14,769 matches
-
engleza lui Eliade. Nu publică nimic de valoare până la 40 de ani... Un mărunt aspirant pe scena culturală" (Idei în dialog, nr. 6, iunie 2006). Afirmațiile de mai sus nu sunt documentate. "Informațiile" sunt inexacte, false. Lipsa de moralitate, micimea sufletească îngrijorătoare, egoismul feroce. Cei ce l-au cunoscut, în diferite perioade ale vieții - de la copilărie până la senectute - s-au referit la o ființă seducătoare, care i-a fascinat. Peste o sută de personalități - profesori, scriitori și oameni de cultură din
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
universală, ce invită la empatie, identificare, mai ales datorită forței cu care muzica emoționează și modului non-rațional prin care aceasta transmite mesajele. Apoi, toate elementele de limbaj teatral sunt dilatate. Timpul este mult mai lung decât cel eficient necesar, stările sufletești prin care trec personajele sunt hiperbolizate, acțiunea este una alegorică, esențializată, iar personajele sunt caractere puternice, memorabile, dar rotunde, având infinite trăsături în nuanțe din cele mai diverse. Aceste perticularități ale teatrului liric fac ca receptarea să fie o trăire
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
la mare distanță, acolo unde luptaserăm amândoi să făurim o lume mai dreaptă și mai bună și unde visele noastre au fost în mod brutal spulberate, iar tinerețea noastră marcată de anii petrecuri în detenție. Reverberațiile acelor clipe de desfătare sufletească au pătruns adânc în conștiința mea și au dat naștere unei profunde prietenii. Ne-am întâlnit câțiva ani la rând și bucuria revederii, cât și încărcătură emoțională a despărțirilor în care au curs câteva lacrimi mi-au întărit convingerea că
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
suferința și toate relele ce-i sunt date de la diavol: nu-și pierde răbdarea, nu-l învinuiește pe Dumnezeu și nici nu-și ia viața. Dacă ar fi fost biruit de aceste ispite s-ar fi îndeplinit scopul diavolului: moartea sufletească. Prin urmare, în acest război nevăzut este de neapărată trebuință și răbdarea. În limba franceză, „cuvântul răbdare (patience) provine din latinescul patientia cu sensul de suferință, greutate de îndurat. Ea este o mică fiică a perseverenței, stăruinței. Răbdarea vine tocmai
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
bune, slăbindu-ne astfel voința, rațiunea, mustrarea conștiinței, bărbăția și stăruința în lupta cea duhovnicească. 3. Din stânga ne ispitesc diavolii prin patimi trupești de tot felul, prin beție, lăcomie, zgârcenie, mânie, ură, răzbunare și tot felul de răutăți trupești și sufletești. Se numesc așa pentru că vin direct de la diavolul și fiecare își dă ușor seama de cursele celui viclean. 4. Din partea dreaptă ne ispitesc diavolii prin patimi sufletești și raționale subțiri, greu de deslușit și foarte greu de cunoscut și biruit
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
beție, lăcomie, zgârcenie, mânie, ură, răzbunare și tot felul de răutăți trupești și sufletești. Se numesc așa pentru că vin direct de la diavolul și fiecare își dă ușor seama de cursele celui viclean. 4. Din partea dreaptă ne ispitesc diavolii prin patimi sufletești și raționale subțiri, greu de deslușit și foarte greu de cunoscut și biruit, cum sunt: mândria, trufia, părerea de sine, slava deșartă, osândirea altora, răzvrătirea minții, neascultarea, egoismul, eresurile, sectele, încrederea prea mare în mila lui Dumnezeu, cugetarea înaltă, hula
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
copertă. Adriana Bittel dă viață unor personaje care se zbat Într-un labirint al sentimentelor, al activităților cotidiene, din care nu mai au scăpare. Ancorate În Țesătura temporală a anilor ’80, personajele integrate trăiesc experiențe neînsemnate, aureolate de un zbucium sufletesc permanent. Perspectiva realistă pe care autoarea o adoptă are consistență, structurând aventuri existențiale obișnuite În contextul social comunist. Anii ’80, reperul temporal simbolic În care se consumă toate poveștile umane, reprezintă un timp al neliniștii. Departe de a transmite doar
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
a manifesta un reflex de coabitare eminamente creștină intrându-se abuziv pe deasupra mea, desconsiderând muncă de 25 ani pentru a crea o școală și un concept de teatru de dimensiuni europene, mi se pare un act de abuz politic, necinste sufletească și proastă calitate umană a celor care l-au conceput. Brâncuși spunea: 'artă nu are nevoie de asasini; îi găsește în sânul ei'. Cei care au făcut acest gest nu sunt politruci comuniști, ci oameni de artă, și atunci sunt
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
românească. Are un aer de măreție și de liniște în același timp. Nu încerc să fac aici o evocare. Este vorba despre o descriere fidelă a celui care a inspirat-o, perfect demnă de el. Noblețea și frumusețea să pură, sufletească, țin mai ales de faptul că este nutrit din seva marilor tradiții culturale. În tot ce spune și face Dan Puric, simți vibrând dragostea pentru poporul său. Profund înrădăcinat în istoria și cultură națională, el are o măreție clasică, și
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
În plasa lui. L ipsa abilității personajelor de a se desprinde de forța neobișnuită a gravitației Bucureștiului din epoca ante și postrevoluționară se traduce, În primul rând, prin incapacitatea lor de a se retrage În sine și a căuta armonia sufletească ce le va fi pentru totdeauna interzisă. Ele sunt damnate să devină spectrele existenței cenușii pe care o duc Între ulițele desfundate de la periferia capitalei (pe care, comparând-o cu celelalte orașe europene, sunt nevoiți s-o așeze printre târgurile
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
de patruzeci și ceva de ani): „I se păruse că s-a apropiat foarte mult de ceva ce putea fi Înțeles, când deodată totul se depărta și propriile Întrebări Îi apărură drept ce erau: niște stupizenii...” (Gara de Est). Frământările sufletești sunt dovezi ale unui zbucium interior căruia nu i se poate găsi nicio soluție, fiindcă existențele nu mai pot fi salvate din vertijul acestei vieți lipsite de sens, doborâte de plictiseală, În care orele libere sunt prilejuri de aduceriaminte, deoarece
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
pentru fiecare exponent al umanității. Este un cerc vicios pe conturul căruia vor continua să se Învârtă toate personajele prozelor scurte ale Gabrielei Adameșteanu, absorbite de meschinăria unei vieți ce nu permite transcenderea, glisarea pe verticală spre cucerirea unor forțe sufletești accesibile prin cultură, prin autocunoaștere, prin meditație și creație. Este un microcosmos obscen, incredibil de neînsemnat pe harta lumii, fiindcă frământărilor personajelor sale nu le răspunde decât moartea, care vine să curme o existență scursă năvalnic, fără plăcere, fără timp
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
același ideal: a da artei un sens filozofic și un sprijin științific, imaginației inovatoare, un suport tradițional. Complexitatea ritmică și frazeologică demonstrabilă în exemplul muzical pe care l-am analizat puțin, în cîteva rînduri, corespunde unei egale complexități lăuntrice, adică sufletești și spirituale. Ea nu se poate găsi decît poate într-o fază foarte redusă în dansurile de dinaintea pronunțării tendinții „suitei” de a evolua în „sonată”; și e ușor de înțeles dedce: În ele, aproape fiecare „notă” reprezintă un „timp” și
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
fiecare „notă” reprezintă un „timp” și fiecare timp un „pas” de dans. Nu tot astfel însă stă lucrul și în ce privește muzica dansului romînesc. Ea e mai întotdeauna complexă. Mai mult decît din necesitatea calculată a dansului, ea izbucnește din impulsii sufletești nestăvilite. Și produce o aparentă discordanță în confruntarea cu simplicitatea relativă, a dansului. Inutil? Nu. Căci ea nutrește trupul dansatorului cu supraabondență de energie, necesare executării cu maximum de însuflețire a „pașilor”. Melodiile - 116 - comunicate, în opera sa, de Maestrul
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
nu mai pot pătrunde în suflet razele adevărului. Lipsindu-i lumina, însăși viața se slăbănogește, după cum s-a și spus, că adevărata viață a sufletului se dezvoltă prin participarea la bine, pe câtă vreme piedicile aduse de necunoașterea lui Dumnezeu aduc căderea sufletească a celui ce nu stă în legătură cu El, cu lumina Lui”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre pruncii morți prematur, către Hierios, în PSB, vol. 30, p. 417; dezvoltarea acestei idei am găsit-o dezbătută pe larg și de J. A
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
pentru care scriitorul mărturisește: “toată arta mi se părea un geamăt de neputință, o Îndeletnicire a oamenilor singuri.” De asemenea, tânărul pictor conștientizează că a te crede ales pentru că știi să desenezi, să cânți sau să scrii este “o boală sufletească” și, progresiv, atenția i se orientează către alte preocupări. Nevoia violentă a unor certitudini și dorința de cunoaștere absolută precipită ajungerea la credință, așa cum relevă episodul În care protagonistul trăiește o experiență similară morții, În care vede chipul lui Hristos
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
unghiului În construcția identitară, biografică și literară a poetei. O formă rară de imunitate dobândită prin datul nașterii Într-o lume ce nu avea vreme pentru complicate eșafodaje rațional justificative cu privire la problemele vieții. O lume lipsită de apetitul pentru comoditate sufletească ori huzur. O lume În care se moare mereu și În care moartea rămâne o taină. Nu fapt divers, nu problemă statistică. Rezistența la iluzie nu Îl imunizează pe om În fața păcatului, dar are marele avantaj că menține sufletul Într-
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
se- mpleticește, zici că se-nclină, dar el se-nclină și ucide”. Datorită complexității dezarmante a trăirilor pe care epoca regimului comunist le provoacă scriitoarei, aceasta este nevoită să caute doi termeni pentru a descrie - imperfect, intensitatea emoțională și greutatea sufletească resimțite neputând fi integral transmise prin intermediul scrisului - suferințele provocate: „Spre deosebire de cuvântul trăit ‹‹rege››, ‹‹animalul inimii›› era un cuvânt scris. A rezultat pe hârtie ca un substitut pentru rege, fiindcă, scriind, trebuia să găsesc un cuvânt pentru pofta
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
adevărul. Prin tot ceea ce face protagonistul incendierea unei biserici, bețiile crunte, fuga alături de Kit - oamenii Încep să vadă o lume al cărei chip preferă să-l țină la distanță, căci e lumea În care rânjesc hâde propriile temeri și mizerii sufletești. Frica de această realitate Îi determină să Închidă ochii și să Îl condamne pe Lewis. Kit, fiica cea mică a unui om de afaceri prosper, este singura care acceptă adevărul și nu este speriată de Lewis. Ea are curajul unui
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
căci prin ea se realizează lucrarea de purificare a omului. Pocăința și mărturisirea păcatelor reînnoiește sau actualizează harul Botezului, căci ne dă posibilitatea de a intra din nou În comuniune cu Dumnezeu. Prin pocăință, care este o cale de curățire sufletească, credincioșii obțin iertarea păcatelor, evitându-le, prin Înfrânare, pe cele viitoare. Pocăința este actul de autocritică și de judecată al conștiinței, aceasta din urmă fiind numită și tribunalul lui Dumnezeu din om. În scrierile ascetice, pocăința este privită sub două
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
footnote>, care Înseamnă a gândi altfel decât În experiența păcatului. Acest aspect este cel mai delicat deoarece orice păcat se consumă mai Întâi În gând<footnote Marius Telea, op. cit., p. 410. footnote>, și de aici trebuie Începută și totala reconversie sufletească și revirimentul spiritual, acestea din urmă ducând la un perpetuu festin duhovnicesc. Este binecunoscut faptul că Sfântul Grigorie al Nyssei, ca și fratele său, Sfântul Vasile cel Mare, a lăsat Bisericii o scrisoare canonică<footnote P. G. XLV, col. 221-236
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
pe om să nu cadă rob păcatului: „... de obicei sfiala care se află În firea omului este o armă mare Și puternică cu care Înlăturăm păcatul. Cred că ea a fost anume sădită În fire de Dumnezeu pentru ca această dispoziție sufletească să ne Întoarcă de la rele. Sentimentul sfielii este Înrudit cu cel al rușinii Și au anumite trăsături comune. Căci prin ele amândouă se pune stavilă păcatului, chiar dacă cineva ar vrea să se folosească de dispoziția aceasta a sufletului, pentru a
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
o impune relaționarea cu cei doi. În fine, În roluri episodice, atât Constantin Pușcașu, cât și Dumitru Năstrușnicu (cu un plus pentru acesta din urmă) reușesc să surprindă caricatural grotescul unui mod de a fi aflat În contrast cu incongruențele și adâncimile sufletești ale celor trei personaje de prim-plan. Premiera pe țară de la Iași l-a adus În Sala Studio nu doar pe autorul piesei, Attila Bartis, un scriitor deja consacrat În Ungaria, dar și nume importante ale vieții literare și artistice
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
suflet curat care să fie tare prin sfințenie. Dumnezeiescul Logos este neîntrerupt conducătorul nostru, El pătrunde în sufletul nostru și face pace dacă în el este război. Ce mijloc minunat de a potoli patimile sălbatice și de-a stinge focul sufletesc! El nu ne face poeți, nici filosofi, nici oratori distinși. El ne învață și ne face din muritori, nemuritori, din oameni, Dumnezei; ne ridică de la pământ la acele locuri, ale căror margini se află dincolo de Olimp. Veniți, deci și învățați
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
bucurie, nerăbdare și oboseală nu-l mai avusesem din tinerețe, aproape că metabolismul meu Îl scosese din tiparele sale curente pentru a-mi asigura supraviețuirea de până acum. Era un truc al organismului prin care entuziasmul inimii ori poate emoții sufletești izvorând din dezamăgirile, neputințele, nostalgiile și lașitățile mele cotidiene, sau dorul meu de mine Însumi din acești ultimi ani, erau astfel astâmpărate, stinse, aruncate În uitare, Împăcate cu sinele acesta care asemenea unei pelicule de filmare e un martor al
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]