255 matches
-
scriu singuri. Dacă ar fi să mulțumiți cuiva pentru ceea ce sunteți, cui ar trebui să mulțumiți? Mulțumesc Universului că e atît de mare, de nepătruns, inepuizabil ... Dacă ar fi fost epuizabil, azi am fi fost niște ființe tare încîlcite, frustrate, sufocate, captive în propriile limite. Așa, însă, avem destul loc să ne desfășurăm imaginația, să ne descărcăm nebunia individuală. În una din cărțile mele mai vechi am un poem de mulțumire, stați să îl caut: "După ce am făcut cerul și pămîntul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a reușit, fiindcă nu putea să respire din cauza loviturilor. La un moment dat, a urinat sub presiune, iar Țurcanu a exclamat în bătaie de joc: ' Ca să vedeți și voi de ce este în stare Comandantul vostru!'. Când O. a închis ochii sufocat de tuse, Țurcanu i-a tras câteva șuturi în coaste: 'Faci pe mortu? Las că te înviez io! N-ai grijă! Tot de mâna mea ai să mori, dar nu acum, ci când oi vrea io!' și le-a ordonat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să sufăr de acest sindrom, extrem de răspândit și În „lumea liberă”, al invidiei profesionale, umane, al formelor diverse și complicate ale frustrărilor de orice chip și fel. Și, oricum, fiind eliberat de fantoma ratării, cea care m-a opresat, aproape sufocat, În „lunga călătorie a tinereții”, infernul meu personal! De care, da, sunt la fel de mândru ca și de cele mai bune, mai „rezistente” opuri ale mele! Sigur, nu totul este spus „acum”: urmează vama, „justiția” definitivă a postumității, și eu sunt
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
au „Îndoctrinat” atâtea cărți și atâția mari autori! Pe cine să mai crezi, Încotro să-ți mai Îndrepți ochii?!... Da, dragii mei lectori, iată ce dar rar și prețios al vieții este speranța; cea izbită la pământ de atâtea ori, sufocată uneori de noi Înșine, din prea mare ambiție sau lăcomie de existență imediată, și care, precum pasărea Phoenix, renaște din propria-i cenușă. Piară-mi ochii tulburători din cale Vino iar În sân, nepăsare tristă Ca să pot muri liniștit, pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Dinspre Dale: - O văd și eu, Bob. - Care e locația actuală? strigă Miller. ...cum eram altădată... - Se îndreaptă spre scări...va coborî la parter... Sunetele lor surescitate au for brusc înlocuite de ceea ce se-auzea ca un soi de admirație sufocată. - Sfinte Hristoase, strigă unul dintre ei. Ce mă-sa-i asta? - Bob. Era Sam, cred. Bob, coboară pe scări. Cântecul se curmă în mijlocul frazei muzicale. Miller și cu mine stăteam cu fața la scările care coborau spre holul de la intrare și spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
să-i străpungă pielea. Zgomotele scoase de Victor erau ascuțite, asurzitoare. Câinele arăta surprins în timp ce i se arcuia coloana - iar trupul său se lungi cu vreo treizeci de centimetri. Câinele scoase alt sunet de durere și apoi începu să gâfâie sufocat. Preț de o clipă totul rămase nemișcat, iar eu, plângând, m-am întins, fără să gândesc, să-l mângâi pe câine, să-l facă să-și dea seama că eram prietenul lui și că n-avea de ce să mă atace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
istoria literaturii, ea, creația, nu a fost doar „punctuală”, ca în excesiv de dura perioada stalinistă (un Moromeții, un Bietul Ioanide, Cronică de familie sau Groapa, ca să cităm doar realele, dar puținele texte care au ilustrat un deceniu și mai bine, sufocate, atunci, sub tone de maculatură și mai ales sub povara infectă a unei „critici de partid”!Ă, ci cărțile, textele valoroase au apărut grupate, numeroase, și au început să se distingă nu numai grupuri sau falange literare, dar și un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acelor mase de sute și sute de mii pe care îi „găzduiau” sutele de blocuri clădite tot de el în centura marilor orașe ale țării. Astfel au fost destabilizate „centrele orașelor”, iar vechii lor locuitori au fost pur și simplu sufocați, dacă nu sugrumați de acele sute de mii de țărani izgoniți de pe propriile terenuri și atrași în noile obiective, enorme, industriale. Inși destabilizați moral și psihologic, o masă uriașă de manevră pentru „noul dictator”, care nu mai „lucra” cu armele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
zile, datorită relațiilor lui Ticki în cadrul „Mafiei Albe“, sosiră și vești suplimentare: se spânzurase, cu fâșii rupte dintr-un crac de izmană, de rotița regulatoare a caloriferului din celulă. Bineînțeles, nu avusese la dispoziție cele cinci minute necesare ca să moară sufocat, ci, reperat prin vizetă, fusese transportat în stare de comă la spitalul închisorii Văcărești și depus probabil în aceeași unică rezervă în care am stat și eu. Organele de Securitate care îl aduseră au cerut doctorilor să fie salvat cu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în funcție de intensitatea focului în plită. Mâncam încet. Nu ne grăbeam. Nici n-am fi putut. Boabele astea erau mari, solide, foarte greu, poate chiar imposibil de înghițit, întrucât riscai să-ți rămână în gât și să te îneci; să mori sufocat. Sfărâmarea boabelor de porumb coapte pe plită constituia un test anevoios și riscant pentru dentiția oricărui om necăjit care ar fi fost obligat de împrejurări să se delecteze cu un asemenea meniu, fiindcă după ce se răceau boabele deveneau mult mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
încălzim ca animalele în grajd“ - iar o durea capul, cred că din cauză că se încălzește cu aragazul aprins toată noaptea, iar tata se teme să nu se ia gazul și apoi să-i dea ăia drumul înapoi și să murim toți sufocați. Nouă ne-a picat bine, i-am spus Povești cu zâne lui nebunu’ de frate-meu și el făcea pe Zâna cea Binevoitoare și se mâțâia: „Vaaai, dragă Rozalia, da’ chiar n-ai și tu o rochie mai de Doamne-ajută
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a trei ani de studii, introducerea sistemului pedagogic sovietic, politizarea conducerii la toate nivelele, dar și a procesului educativ, supus unui veritabil mimetism față de modelul sovietic, au fost tot atâtea instrumente prin care orice formă de autonomie universitară a fost sufocata. La o privire detaliată, putem considera învățământul românesc din perioada comunistă, ca fiind învățământ unitar în uniformitate. Acest învățământ de mase a fost menținut după anul 1989 de toate partidele care au condus și conduc țară. În ciuda părerilor avizate, făcute
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
că sudurile sînt bine curățate?! Norocul meu că am scos plafonul, să nu fiu zdrobit... Ușa scîrțîie din nou, închizîndu-se. Mă zbat să ies din cercul măștilor de gaze. Un miros plăcut, ca de parfum, mă învăluie. Am să mor sufocat pentru că nu am masca de gaze. "Masca!..." Mă zbat din nou. Parfumul e mai puternic. "Ajungă-i zilei răutatea ei!..." Cercul de măști se desface încet. O mînă îmi atinge fruntea. O femeie vede la picioarele ei o petală căzută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
șters de tot nici până azi. Doamne, cum ne-a chinuit pe toți omul acela lacom, deja îmbogățit în ciuda mediocrității sale (fusesem împreună cu tata, care m-a ajutat mult și în acea perioadă, la el acasă, intrasem în apartamentul lui sufocat parcă de lucruri și situat în una din cele mai frumoase și mai centrale zone ale capitalei: atunci ne-a speriat pentru prima dată foarte tare și ca o dovadă că ar putea fi și așa ne-a povestit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
coroiat, încadrată de o barbă scurtă și rară. Plecarea se termina printr-o scenă grotescă: diverșii pași în ținută de gală, burtoși și cu podagră, alergînd în urma echipajului padișahului ca niște rațe grăbite să ajungă la baltă, spre a cerși, sufocați, o privire binevoitoare de la Stăpîn, în cea mai aiuritoare escortă de onoare. De la Constantinopol la Salonic am călătorit cu trenul, traversînd cîmpii, fără să fi văzut țipenie de om, doar mlaștini unde berzele în căutare de broaște își înălțau silueta
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în ușă, cînd s-a întors de la premieră, nevastă sa a strigat unuia dintre copii: „Deschide-i și sprijină-l!” într-un acces de generozitate, Sp. l-a lăudat pe N. cerîndu-ne să fim de acord că în el „moare sufocat un umorist”! Revenind la premieră, am aflat că vinul l-au adus doctorul Ganea și primarul Galiță, că nevasta celui dintîi a urcat pe scenă și i-a dat flori autorului („Cel mai greu lucru - se alinta acesta - e ieșirea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și organizației de partid pentru că l-a sprijinit în anumite situații. Aceleași clișee au fost folosite și în caracterizarea lui Petre Filioreanu, redactorul-șef al ziarului. De pildă, Ion Enache (care, în momentele de emoție, vorbește într un fel haplologic, sufocat) a spus: „Tovarășul e un adept al noului, nu se împacă niciodată cu ceea ce face”. Altul i-a remarcat „atașamentul”, altul „calitățile de propagandist”, altul „competitivitatea” (în loc de competența) etc. E drept, nu s-a repetat că „are roade”, formula părînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
simț politic aproximativ, simpli executanți ai unor ordine pe care nu le elaborează, ci le primesc și le transmit mai departe. Nu este, prin urmare, de așteptat vreo modificare de conținut a activității guvernului. Și nicio reabilitare a atribuțiilor sale sufocate atât de sistemul închistat al forurilor partidului, cât și de inconsecvența măsurilor dictate de Nicolae Ceaușescu. Sigur, sub raport caracterologic, există diferențe între Verdeț și Dăscălescu. Primul este un om cumsecade, muncitor și supus. Celălalt este dur, chiar extrem de dur
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ernesto Sábato, ca repere ale unei solidarizări publice. „Scrisoarea deschisă” către Ernesto Sábato era Însă - cititorul deprins cu limbajul codificat al acelei sinistre perioade ceaușiste va Înțelege fără dificultate - dedicată și unei Românii traumatizate de opresiune și mizerie, scriitorilor ei sufocați de teroarea și turpitudinea tiraniei. Între omagiile care sporeau În acei ani În jurul lui Ernesto Sábato, evocat ca un vârf al literaturii contemporane, dar și ca un Înalt model etic al libertății, rândurile „românești” Însuflețeau o particulară vibrație confraternă, detectabilă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și niște muzicieni ascunși cântă un concert fermecător care o derutează pe doamnă. Să nu mai vorbim de sala de baie și de cabinetul de toaletă de un rafinament deosebit. Mélitte nu mai rezistă la atâtea minunății; se simți parcă sufocată și trebui să se așeze"251. Pentru a-și reveni ies în grădină "dar ce surpriză pentru Mélitte să vadă...". Fiindcă și aici grădinarii și-au dat toată silința pentru a da cea mai încântătoare imagine a ceea ce artele au
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
XE "Roman" . De aici rezultă că el n-ar fi participat la toată gama de torturi și asasinări de evrei - de care nu-și amintea - din momentul Îmbarcării și până la sosirea lor În Roman. Pe parcursul acestei călătorii au fost asasinați, sufocați sau au pierit peste 2.000 de evrei. Al doilea comandant de convoi, Ciuhat XE "Ciuhat, Constantin" , a declarat că Însoțitorii convoiului au primit ordin să-i Însoțească pe evrei În ziua pogromului, la orele după-amiezei - sau, cum s-a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
rămas În viață. O femeie și cele trei fete ale ei - femei religioase - nu s-au dezbrăcat din decență, Însă activitatea lor psiho-motorică s-a redus la murmuratul unor versete din psalmi. N-au făcut nici o mișcare de apărare, murind sufocate de cei care au căzut peste ele. Între timp, au Început să apară primele semne de nebunie, halucinații, gânduri nebunești, demență colectivă. Medicul Însuși a Încercat să ajungă la o bancă imaginară și să se așeze pe ea, lângă persoane
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
e un oraș superb, fermecător, dar care a ajuns să semene cu o dantură plină de plombe stranii. A.V. Ce impresie v-a făcut prima imagine a piramidei de lângă muzeul Luvru? A.P. Da, ca toată lumea, întâi am fost recalcitrant, sufocat. Ea are un anumit rol funcțional acolo, și va fi probabil absorbită, cum a fost absorbit Turnul Eiffel, cum a fost absorbit Centrul Beaubourg, care, la început a provocat oarecare scandal. Dar, să zicem că astea sunt, măcar, lucruri care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Paris. Pregătindu-mi plecarea într-o altă locuință, vreme de o lună întreagă, am răsfoit-citit caietele de jurnal, și le-am rupt pe măsură ce le retrăiam. Reflecții grave dar și simple văicăreli, aproximații de tot felul au umplut cu vacarmul lor sufocat un mare sac de plastic, recuperat de o benă a salubrității publice. La ce bun să fi salvat ceva din acele însemnări? Scriem în timp, și pentru un timp. Aceste foi mă ajutaseră să mă reclădesc din ezitări, frici, confuzii
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
Gheorghe Grigurcu Să nu treacă ziua Să nu treacă ziua asta să nu cumva să treacă strada pe furiș să se treacă aidoma unei femei iubite să petreacă fără noi în cheful aiuritor al absenței așa cum e treacă-meargă bolborosind sufocată de pustiire ea mereu trecătoarea cu privirea-nălțată în care mai poți desluși fotografii la minut din trecut să nu treacă ziua Doamne să nu. Un trup două trupuri Aici e un trup celălalt e dincolo de-abia se cunosc de-
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/5056_a_6381]