645 matches
-
cesse ... Et leș fleurs du printemps coulent comme une promesse . Leurs petales volent, parfois , sur la vaste pelouse, Egarees , petulantes , dans une danse andalouse ... Je leș vois et j'admire leur parfum , leur candeur Et je reve, en poemes : je suiș un songeur... Fortune, je me plonge dans mon propre pastel , Comme se cache , dans son nid, une docile hirondelle. Leș bourgeons, attendant le sourire du soleil Enjoue, sur le ciel , parement et merveille, Restent , parfois , ebahis , en fraicheur du matin
PASTEL de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344223_a_345552]
-
aduce Viespar turistic, inși cu minți năuce: Cinicul, Sfântul, Iuda sau Buleandra. Măslini sălbatici, fagi și alunișuri Și-n vârfuri numai jnepenii de piatră I-așteaptă-n Munte printre povârnișuri. Numai aici, cred, diavolii nu latră ... Ce dure-s pantele spre cer: suișuri Spre al credinței foc nestins în vatră ... În vremi păgâne pe această limbă ... În vremi păgâne pe această limbă Îngustă de pământ ce-nfruntă marea, ΄nălțând spre cer splendidă-nfățișarea, Păzit de o zeiță, șarpe, nimfă Ce-ofrandele bogate îi
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
să vii săptămânal în policlinică la mine la control, ai auzit măi, trezitule din morți ? - Am să vin dom’ doctor, sigur c-am să vin, am spus eu părăsind încăperea. ****************************** Mistuitoarele incendii Ale inimii podișuri - Pentru suflete remedii Coborâșuri și suișuri. Focul roș’ ce nu-mi dă pace - Gheena chinului din mine Stă chezaș să nu m-atace Cea care mereu revine. E femeia de culoare Parte din infernul negru, Ea dorind în plin ardoare Trupul meu mizer - „integru”. Mi-aș
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
publicat în Ediția nr. 2284 din 02 aprilie 2017. Așa ne-a fost destinul; să ne zidim la cruce De vânturi vatra noastră, cea sfântă, strămoșeasca, Între puteri mărețe, anume spre a duce A Crucii dragi povară, ca să ne răstignească. Suișuri, coborâșuri, le-am suportat pe toate; Am invatat ca-n viața unirea dă putere Căci a venit și timpul când, prin frățietate, Ne-am avântat în luptă,-mplinind a noastră vrere: O Românie Mică, din două principate, Sub Cuza Voievodul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
peu de vent. Mes oreilles et mon nez șont ennemis du froid. Mes jambes téméraires se hatent... avec lenteur. Je marche déjà depuis une petite demi- heure. Deux soirées par semaine, ça suffit pour la ligne! " Mon Dieu, que je suiș brave!", allègrement je scande. Vivement que je rentre! J 'ai gagné mă médaille! Inspiré du sonnet d'Arthur Rimbaud "Mă Bohème (Fantaisie)" ****** HOINĂRESC PE STRĂZI Cu pumnii-n buzunare Eu hoinăresc pe străzi. Am înnoit acum Haină cea bleu marine
-JE VAIS PAE LES RUES/ HOINĂRESC PE STRĂZI-VERSIUNE BILINGVĂ FRANCEZĂ-ROMÂNĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379844_a_381173]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DULCINEEA ÎN VEȘMÂNTUL NEGRU Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mistuitoarele incendii Ale inimii podișuri - Pentru suflete remedii În coborâșuri și suișuri. Focul roș’ ce nu-mi dă pace Gheena chinului din mine Stă chezaș să nu m-atace Cea care mereu revine. E femeia de culoare Parte din infernul negru - Ea dorește cu ardoare Trupul meu defel integru. Mi-aș dori
DULCINEEA ÎN VEŞMÂNTUL NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379932_a_381261]
-
îl întrețin părinții. Însă puțini pot să înțeleagă sau să judece măcar prin câte greutăți a trecut acea persoană. Viața nu e ușoară și mai ales drumul spre îndeplinirea viselor nu e unul simplu, ci e un drum lung, cu suișuri și foarte multe coborâșuri. Și pentru asta există oameni care acum au parte de succes. Acești omeni care au avut curajul de a lua decizii, poate de cele mai multe ori greșite, dar care nu s-au lăsat și au luptat până la
SUCCESUL INFLUENTAT DE MENTALITATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379983_a_381312]
-
vine dintr-o stea fierbinte Ce, până mai ieri, mă-ndemnase-ntruna : - Scrie tu, Virgile, așterne-n cuvinte Tot ce simți trăind, poartă-ți demn cunună! Din nefericire, muză mea stelara N-a mai suportat să-mi meargă 'nainte! Cu suișuri ziua și căderi pe seară Ea se stinse brusc c-un tremur fierbinte! Tot ce îmi rămas-a de la ea, din vise, E o stare pură de dor îngeresc. Și de-o fi să fie cuvinte nescrise, Printre stele-o
DOR NEÎMPLINIT de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380334_a_381663]
-
vine dintr-o stea fierbinte Ce, până mai ieri, mă-ndemnase-ntruna : - Scrie tu, Virgile, așterne-n cuvinte Tot ce simți trăind, poartă-ți demn cunună! Din nefericire, muză mea stelara N-a mai suportat să-mi meargă 'nainte! Cu suișuri ziua și căderi pe seară Ea se stinse brusc c-un tremur fierbinte! Tot ce îmi rămas-a de la ea, din vise, E o stare pură de dor îngeresc. Și de-o fi să fie cuvinte nescrise, Printre stele-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
un imbold ce vine dintr-o stea fierbinteCe, până mai ieri, mă-ndemnase-ntruna :- Scrie tu, Virgile, așterne-n cuvinteTot ce simți trăind, poartă-ți demn cunună! Din nefericire, muză mea stelarăN-a mai suportat să-mi meargă 'nainte!Cu suișuri ziua și căderi pe searăEa se stinse brusc c-un tremur fierbinte!Tot ce îmi rămas-a de la ea, din vise,E o stare pură de dor îngeresc.Și de-o fi să fie cuvinte nescrise,Printre stele-o caut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
în făptura zămislită de Atotcreatorul, verticalitatea spirituală, cugetul arzând nemistuit și flamura mistică a Crucii credinciosului ortodox. Cătușele sunt prinse de mâinile tremurânde ale creștinilor torturați, deveniți umbrele suferințelor, cu scopul mișelesc de a le sugruma cântarea închinărilor sfinte în suișul lor către Domnul. Zalele cătușelor sunt împletite de neputincioșii putinței, care se târăsc în lașitatea lor spre trădare, nituind Drumul Robilor spre frângere prin calomniile acuzării, arginții vânzării și veninul sufletelor lor zbuciumate de rea credință, dar nivelând totodată cu
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
iluștri și înțelepți, cum este în cazul nostru Marele Împărat Sfânt Constantin, trebuie să lase altor neofiți convingerile personale, prejudecățile, invidia, fariseismul, polemica provocatoare și să treacă dincolo de prezentarea faptelor mundane parcurgând un drum destul de lung, cu înălțimi abrupte, ca suișul filocalic al unei adevărate Mărturisiri de Credință Ortodoxă. În calea sa istoricul trebuie însoțit de obiectivitate, acuratețe, buna credință, de armura calităților înțelegerii intuitive, de cavaleria percepției imaginative, de erudiția unei culturi alese, încorporând astfel darurile spiritului rafinat pentru a
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
prezintă logodna morții ca pe „cea mai dragă dintre nunți”. Toate actele martirice sunt expresia persecuțiilor politico-religioase. Apoteoza sacrificiului sunt Eroii. Aura martiriului sunt Eroii, Mucenicii, Mărturisitorii și Sfinții. Calea martiriului este Crucea răstignirii de bună voie. Calea martiriului este suișul mistic, duhovnicesc al Învierii. Aripile mistice ale martiriului sunt Crucea și Iertarea. Întotdeauna martirii își iartă persecutorii, cerându-I și lui Dumnezeu la fel. Devotamentul, fedelitatea, tăria dreptei credințe, dăruirea necondiționată, suferința, jertfa, manifestate mistic și ascetic se împlinesc în
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
tăria dreptei credințe, dăruirea necondiționată, suferința, jertfa, manifestate mistic și ascetic se împlinesc în creștinul trăitor ca o expresie neîntreruptă a martiriului conștiinței sale. Tocmai de aceea, credința ortodoxă, nădejdea, morala și dragostea sunt virtuțiile supreme și comune tuturor martirilor. Suișul mistic înalță suferința și jertfa creștinului pe altarul sublim al Crucii, acolo unde se oficiază Liturghia sofianică a Învierii. În taina jertfei sălășluiește Iubirea, iar în sânul ei înflorește Frumosul în chip dogmatic, nu estetic. Așadar, Iubirea și Frumosul impun
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Iubirea conferă sfințenia, iar Frumosul dezvăluie aura care-l înveșmântă pe martir în căldura și lumina jertfei sale hristice. Se pare că Frumosul este totuși înaintemergătorul Iubirii. Frumosul provoacă în sufletul curat cunoașterea Adevărului, îi așterne calea credinței, netezindu-i suișul sublim spre Adevărul revelat în piscul căruia sălășluiește Iubirea. Rânduiala divină îndeamă omul spre cunoaștere oferindu-i chemarea Frumosului. Prin urmare, între Frumos și Iubire se țese o legătură de admirație, dialectică de întreținere și stârnire admirabilă. Numai unde este
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
cel tainic, al inimii, al adevărului, al jertfei, cel în care se întrepătrund egal și sublim, Frumosul și Iubirea. Calea dreptei credințe, ortodoxia este bună de urmat, este necesară, dar fără suferința Golgotei, fără piscul Crucii nu se poate atinge suișul mistic al Învierii. Suișul Crucii conferă deplin eliberarea de lumesc, conturează regăsirea drumului împlinirilor noastre atribuindu-ne cunoașterea Adevărului în întreaga sa viziune în care se circumscrie: HRISTOS CEL RĂSTIGNIT ȘI ÎNVIAT. „Pentru a-L cunoaște pe Hristos, în primul
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
al adevărului, al jertfei, cel în care se întrepătrund egal și sublim, Frumosul și Iubirea. Calea dreptei credințe, ortodoxia este bună de urmat, este necesară, dar fără suferința Golgotei, fără piscul Crucii nu se poate atinge suișul mistic al Învierii. Suișul Crucii conferă deplin eliberarea de lumesc, conturează regăsirea drumului împlinirilor noastre atribuindu-ne cunoașterea Adevărului în întreaga sa viziune în care se circumscrie: HRISTOS CEL RĂSTIGNIT ȘI ÎNVIAT. „Pentru a-L cunoaște pe Hristos, în primul rând este nevoie să
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
R., București-1998, p. 145) Suferința în rugă și bucurie în trăirea Crucii devine coparticipare la Patimile Mântuitorului. La patimile noastre Hristos devine copătimitor, iar martirii coparticipă astfel, la Patimile Lui, acceptând cu bucurie Suferința, Crucea, Jertfa, dar și Învierea. Acest suiș mistic, această culme a teologiei implică participarea martirului (ar trebui și a fiecărui creștin) la Patimile, Crucea, Moartea și Învierea Domnului nostru Hristos. Suferința mistică este o nouă revelare a Mântuitorului în cel care o acceptă. Așadar, suferința dă naștere
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Maicii-Fecioare, în Cel mai mare Învățător, Poet, Filosof, Pedagog, Înțelept, Teolog, Părinte al Duhovniciei Ortodoxe, în cel mai mare Împărat și Profet al Cosmosului din toate timpurile în spatele Căruia răsare veșnic Împărăția cerurilor pentru pământenii chemați și aleși să urce suișul mistic spre Aștrii Dorului mântuirii. Toate înfăptuirile supreme ale pământenilor își au sălașul în Cuvântul și Dragostea lui Iisus. Puterea cuvântului Mântuitorului este unică, regală, divină și mântuitoare, ce înnobilează Adevărul Însuși, Care este Hristos-purul și unicul Adevăr. Dacă, Hristos
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
chiliei mănăstirești: „Am învățat din viața Măriei Sale că nu este sfârșit pocăinței, nici dragostei dumnezeiești, și că sufletul însetat după Domnul se vede pururea la începutul căii, și nu știe că se înalță din putere în putere și că pune suișuri în inima sa.”( Monahia Platonida-ex Doamna Despina Milița, soția Sfântului Domnitor Neagoe Basarab, Măria Sa, Neagoe Basarab. Însemnările Monahiei Platonida Doamna Despina a Țării Românești. Schitul Ostrov, 1551) Urmând tradiția Vlăstarelor domnești, ce au urmat Calea Împărătească a lui Hristos, pințesa
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
jertfei sublime, a slujirii lui Dumnezeu și a Neamului, slujire de care se bucură și alte popoare ce nu pot urca până în vârful înălțimii misiunii vocaționale dacice: mistico-hristico-evanghelico-filocalico-sofianică. Nu orice nație, nu ori ce neam sunt hărăzite să urce acest suiș celest în Sinele duhovnicesc fiindcă nu au în gena spirituală, în plămada religioasă Dorul după Dumnezeu întru bucuria sacrificiului suprem cum îl posedă cu prisosință dacoromânii de-a lungul mileniilor. Slujirea creștin ortodoxă a Cuvântului dumnezeiesc devine astfel o poruncă
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Mitropolitul Corneanu îl readuce pe Poet în pridvorul teologiei spunând că:„În realitate, marele nostru poet a fost un creștin autentic, ceea ce rezultă din viața, ca și din opera sa. Poeziile, proza și publicistica ... XVII. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - CALEA MARTIRIULUI - SUIȘUL MISTIC AL ÎNVIERII, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016. Fericiți veți fi voi când vă vor ocărâ și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Stresul vieții mă omoară Vreau să plâng ușor în noapte Ori să fug prin rugi și șoapte. În astralul cel mai rece Vrei să pleci uitând de mine Îngeri albi te vor petrece Prin raiuri negre - vechi latrine. Coborâșuri și suișuri Rupte din dureri absconse Ale inimii-mi tăișuri Se zbat în ritm banal de morse. Nu am vreme de-așteptare Nu vreau a-mi stâlci măsura Cel pierdut în dor - visare Așa cum i-a ursit natura. Sunt un om la
ARMĂSARII MEI LIPIȚANI ÎN GALOPUL LOR PRIN ASTRAL de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381399_a_382728]
-
legea și pietonul de rând, șoferul domniei sale trecând pe culoarea roșie a semaforului în timp ce-l avea drept pasager pe dl. procuror! Chiar așa!! Oare s-au terminat știrile incendiare din România? Până mai ieri, Elenă Udrea reprezenta epicentrul ... XXXII. JE SUIȘ CHARLIE, de Mara Circiu, publicat în Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015. Anul 2015 a debutat pe scena politică internațională cu tristele evenimente din Franța care au readus încă odată în fața noastră realitatea vremurilor în care trăim: intoleranță religioasă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
2015 din 07 iulie 2016. MOTTO : „Privesc viața precum un pasager important de pe Titanic: s-ar putea să nu ajung la destinație, dar măcar merg la clasa întâi.” (Arthur Buchwald) Mistuitoarele incendii Ale inimii podișuri - Pentru suflete remedii, Coborâșuri și suișuri. Focul roș’ ce nu-mi dă pace - Gheena chinului din mine - Stă chezaș să nu m-atace Cea care mereu revine. E femeia de-o culoare Parte din infernul negru - Ea dorește cu ardoare Trupul meu puțin integru. Mi-aș
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]