3,695 matches
-
Sulfuros, cum era cunoscută zona. Numai eu rămâneam cu sergentul de serviciu, vardia , curierul - ajutorul vardiei și bucătarul. Mă mânca la ficați că nu sunt și eu prin Neptun. Mai erau câteva zile până când trebuia să ne liberăm și toată suflarea din anul doi de armată numai la așa ceva se gândea. L-am rugat pe comandant să mă lase și pe mine la muncă în Neptun alături de colegii mei. - Mă, dar nu te mai împiedici, îmi spuse el circumspect. - Nu mă
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415342546.html [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
din ceașca de cafea și spuse plin de greață: - Ce-i pulică, nu i-a venit ciclu lu' gagică-ta!? Hai, dă pă trompă, scurt, că nu-i vreme dă baliverne! Mare psiholog, dar și diplomat! Robert spuse dintr-o suflare: - Șefu' e groasă! Avem un raport pe linie dă partid care zice una și unul dă la statistică care zice alte alea. Deci primu' zice că a crescut exportul și număru' dă capete cu exact cifra anunțată de Tovu' Ăl
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412182577.html [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
mama Ce încă din pântec cu drag te-a vegheat! Slăbită-n putere pe brațe te-a luat, Cu dulce sărut învingându-ți și teama... Ai dragostea-n suflet, un dar minunat, Precum este viața ce ne-a dăruit, Divină suflare pe drum luminat Pe El mai întâi, Cel de nebiruit, Iubește-L cu teamă și suflet curat! Iubindu-l, copile, vei fi mântuit! Pentru tine, Mamă! Tu pretutindeni ești prezentă De când la pieptul tău am supt; În nicio zi n-
IUBIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_marian_malciu_1386790616.html [Corola-blog/BlogPost/354581_a_355910]
-
sa mână credincioasă Mă conduce-n a zilei taină Și-n al clipei curcubeu. Vela se desface tulbure-n bătaia adierii ceasornice Și zbaterea-mi osoasă sporește; Catargul se lovește-n țipete anonime, Dihănii de valuri spumoase Ce invadează seva suflării mele, Gata să mă muște, gata să mă simtă prăpădit, Gata să mă mestece, gata să mă digere... Cu Nun cel veșnic mă îmbrățișez Și cu măști mă învelesc grăbit Să nu fiu înghițit de apele ticăloase - Omăt scutier ce
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
Fără să simta iubirea Domnului, Care se preschimbă-n apropierea sfârșitului. Dumezeule mare și sfânt! Nu distruge cugetul omului frânt... De marile vicii excesive Și de groaznicele instincte agresive. Din dragostea Ta cea atotputernică Ai îndeplinit profeția biblică, Aducând profanei suflări Mii de binefaceri și alinări, Prin venirea și jertfa lui Mesia Care a tămăduit lumii toată ticăloșia. Mângâiere În viața cea pământească, Grijile pentru trai sunt multe, Iar sufletul începe să amorțească Din cauza păcătoasei credințe oculte, Pe care oamenii vor
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
himerică existență Ce ispitește ne-ncetat Și nu poate avea mângâiere, Ca un meteor desfigurat, De o groaznică durere, Care l-a cuprins treptat, Cu himere fără frontiere. În vlaga telurică nu există calmare, Decât la Bunul nostru Tată Ceresc, Unde suflarea muribundă poate găsi alinare, Iar argila plină de necurați se arcuiește, De hainele fărădelegi ale cugetării amare Care-n fiecare zi se smintesc. Meteorule, nu-ți pierde al tău spirit! Întoarce-te la Dumnezeu și comuniunea harică, Ce te oprește
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
cazne cumplite, Ce-i împingea-n hăul fără fund al pierzării Nemaiputând vedea lumina astrului divin. În noaptea cea întunecoasă, Vega, se arată-n genuna nopții, Întinzându-și brațele luminoase Și, vestind marea venire a Domnului, Care va mântui toată suflarea omenească Și va lua asupra Sa toate nelegiuirile noastre. În ieslea cea săracă, O lumină coboară din cer Și îngerii încep să cânte venirea lui Mesia, Care era așteptată atât de mult de oameni. Magii și păstorii, venind înaintea Domnului
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
În trecerea multor ani, Oamenii înebuniți după bani, Se aruncă-n cugetul fărădelegii, Umplându-și mințile de înșelătoare aspirații, Care nu doresc căință Și vor să rămână-n amăgitoarea conștiință - Răutăciosse fulgere ce emană prostie. Odată cu împlinirea profețiilor Mesianice, Telurica suflare este iertată de greșelile diabolice, Iar Dumezeu a dat mari taine apostolilor, Îndreptând cugetele aștrilor, Prin puterea Duhului Sfânt, Care a distrus împărăția balaurului înfrânt. Povățuitorii adevărați sunt ai Domnului ucenici Și sunt permanent dornici, Să îndrume pe calea cea
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
mai mari bogății Care le cuprind în mrejele aroganței Și le aruncă-n poftele abundenței. Pe fiece zi trecătoare, Meteorii se afundă-n vicii amare, Stingându-le divina lumină, Care-i lasă-n întunecimea meschină. Învățătura satanică devine lege Și suflarea muribundă alege, Să-și risipească traiu-n păcate, Ca un sălbatic fără moralitate. Mândria, invidia, îmbuibarea... Aduc mari agonii peste toată omenirea, Care se apropie de groaznicul sfârșit, Unde astrele mor negreșit. Sufletelor, nu vă depărtați de la credința creștină! Plecați de lângă
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
veți duce în locuința pe care a pregătit-o Domnul pentru mine.". Apoi sfântul s-a făcut nevăzut. Îngerii m-au luat și ne-am îndreptat spre Răsărit.". Oamenilor luminați de Dumnezeu li se încredințează că, la cea de pe urmă suflare, faptele lor sunt puse în balanță, în cumpănă și: Dacă partea dreaptă este mai ridicată decât cea stângă, sufletul este primit în rai, în mijlocul îngerilor; dacă cele două părți ale cumpenei sunt deopotrivă, atunci desigur că numai mila lui Dumnezeu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
mi-au căzut pe-o mogâldeață. Curioasă, m-am oprit brusc. Fani a venit lângă mine. Nu mică ne-a fost mirarea văzândla picioarele noastre o pasăre micuță. Era o pasăre a cerului ce căzuse din ultimul zbor. Zăcea fără suflare. Am simțit că toată durerea din lume este cuprinsă în sufletul meu. Am luat-o în palme și am lăcrimat. Mi-am spus că trebuie îngropată. Ne-am apucat să facem o gropiță în spatele pătulului. Am învelit-o în cârpe
URSULEŢUL DE PLUŞ III. PASĂREA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ursuletul_de_plus_iii_pas_daniela_tiger_1393179833.html [Corola-blog/BlogPost/362549_a_363878]
-
improvizat, din zona Clujului și acompaniată de doi violoniști de la Conservator. Am obținut trofeul acelui concurs cu genericul „Mlădițe Dobrogene”. A fost surpriza ce mi-a indicat un drum nou! Împreună cu părinții mei care mi-au fost alături la fiecare suflare am început să răsfoim culegerile de folclor și să batem drumurile colbuite ale Dobrogei, în căutarea originalului, autenticului. Fiind fată de oraș era necesar pentru mine să cunosc satul, tradițiile și cultura sătească, pentru a transpune spiritul lor în cântec
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405683266.html [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
sacru ce alunecă spre veșnicie, cu acest pridvor al eternității și cu această anticameră a Împărăției - care este această chinovie ce stă în calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... A fost atunci o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care s-a bucurat la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești în această zonă care a fost, de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_manastirea_recea_mures_.html [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
picioare, apoi, neobservănd nimic dubios la tănăr, îl pofti să ia loc pe un scaun aflat în fața colibei. După ce sorbi cu sete din paharul cu apă, Stump îi dădu și-o dușcă de whisky pe care o înghiți dintr-o suflare. Trăgănd aer în piept, începu să-și povestească rătăcirile. Bătrănul îl asculta în tăcere și simțea cum inima i se înmoaie pe măsură ce tănărul avansa în vorbă, nedăndu-și seama că dezvăluia, de fapt, aspecte din propria sa viață. Dar, astfel, reuși
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1439750713.html [Corola-blog/BlogPost/374771_a_376100]
-
mă speriam. Că te trăgea, trăgea haina de sub tine, o blană de piele pe care stăteam lungit noaptea. Se întâmplau multe lucruri. Dar nu era primejdios. Eram totuși liber. Și oamenii nu prețuiesc viața de libertate. Mai mult, nu prețuiesc suflarea și răsuflarea, că tot de la Dumnezeu sunt. Nu-i supărat Dumnezeu pe noi atât de mult pentru păcate, cât este supărat că suntem nepăsători. Asta trebuie propovăduit la toată lumea. Și vă spun și eu vouă, acum, tot așa. Faceți act
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Trebuie_sa_stii_sa_mori_si_sa_inviezi_in_fiecare_zi.html [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
avut ocazie să fiu chemat de multe ori la căpătâi de morți. Că eu, peste cinci ani, împlinesc o sută de ani de viață pe acest pământ. Am avut o viață trăită cu adevărat: pușcării, viață intensă, viață care măsura suflarea și răsuflarea zi de zi, clipă de clipă chiar. Deci te obliga să iei o atitudine. Căci nu puteai să cedezi: era proba de credință sau de necredință. Nu te jucai. Dar nu m-am folosit așa, până în adâncul deliberativ
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Trebuie_sa_stii_sa_mori_si_sa_inviezi_in_fiecare_zi.html [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
fie un răspuns sfios. Eu, personal, judec după inima mea, văd o mare răspundere, văd un mare răspuns pe care nu-1 poate da decât Țara Românească în lume, cândva. Consider că în România este cea mai adecvată viață, răsuflare și suflare, după Scriptură. România este milostivă și nu duce un război de distrugere, ci numai de avanpost, de apărare. Tocmai poziția Scripturii. România o văd având o mare misiune în lume. Sigur că nu din punct de vedere economic numaidecât, ci
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Trebuie_sa_stii_sa_mori_si_sa_inviezi_in_fiecare_zi.html [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
nu sunt niciodată de partea adevărului despre pictură al celor care nu înțeleg pictura. După ce a trecut la alt registru de teme, cel al povestei caselor, aveam să îmi dau seama că Paul Surugiu este un jar înviorat de aceeași suflare ce stinge flacăra muribundă a lumânării. Dacă n-ar fi avut talent, fără îndoială că unii artiști plastici, printre care și maestrul Dan Hatmanu nu ar fi apreciat tablourile lui Paul Surugiu. Ei nu numai că au făcut aceasta, au
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1473261571.html [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
Și nu scriu Cu picături de suflet Am scris și voi mai scrie. MAI GÂNDESC ADESEA Roibul plin de zile și de nopți cu stele Fuge pe câmpie-n vântul vălmășit. Pasul i se-nalță pe poteci cu iele. Strâng suflarea-i blândă-n pumnul căușit. Mai adun acolo colbul de pe valuri Framântat de viață-n timpul tumultuos Și adulmec gânduri risipite-n maluri De trăire-n pace și în mult frumos. Taie-n ritmuri timpul, scuturând copite, Și se duce
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/domnica_varzaru_1456204750.html [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
hotărât în fața dânsei, luând-o prin surprindere: - Sărut mâna doamnă. Sunt noul dumneavoastră elev. Am rămas repetent. De fapt nu sunt de repetenție. Voi fi cel mai bun elev al dumneavoastră în toate privințele. Cum de înșira vorbele astea, fără suflare, împotriva firii lui domoale, ce-i venise așa dintr-o dată să iasă în față, era greu de înțeles. A realizat nefirescul situației abia când a terminat cele spuse. Își dorea să fie cel mai bun, dar în acest sens, o
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470228426.html [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
de la sine, fără osteneală. La ceas târziu din noapte, Laudă Păstorul Cel Bun, Cere și primește Cărările curate, Ca lumina să rodească iubire. Candela aprinsă învinge Întunericul, alungă răni... Strânge în cămările inimii Darurile lui Dumnezeu, minuni Îndreptate spre eterna suflare. MĂRTURISIRE Fascinantă frumusețe, Coboară cu focul iubirii Peste văpăile lumii. Miracol, Omul a fost la-nceput Îmbrăcat cu haină de lumină, Rătăcit, apoi, în întuneric A pierdut haina și a devenit Gol și neascultător. Sângerează pleoapa anilor, În valuri curg
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
După câteva săptămâni, mâhnit și decepționat că nu se înțelesese cu fratele său, Radu, prințul slăbise și pălise îngrozitor. Dorul de soție îl chema de dincolo de moarte. Se izolase în camera sa în suspine, înecându-și amarul în lacrimi. Întreaga suflare din cetate era îngrijorată din această pricină și pretutindeni domnea o atmosferă apăsătoare. Într-una din zile Pătru Valdescu îl chemă pe căpitanul Preda: - Mâine în zori pleci în munți. La grota dintre Stâncile Diavolului vei găsi o babă hidoasă
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
din urmă toate relele pământului! Calul se ridică în două picioare, necheză speriat de răsunară ecourile până pe crestele cele mai înalte ale munților și țâșni pe drumul de întoarcere. În seara următoare erau toate pregătite pentru primirea zgripțuroaicei și întreaga suflare o aștepta cu nerăbdare. Se întunecase de mult, iar străjerii moțăiau pe metereze. Adierea vântului le produse o somnolență ciudată. Deodată liniștea nopții fu tulburată de o vijelie iscată din senin. De după creasta muntelui năvălesc nori negri, fioroși, care acoperă
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
mai bun decât tot și de toate, ceva ce imi oprea și lua teamă de plângeri. -Era Mama ! Luasem formă genomului uman. Ea mă crease din celulele ei și acum m-a scos la lumină, daruindu-mi un strop din suflarea eternă a vieții. Ce orbitoare-i lumină! Ce asurzitor este zgomotul timpului! Recunoscandu-mi izvorul,gândesc și acopăr ,deja, o parte a necunoscutului din care veneam și în care, în curând, voi intra mai adânc. Și totuși, parcă pe aici
MEMORIA ANTICIPATIEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1422455256.html [Corola-blog/BlogPost/382292_a_383621]
-
care tocmai se ridicase. Cu ochii împietriți spre el, văzu scrisoarea, parcă pentru prima oară. Își adună puterile și întinse o mână tremurândă spre ea, parcă îi era frigă că o va frige. O desfăcu și o citi dintr-o suflare. Dar cuvintele de acolo se jucau, sau voiau pur și simplu să își bată joc, că nu înțelegea nimic. O mai citi o dată, apoi încă o dată, nu, nu putea crede ceea ce scria acolo, era mai mult decât o glumă proastă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]