]