3,131 matches
-
blânde adieri, Și fiecare a primit arsura Sărutului venit de nicăieri. În urmă simt, pe pieptul meu, fierbinte Împunsătură, sfârcul întărit, Flămânde-așteaptă buze să-l alinte, Se zbate când e strașnic crâmpoțit. Eliberat de buzele hulpave, Înfrigurat sub picuri de sudoare, Se lasă prada mâinilor ... octave Se nasc din icnetele de ardoare. Căușul palmei poartă-n el un cântec, Acord alert din ritmul venusian Al degetelor, desenând pe pântec, Preludiul vindecării de alean. Cearceaful vălurit de'odihna frântă ... Păstrează-n cute
TE-AM MEMORAT ÎN FIECARE PALMĂ … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1446882983.html [Corola-blog/BlogPost/382284_a_383613]
-
face binele”, ne învață Religia. Omul harnic are o dispoziție pentru muncă - condiția existenței, dovadă a sănătății fizice și sufletești. Munca asigură dinamismul sufletului angajat creator spre producerea bunurilor materiale și spirituale; aduce adevărata bucurie. Chiar dacă munca pretinde efort și sudoare, ea nu constituie o povară a vieții, ci angajează spre un ideal care, pe măsura împlinirii, aduce sufletului satisfacția deplină; ne face viața mai frumoasă, cu rezultate care bucură pe fiecare om și bucuria se însumează, ajutând întreaga societate. Condiția
CINSTEA – FLOARE RARĂ, MULT CĂUTATĂ, MULT DORITĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_cinstea_floare_rara_mult_cautata_mult_dorita_.html [Corola-blog/BlogPost/357861_a_359190]
-
să spună nimic, în timp ce Hasim aștepta nemișcat privindu-l insistent. Așteptarea deveni dintr-odată încordată. -Prietene...! începu fariseul cu o voce nehotărâtă... -Spune tot ce ai de spus fără ocolișuri! îl întrerupse Hasim pe a cărui frunte apăruseră picături de sudoare. Fariseul se frământă un timp strângând din pumni și păru în cele din urmă că vrea să cedeze. Lăsă mâinile în jos pe tăblia mesei și dădu din cap. -Ei bine..! spuse el, înțelegerea n-am făcut-o eu prietene
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
noaptea neumbrită Pentru o ființă mult preaiubită. GLAS AMĂGIT DE MOARTE Te-am căutat iubite printre morminte, Fără de suflet erai în noaptea grea Aievea, ca într-un vis, tot mai aievea... Și te- am strigat, cu dorurile mele multe, Precum sudorile ce-ți curg pe frunte. Fără de lacrimi visele, acum îmi atârnau de moarte, Cerească, dulce și pierdută întru iubire m-am arătat. Dă-mi Doamne putere să mai iubesc, vedenia din noapte! Călătoria aceasta fiind un zbor înaripat, A unui
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1484169294.html [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
cititori:cititori- număr de abonați:abonat->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. POEM PĂGÂN, de Marian Hotca, publicat în Ediția nr. 1378 din 09 octombrie 2014. străbunii mei au fost păgâni n-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii, s-au nascut din roua humei că merii, le-au crescut și aripi ascuțite de vultur, dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satului au cultivat prin ogoare dărnicia, iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericire
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/marian_hotca/canal [Corola-blog/BlogPost/360229_a_361558]
-
aceste vremuri au durat mult și bine până la un moment dat când au apărut alte legi nepăgâne și-atunci au fost nevoiți să se mute cu toții în ceruri ... Citește mai mult străbunii mei au fost păgânin-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii,s-au nascut din roua humei că merii,le-au crescut și aripi ascuțite de vultur,dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satuluiau cultivat prin ogoare dărnicia,iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericireîn fiecare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/marian_hotca/canal [Corola-blog/BlogPost/360229_a_361558]
-
lui devenise aproape insuportabilă. Aerul era fierbinte și înecăcios când era aspirat în nări, iar circulația oamenilor devenea din ce în ce mai rară. Lumea căuta răcoarea și se ascundea de căldură pe sub umbra copacilor din parcuri. Făcu o tură și prin Parcul Central. Sudoarea începuse să-i curgă abundent pe spate și o simțea ajunsă sub talie și pe picioare. La o umbră deasă, pe o bancă destul de comodă, stătea o doamnă în vârstă, ce-și făcea vânt cu un evantai chinezesc, frumos înflorat
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494939021.html [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
dominate de simțuri și atingeri divine, din nevoia de absolut în banalul teluric și apoi să o determine să se abandoneze în lumina înflăcărată de dorințele pasiunii primare ale amândorura cu delicatețe și simplitate. Cine-ar putea să uite oare, Sudoarea ce curgea din noi Atât de-aproape de izvoare, Încinsă... peste sânii-ți goi. Poezia de dragoste a lui Constantin Triță se subordonează trecerii implacabile a timpului, se asezonează spațiului, se adaptează naturii, se supune sentimentelor celor mai firești, se răzvrătește
PATIMI ȘI IUBIRI, DRAGOSTE ȘI RECUNOȘTINȚĂ de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1462429695.html [Corola-blog/BlogPost/375625_a_376954]
-
au ros ani în șir ciolanul / și-acum bat cuie în mâini / joacă țonțoroiul pe capete sparte / lihniți le plângem de milă / foamea din noi o donăm în rate la bănci / lingem durerea asfatului ud de lacrimi / taxa mizeriei cu sudoare o plătim / mogulilor care n-au nici un Dumnezeu / aprindem torțe din trupuri strivite / sub greutatea zilei de ieri / azi înfruntăm furtuna ne zbatem în valuri / mâine învățăm mersul pe apă /înghițim disperarea acceptăm nepăsarea / „ potoliți-vă foamea / înmulțiți pâinile și
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
setea și să nu mai simtă arșița pământului, care-i mistuie tălpile. Se spune că țărâna patriei nu-ți va înțepa niciodată călcâiul. Dar există și locuri pe care pășești ca pe jăratec, până când nu le stropești cu lacrima și sudoarea țâșnite direct din inimă. Drumul nu e întodeauna neted. El prezintă asperități, suișuri și coborâșuri, întortocheli, părți întunecate și părți luminate. Important e, o dată ce ai pornit pe el, să nu te întorci din el, ci să depășești toate obstacolele, până la
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
corect, prea corect, prea ca la țară! Iată „perle” din cauza cărora, lătrătoarea Laika ar trebui să-și lase arme și bagaje și să plece, pentru totdeauna, în elineasca Tauridă și să-și pape, sănătoasă, nemeritata pensioară milenară. Pensioară plătită din sudoarea poporului! Să poată ea, zâna melopeelor, să-și gâdile papilele instinctuale cu subtila intelectualitate a „chiloților roz”, a „chiloților tanga” și a „chiloților puși pe suflet”, pe care eu, fără talent literar, nu sunt în stare a fi capabil s-
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1408407756.html [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
simplu sonet...! Blând, din înalt, mă privește și luna ce Are pe față un zâmbet ciudat. Nu-mi amintesc, dar, parcă ceva a-ntrebat... Eu am răspuns, cu gândul la tine, Am implorat fără grai, fermecat, Si-n valuri de rece sudoare Am revenit pe pământ. Am visat! Referință Bibliografică: Acrostih (3) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul I, 26 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ACROSTIH (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Acrostih_3_.html [Corola-blog/BlogPost/361483_a_362812]
-
temeri infirmate, În colb de stele-i ceasul, secunda e orfană; Cad hamuri de lumină prin coamele-nspumate, Vin cai să se boteze în lumi fără prihană. Țâșnesc lumini sonore din nările-aburinde, Coloane spiralate topite-n depărtare - Și-n crupele-argintate sudoarea se aprinde; Vin cai să se adape din jgheaburi selenare. Într-un festin edenic, cu luna stau la cină, Sorb liniștea albastră, din stele mușc lumină. Referință Bibliografică: CU LUNA STAU LA CINĂ / Georgeta Muscă Oană : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CU LUNA STAU LA CINĂ de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1446799677.html [Corola-blog/BlogPost/373157_a_374486]
-
din balamale. Se așeză din nou în pat, cu lacrimi în ochi... „O, Doamne totul este incert, murdar, infectat... ce să mă fac, ce să mă fac, Doamne?!” Și chinuit, epuizat, adormi imediat. Se trezi după miezul nopții, lac de sudoare, cuprins parcă de febră. Visase și se făcea că microbii, care în visul lui luaseră forme de monștri hidoși, imenși, dansau în jurul lui cântând: „Eu sunt virusul dizenteriei și am să-ți fac praf și pulbere intestinele” „Eu, al hepatitei
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1457247762.html [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
în largul oceanului... Cam acolo suntem noi, în furtunile devastatoare, aparent invizibile ale egocentrismului. Revenind la sete, la setea firească a firii umane, este ușor de înțeles că aceasta nu va putea fi stinsă cu propriile lacrimi sau cu propria sudoare deși, în ele însele, acestea sunt apă. De asemeni, acestea sunt contaminate de toxinele eliminate prin sudoare sau lacrimă, toxine venite tot din noi înșine, din propriile noastre trupuri... Ați realizat, probabil, care este sursa setei de schimbare care ține
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Gand_la_o_falsa_linistire_de_ape.html [Corola-blog/BlogPost/342487_a_343816]
-
la setea firească a firii umane, este ușor de înțeles că aceasta nu va putea fi stinsă cu propriile lacrimi sau cu propria sudoare deși, în ele însele, acestea sunt apă. De asemeni, acestea sunt contaminate de toxinele eliminate prin sudoare sau lacrimă, toxine venite tot din noi înșine, din propriile noastre trupuri... Ați realizat, probabil, care este sursa setei de schimbare care ține în căngile ei ființa umană. Da, este tendința, de sursă diabolică, înspre autosuficiență. Este gestul suprem al
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Gand_la_o_falsa_linistire_de_ape.html [Corola-blog/BlogPost/342487_a_343816]
-
nefăcut de mână, al lui Iisus Hristos de pe mahrama Veronicăi Pe când Iisus Hristos mergea spre Gologota, la poarta unei case i-a ieșit înainte o femeie miloasă, care i-a dat o mahramă, să se șteargă pe față de sângele și sudoarea care șiroiau pe fața lui cea sfântă. Pe această năframă s-a întipărit chipul lui Iisus Hristos, cu cununa de spini pe cap. Era Vinerea de Paști a anului 33. Mahrama Veronicăi este al doua mărturie reală lăsată de Iisus
MĂRTURII ÎN TIMP, DESPRE PREZENŢA MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS PE PĂMÂNT de CARMEN MARIN în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Marturii_in_timp_despre_prezenta_mantuitorului_iisus_hristos_pe_pamant.html [Corola-blog/BlogPost/341675_a_343004]
-
ceas Să aud și al tău glas... Norii toți s-au depărtat Când prin mine te-ai uitat Cerul s-a oprit îl loc Și a nins cu busuioc... În obraji bujori în floare Au vestit că-i sărbătoare, Iar sudoarea de pe frunte A mișcat ușor, un munte... De pe drum copaci gătiți S-au grăbit să ducă vestea Că se scrie iar povestea, Primăverii ce-a venit... --------------------------------- Toamna m-a-ncăput de mult, Dar de ea nu mai ascult... Vântul când mai bate
DORUL... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1495868504.html [Corola-blog/BlogPost/379980_a_381309]
-
ani în urmă. Viața copilului ei adorat era în primejdie. Îl invită în camera lui, imaginea era dureroasă. În baldachinul din mijlocul încăperii era un băiat, răpus de boală și suferință. Părul brunet, căzut pe frunte era asudat, broboane de sudoare îi scăldau fața. Nu avea mai mult de șapte ani. Trăsăturile se asemănau cu cele ale mamei, pielea smeadă era în contrast cu carnația albă a doamnei. Ce putea face pentru ea? Tânăra a îngenunchiat lângă pat și-l mângâie pe fruntea
REGĂSIRE... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Regasire_camelia_constantin_1337891287.html [Corola-blog/BlogPost/347040_a_348369]
-
fața. Nu avea mai mult de șapte ani. Trăsăturile se asemănau cu cele ale mamei, pielea smeadă era în contrast cu carnația albă a doamnei. Ce putea face pentru ea? Tânăra a îngenunchiat lângă pat și-l mângâie pe fruntea udă de sudoarea bolii. Doctorul plecase, spunând că nu are multe șanse de vindecare. O iubea! Nu încetase niciodată să o adore, să o poarte în fiecare particulă din ființa lui. Îl ruga să o ajute, să nu iși piardă scopul vieții ei
REGĂSIRE... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Regasire_camelia_constantin_1337891287.html [Corola-blog/BlogPost/347040_a_348369]
-
totul, nimic nu ține mult! Azi oamenii-s isteți, nu-s ca odinioară, Nu mai cred în iluzii - un fel de apă chioară - Mințindu-vă pe voi, mă-nșel pe mine, dară, Și-aș fi în fața lumii făcută de ocară! Sudoarea mă cuprinde, temperatura-mi crește, Decizia e luată. Ideea îmi dospește! Sunt vânzător de vise, muncesc cinstit... de mâine! Chiar dacă asta-nseamnă... iluzie pe pâine! NALBA Îmi împletesc cosița cu florile de nalbă Mătasea delicată îmi mângâie obrazul Cum să
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Geta_elia_voicu_poezia_si_p_geta_elia_voicu_1365210380.html [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
Nou... Părinte, Călăuzește-ți turma Spre cuget și iubire, Să nu îți piardă urma. Dă României soare, Clădește-i viitorul, N-o-mpovăra cu biruri, Doar e sărac poporul. Dă României vise... Tot omului dă-i șansa, Prin muncă, prin sudoare Să-și pregătească masa. Dă orbului speranța Luminii ce-l așteaptă, Săracului? O pâine. Mișelului? Răsplată. Iar pruncului putere Să crească în dreptate, Bătrânului odihnă, Acum și după moarte. ***** E Anul Nou... Părinte, Călăuzește-ți turma Spre cuget și iubire
RUGĂCIUNE PENTRU ROMÂNIA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1483179154.html [Corola-blog/BlogPost/379437_a_380766]
-
vâscoasă de sare. Unde-s cișmelele de-altădată, de ce le-a venit și lor vremea, ca teilor retezați de drujbe, de prin oraș, pentru că izvorul apei e uterul lumii...?! Era cald, oamenii se usucau. În halba dusă la gură cădea sudoarea, trupurile erau cleioase. Berea nu mai făcea spumă! Un gropar a lăsat sticla și colacul pe gardina sicriului cu un mort crescut ca un cozonac, căruia groparul îi săpa tunelul spre focul de dincolo, unde avea să se ducă deja
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
185 din 04 iulie 2011 Toate Articolele Autorului -Cântec șoptit- Munții noștri aur poartă Și-au purtat din veac în veac, Ne-a fost dat s-avem o soartă, Soarta unui neam sărac... Palmele acestea două, Tălpile crăpate sunt, De sudoare, nu de rouă Avem C asă pe pământ! Când străini veneau de-a valma Pe-Arieș în sus și-n jos Am răbdat mereu sudalma Și ocara pân ’ la os. Dar de-aici, din Țara asta De-Adevăr și de dreptate
MUNŢII NOŞTRI AUR POARTĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Muntii_nostri_aur_poarta_.html [Corola-blog/BlogPost/367107_a_368436]
-
noi acum! Mai multă, știu, s-a scuturat pe drum... DURERI DE MAI... Ce Mai tineresc era odată! Împăcarea dintre azi și ieri, Sub această zare vinovată Țara noastră-i plină de șomeri... Tinerii se duc prin țări străine Semănând sudoarea frunții lor, Lângă fabrici goale și uzine Crește nepăsare și mohor! Cei bătrâni și înfrigurați acasă Își plătesc facturile incerte, Celor sus aleși nici nu le pasă, Dumnezeu, dacă o vrea, să-i ierte! Pentru ei mereu e sărbătoare, Primiți
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1400733465.html [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]