3,677 matches
-
rugase să aibă grijă de fetele lor minunate, așa încât, împăratul adunase în jurul său toți supușii cuvântători și necuvântători, rugându-i să îl ajute să le crească pe fete cât mai frumos. Așadar, prințesele erau atent îngrijite și protejate de fiecare suflare de pe tărâmul Albastru. Toate bune, dar iată că, într-o zi, feciorul Împăratului Galben, plecat la vânătoare, urmări o căprioară cu atâta înverșunare, încât nu-și dădu seama când intră în pădurea deasă, albastră, de la marginea Împărăției Galbene. Pe când se
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
în retină, Să ardă, din nou, c-o blândă lumină Și-un nou univers, în ochi, să se nască. Să fii creatorul, să scoți din genuni Crâmpeie de viață căzute în haos, Când ani m-au călcat în picioare, nebuni. Suflare de viață să-mi dai și s-aduni Tot cerul de-azur la mine în naos. Când crezi cu tărie, se-ntâmplă minuni! Referință Bibliografică: CÂND CREZI / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie
CÂND CREZI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382126_a_383455]
-
acest pridvor al eternității și cu această anticameră a Împărăției - care este această chinovie ce stă în calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
de mine, strigă sora ielelor când dădu cu ochii de el, cine ești tu și ce cauți aici? Surorile mele te vor pune direct în oală dacă te vor găsi! - Ajută-mă, fată bună și frumoasă! Îi povesti dintr-o suflare despre Petruș, despre planul păsărilor, despre fuga împăratului și cum îl găsise adormit în casa ielelor. - Da, zise Mira, literele de pe perete sunt un descântec. Cine le citește, adoarme imediat și nu mai poate fi trezit decât tot cu un
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
Stihuri > Anotimp > MOARTEA TOAMNEI Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Am privit cum moare Toamna, Strivită-n picioare pe alei, De mii de trecători nostalgici, Nepăsători la strigătele ei. Cu ultima suflare A mai privit spre cer, Prin ramuri desfrunzite Și-a plecat în eter. Adie vântul rece Și cerul mărunt plânge, Iar frunza-ngălbenită, Într-un mormânt se strânge. Cântă fanfara-n parc Din alămuri ruginite, Ca la priveghi se-adună, Bătrâne
MOARTEA TOAMNEI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382249_a_383578]
-
Da-s muritor, nu pot! Și mi-a răspuns atunci: -Nu știu de unde vin! Eu cred că le dictează, Acel POET DIVIN.... Căci sunt atât de mulți Plecați la nemurire, Iar unul dintre ei, Sigur scrie cu mine. Îi simt suflarea-n ceafă Când la masă m-așez, Nu știu dacă sunt treaz, E -aievea sau visez.... Și scriu fără oprire, Atât cât îmi șoptește. Și dacă tace el, Și pana se oprește. Iar eu citesc cu teamă Și mut rămân
POETUL DIVIN de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382263_a_383592]
-
mai bun decât tot și de toate, ceva ce imi oprea și lua teamă de plângeri. -Era Mama ! Luasem formă genomului uman. Ea mă crease din celulele ei și acum m-a scos la lumină, daruindu-mi un strop din suflarea eternă a vieții. Ce orbitoare-i lumină! Ce asurzitor este zgomotul timpului! Recunoscandu-mi izvorul,gândesc și acopăr ,deja, o parte a necunoscutului din care veneam și în care, în curând, voi intra mai adânc. Și totuși, parcă pe aici
MEMORIA ANTICIPATIEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382292_a_383621]
-
A exprimării. Ziarul “Libertatea” a apărut, pe 22 decembrie, în jurul orei 13, la scurt timp după ce dictatorul Ceaușescu decolase cu elicopterul de pe acoperișul CC-ului, asediat de revoluționari. A apărut ilustrat chiar de fotografia decolării. A fost scris într-o suflare, de cei care se aflaseră în mijlocul tragicelor evenimente și a văzut lumina tiparului într-un timp calificat ca record național. Niciodată, un ziar de tip clasic nu mai parcursese toate complicatele etape ale editării, de la culegerea materialelor până la pornirea rotativei
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
care li se dedică toată lumea, trebuie să fii de piatră ca să nu te molipsești de la ei, fericit că te primesc. „Permis de intrare” avem cu toții, nu e nevoie de bilet: popularele Fallas sunt cunoscute pentru toleranța cu care absorb toată suflarea, indiferent de varstă, sex, naționalitate, rasă, religie sau mai știu eu ce ciudățenii absurde, care i se pot năzări doar unei minți înguste, de ... nevalencian. Dovadă stau cohortele de turiști, veniți special din te miri unde, chiar și din cele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
azi te rog: ascultă-mi jurământul. // De-ar fi cumva-n moment de ceață / Să fiu lovit de-o soartă strâmbă, / Mai bine mut rămân o viață, / Decât lipsit de-a noastră limbă. Cât timp în lumea zgomotoasă / Va fi suflare românească, / De-a pururi, sfântă și frumoasă, / Să dăinuiască limba noastră. // Sortită-n veci de-a nu apune, / Cu-a sa rostire dulce și măiastră, / Mereu sub soare, mândră să răsune, / Ca o cântare, vechea limbă-a noastră. // Deci crezul
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
se afla la Calcutta. Romanul, numit la început Victorii, apoi Petru și Pavel, prezenta istoria familiei lui Francisc Anicet și a celor doi fii ai săi, purtând numele primilor apostoli. După înapoierea în țară, Mircea Eliade va scrie dintr-o suflare Maitreyi, roman ce-i va aduce celebritatea. în vara anului 1933 reia vechiul manuscris, intitulându-l întoarcerea din rai. în varianta definitivă semnată la primele două sute de pagini consacrată lui Francisc Anicet și felului cum decade și i se destramă
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
de a-și impregna scurt-metrajul cu fragmente extrase din celebrul film al anilor ’60, a cărui protagonistă era nu mai puțin celebra Audrey Hepburn - Breakfest at Tiffany’s. Vrând să exprime respirația naturii, regizoarea Ana Nechifor și-a imaginat, în Suflare, o succesiune de fîșii verticale colorate - galben-verzui, devenite după o vreme roșii - despărțite de spații luminoase, ce se unduiesc ca trunchiurile gracile ale arinilor. În concordanță cu sensul imaginilor, Cristina Uruc a imaginat o muzică din sunete lungi amplasate, pe
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
În concordanță cu sensul imaginilor, Cristina Uruc a imaginat o muzică din sunete lungi amplasate, pe de o parte, în registrul grav - fagotul și violoncelul -, pe de altă parte, la polul opus, în cel acut - viola și flautul. Cu toate că efemeră, „suflarea” a produs totuși o vibrație sufletească plină de gingășie. Zona suprarealist-metafizică a continuat să-i inspire pe compozitorii actuali. O atare tendință s-a reflectat și în scurt-metrajul regizat de Ana Niță, cu muzică de Sabina Ulubeanu, intitulat Vacant. Într-
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
un bătrân ce ședea pe marginea drumului,/ o ploaie cum n-am maivăzut de când sunt. Până și peștii din lac au murit./ Nu mai zăbovi, pleacă de aici cât mai repede, a mai bolborosit bătrânul,/ înainte să-și dea ultima suflare.// Atunci mi-am luat rucsacul în spate/ Și am început să fug/ Dar de fiecare dată când credeam că am găsit ieșirea/ Dădeam de chipul tău". în fine, ca o concluzie la tot răul resimțit și, din păcate acceptat de
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
Planeta ciudaților Ana-Maria SZABO Marius GHERMAN Puțină istorie Ca de obicei, ultima zi oficială de primăvară aduce o bună parte a suflării României cu gândul la Eurovision, competiție unde în trecut am avut câteva performanțe notabile: locul 3 pentru Cristian Faur, cu Luminița Anghel și Sistem (2005), locul 4 pentru Eduard Cârcotă, cu Mihai Trăistariu solist (2006) și iarăși un loc 3
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
importantă. Apar dialoguri cu copii, mici robinete de nevinovăție și înțelepciune (Șotron, Feofan. Pe țărmul mării), precum și înscenări cu personaje deja familiare la Nichita Danilov. Unul este bătrânul pictor de biserici Feofan, de ani 94 și care-și dă ultima suflare spre finalul volumului (Agonie). Un rol complementar îl joacă bătrâna măicuță Fevronia, în a cărei proximitate minunile devin posibile. Dacă însă Fevronia este inocența întruchipată, fecioara cu riduri care a întors spatele lumii dedicându-și viața lui Cristos, Feofan e
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
prezente în tabără, dar și din punctul de vedere al evenimentelor ce vor avea loc. Dacă în perioada 1-5 august evenimentele se vor desfășura în Calafat, pe 6 august are deplasarea la Vidin, în Bulgaria, iar pe 7 august întreaga suflare a taberei se mută la Cetate, “acasă” la Mircea Dinescu. Nu vor lipsi lansările de albume, Nicu Alifantis a anunțat deja pe pagina personală de facebook că va lansa pe 6 august albumul Mozaic la Calafat și probabil și ceilalți
Tabăra folk de la Calafat se va muta pentru o zi “acasă” la Dinescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77601_a_78926]
-
halucinante efecte euforice ale cinesteziei: "cînd beau vin, vocea lor avea timbrul saxofonului, / cînd treceau la vișinată aveau timbrul trompetei, / iar cînd o schimbau pe rachiu căpătau timbrul pistoanelor / de Pacifica atunci cînd intra in tunelul de la Bîrnova: / cum toată suflarea era cuprinsă de aceste audiții colorate, / pînă la urmă doar paharele mai vorbeau între ele" (Vangheaua). Apreciind că "mai bine stau zile și nopți în burta unui birt / și ferit de singurătățile igrasioase din burg", își propune "cu zîna verde
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
și totodată îl plasează într-o rețea de corespondențe spirituale. Precum în cărțile de final ale lui Octavian Paler, sinuciderea e o temă literară, dar și un gest definitiv care, dimpotrivă, deliteraturizează viața, o esențializează. Exact când își dă ultima suflare, sinucigașul își rotunjește semantic existența, și-o încheie într-un mod irevocabil, pune un sigiliu de voință proprie. Spre deosebire de capătul celălalt, al nașterii, acesta al morții îi aparține. Și orice acțiune suicidară are motivația, semantica și "grafia" ei. Ultimul punct
Golden Gate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7784_a_9109]
-
pașii mirelui ce vine,/ prin por-ti-cele de ceață,/ presărate cu rubine.// însă, noaptea e geloasă,/ și de lume, îl ascunde,/ grijulie și cu teamă,/ nu se știe, cum și unde.// De acea "Zburătorul"/ n-are nume, pentru noi./ îi simțim suflarea vie,/ doar, când suntem amândoi.// Și de nunta lor, de taină,/ Se pătrunde/ntreaga fire,/ căci nuntesc copacii-n floare,/ pietre, oameni și albine!" Parcă amintește de Călin file de poveste, restrâns la mici dimensiuni? Stimată doamnă, tristețea dvs. de-
Actualitatea by Teodor Roșu () [Corola-journal/Journalistic/7984_a_9309]
-
marfă prin gară. I-a făcut semn cu mîna, apoi s-a prăbușit pe peron. Toți cei prezenți au fost de acord că locotenentul cîștigase duelul, chiar dacă doctorul se ridicase singur de sub masă, iar el fusese ridicat de pe peron fără suflare.
Duelul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7985_a_9310]
-
gen sportiv absolut marginal și înțeles apriori doar de inițiați, care ar putea pricepe unde sunt reguli extrem de stricte, unde nu există contact direct între parteneri, când victoria se acordă doar conform punctajului. Însă patinajul artistic era iubit de toată suflarea sovietică. Numai că tainele harului lor de promotori, precum și toate celelalte taine, comuniștii se pare că le iau pe veci cu ei. De la comuniști nu ai ce învăța. Însă în planul promovării frumuseții ai ce învăța de la comuniști.
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
totul inacceptabilă. O luă pe dată înapoi și, înainte să ajungă la căsuța părintească, fu nevoit să petreacă o noapte în aer liber. Epuizat, căzu într-un somn din care nu se mai trezi. Pe când nefericitul bard își dădea ultima suflare, dublul său spectral își luă zborul spre Marion, ca să-i pretindă îndeplinirea promisiunii făcute, aceea de a se căsători cu poetul ori de a primi sfârșitul cerut de ea cerului, dacă s-ar fi dovedit infidelă. Tocmai atunci Marion se
William Ross - iubirea ca fataliate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6918_a_8243]
-
Băile de mulțime ale lui Traian Băsescu au intrat în folclor, dar și Emil Boc a intrat în vizorul glumeților. Băsescu către mulțimea adunată în Piața Victoriei: - Am hotărât ca de acum vom munci numai marțea! Toată suflarea impresionată, aplaudă în delir. - Întrebări? Se ridică unu, se scarpină în freză, apoi întreabă: - În fiecare marți? - Știți cum bate criza la ușă? - BOC! BOC! BOC!
BANCUL ZILEI: Băsescu şi poporul () [Corola-journal/Journalistic/69248_a_70573]
-
ținut de frumusețe, o întreagă lume în care credem mai ferm și mai irezistibil decât în propria-ne existență. Atâta forță și veridicitate poate să aibă câte un vers minuscul de numai cinci cuvinte, care se pot rosti dintr-o suflare. Dacă un om se dedică cu totul scrierii de povestiri, va avea un destin de neinvidiat. Mai devreme sau mai târziu, total sau parțial, el își va pierde drumul și locul său în lume. E adevărat că straniul și primejdiosul
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]