337 matches
-
tentativa în discuție a fost doar un "test" din partea Rusiei și că, în realitate, "leș Russes ne s'occupent maintenant que de la Pologne et de la France", si ca, din acest motiv, Ecaterina a II-a "est attentive à prévenir tout sujet d'altercation avec la Porte Ottomane" (s. Ven. C.) (cf., loc. cît.). 15 Cf., rapoartele lui von Asp, din lunile iunie-august 1793, în loc. cît., doc. nr. 10-15. 16 Cf., loc. cît., doc. nr. 17 și 18; justificarea oferită de Ignatius
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
între Marea Britanie și Rusia, la 7/18 februarie 1795, care deschidea calea constituirii acelei Triple Alianțe, de vreme ce, articolul XX stipula că "și quelque autre Puissance voudrait accéder à cette présente alliance, leurs dites Majestés șont convenus de concerter ensemble au sujet de l'admission d'une telle Puissance" (s. Ven.C.)63. Franța nu era menționată în mod expres în tratat, dar era subînțeleasa prin sintagma "l'ennemi commun", împotriva căreia au dezlănțuit o și mai aprigă propagandă, cu scopul de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Porții poate fi sugerat de articolul X, care stipula, între altele, ca "la pârtie requérante (Poartă n. Ven.C.) fournira à l'escadre auxiliaire tous leș vivres dont elle aură besoin, d'après ce qui aură été fixé à ce sujet à commencer du jour de l'arrivée de cette escadre dans le canal (Strâmtoarea Bosfor n. Ven.C.)... Leș vaisseaux de guerre et de transport des cours alliées, auront pendant tout le tems que durera la guerre commune, la libre
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
audibil măcar pentru sine", Într-o mulțime proliferantă de voci, la ora la care, vorba lui Sloterdijk, “individul este masă”. PS Numele celor două autoare din care am citat fragmente exemplare pentru ceea ce consider a Însemna autoficțiune sînt Christine Angot (Sujet Angot, Fayard, 1998) și Elena Vlădăreanu (Pagini, Timpul, 2002). Nu-i așa că amîndouă scriu de parcă s-ar fi vorbit? IV. 3.3. Autoficțiuni dionisiace Nu toate autoficțiunile sînt crude, violente, subîntinse de un mesaj social, de revolte ale memoriei, de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
res cogitans și, În același, timp, chintesența comună indivizilor, ceea ce-i unește În lume: Într-o lume unică gestionată de relații de putere conform unui sistem pe care subiectul nu-l poate controla deși ar vrea, pentru că-i este supus (sujet). CÎnd spui subiect, drama existențială s-a pronunțat În aceeași mișcare a coardelor vocale și a fost confirmată În conștiința de subiect a fiecăruia. Istoria numără subiecți cu o puternică dorință de libertate, neîmplinită Însă. Indivizii sînt liberi fără s-
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de marile ei majuscule (Opera, Stilul, Inspirația, Viziunea despre Lume, Opțiunile fundamentale, Geniul, Creația, etc.), istoria literară pare să ignore În mod deliberat scriitura ca practică, ca travaliu. » (apud Magazine littéraire, no cit., p. 52. ) Michel Foucault, L’Herméneutique du sujet. Cours au Collège de France, 1981/1982, Paris, Seuil, Gallimard, 2001. Volum tradus În românește la Polirom de către Bogdan Ghiu, În 2003. Vezi de pildă La Chair fraîche, miniromanul publicat În colecția Folio de 2 euro (Gallimard 1994, 2002) Marin
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
surréalisme, Paris, Idées-Gallimard. BUISINE A. 1974: "Un cas limite de la description: l'énumération", în La Description, col. P. U. Lille, ed. Universitaires. BRONCKART J.-P. & al. 1985: Le Fonctionnement des discours, Neuchâtel-Paris, Delachaux & Niestlé. CAUTER MAN M.-M. & CRACZYK B. "Sujet: décrivez votre chambre", în Le Français d'aujourd'hui, nr. 74. CERTEAU M. de 1975: L'écriture de l'histoire, Paris, Gallimard. CHAROLLES M. 1978: "Introduction aux problèmes de la cohérence du texte", în Langue française, nr. 38, Paris, Larousse. COMBETTES
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pp. 113, 270-275, 439, 441, 442. * Maurice Couquiaud, L'horizon poétique de la connaissance, Paris, L'Harmattan, 2003, p. 256. * Cassian Maria Spiridon, Atitudini literare, t. iii, Ucenicia libertății, București, Cartea Românească, 2003, pp. 19, 32, 256. * Patrick Paul, Formation du sujet et transdisciplinarité, Paris, L'Harmattan, 2003. * Pompiliu Crăciunescu, Strategiile fractale, Iași, Junimea, 2003, pp. 7, 19, 46, 58, 115, 121, 123, 130, 139, 154, 158-160. * Simona Modreanu, Le Dieu paradoxal de Cioran, Monaco, Rocher, 2003, pp. 124, 175. * Dominique Temple
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de revitalizare pusă la lucru pretutindeni, un izvor inepuizabil și pentru creația literară. Căci "istoria noastră, nota redactorul, are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și de poetice pentru ca să găsim și noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații." A doua sursă capitală trebuia să devină folclorul, domeniu a cărui însemnătate pentru renașterea culturii noastre Kogălniceanu o revelase și mai înainte, urmând o directivă spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de dezvoltare. Semiotica nu este doar un simplu instrument noțional susceptibil să ne ajute în analiza diverselor semne care compun universul nostru social; devenim noi înșine locul și timpul în care se operează semioza (cf. formula lui G. Deledalle le sujet est un adverbe de lieu et de temps). Altfel spus, nu noi controlăm procesele de semioză, ele definesc condițiile vieții noastre afective, sociale, intelectuale. PARTEA A II-A SEMIOTICI REGIONALE 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii Filosofia
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Violence in Schools: A National Study. Final Report, Alfred University, New York. GAUVIN M. (sub dir.) (1995). "La violence en milieu scolaire au Québec 1988-1992: l'état de la question. Analyse des rapport sociaux inhérents à la production du discours sur le sujet", Études et Recherches, vol. 2, nr. 1, Université Laval- CRIRES, Québec. GEFFRAY C. (1995). Chronique de la servitude en Amazonie brésilienne, Karthala, Paris. GERLER E. JR. (ed.) (2004). Handbook on School Violence, The Haworth Press, New York. GIDDENS A. (1990). The Consequences
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Criminology 55h Annual Meeting, Denver, Colorado. VAN ZANTEN A. (2001). L'École de la périphérie. Scolarité et ségrégation en banlieue, PUF, Paris. VERNANT J.-P., VIDAL-NAQUET P. (1972). Mythe et tragédie en Grèce ancienne, Maspero, Paris. VERNANT J.-P. (2004). Le sujet tragique: historicité et transhistoricité", in VERNANT J.-P., VIDAL-NAQUET P., Mythe et tragédie en Grèce ancienne, vol. 2, La Découverte, Paris. VERNANT J.-P. (1986). La Mort dans les yeux, Hachette, Paris. VERSCHAVE F.X. (2000). Noir Silence. Qui arrêtera
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
feminine. Georges Duroy învăța de la femei artă conversației, precum și arta scrisului: "Alors îl parla de șes projets, en termes vagues, puis recommença avec elle la conversation qu'il venait d'avoir avec Mme Walter; mais comme îl possédait mieux son sujet, îl s'y montra supérieur, répétant comme de lui des choses qu'il venait d'entendre" [Maupassant, Bel-Ami, p.34]. Spiritul feminin a marcat puternic limbajul de salon, șlefuind caracterele și moravurile, cum observa filosoful englez Hume. Este interesantă observația
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
l'opposé de "l'événementiel", ce dernier se présentant comme quelque chose d'inconnu, assez souvent comme un phénomène innatendu, peu ordinaire, n'ayant pas de fonction de régulation, mais jouant au contraire celle de modificateur. Dans certains cas le sujet ne consent pas à la rupture du stérotypé par l'événementiel" [Bondarenco, p.168]. 153 "La représentation instaure donc un écart par rapport à l'objet, écart qui est au principe de l'art" [Thorel-Cailleteau, p.22]. 154 "În societate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
din perioadele cele mai strălucite în istoria Franței: "le Second Empire (...), avec șes fastes (...) d'exposition universelle, n'est-il pas la dernière et belle époque d'un cosmopolitisme" [Dupront, p.1468]. Flaubert va notă în Dictionnaire des idées reçues: "Exposition: sujet de délire du XIX siècle". 178 Punerea în spectacol a bulevardelor (prin decor arhitectural și defilări), a cafenelelor (prin proiectarea interiorului spre exteriorul bulevardelor), a marilor magazine (prin etalarea mărfurilor) a determinat, în mare măsură, rolul spațialității în epoca modernă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
l'opposé de "l'événementiel", ce dernier se présentant comme quelque chose d'inconnu, assez souvent comme un phénomène inattendu, peu ordinaire, n'ayant pas de fonction de régulation, mais jouant au contraire celle de modificateur. Dans certains cas le sujet ne consent pas à la rupture du stéréotype par l'événementiel" [Bondarenco, p.167-168, subl.n.]. 241 O putem califica că aventuriera și imprevizibilă. "Des gaietés nerveuses la prenaient, dés caprices prodigieux, dont s'entretenaient leș journaux, en la désignant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Bibliothèque de la Pléiade, Éditions Gallimard, Paris, 1968. Valéry, Paul, "Eupalinos ou l'Architecte" (1921), în Oeuvres, tome ÎI, ediție stabilită și adnotata de Jean Hytier, introducere biografica de Agathe Rouart-Valéry, Bibliothèque de la Pléiade, Éditions Gallimard, Paris, 1971. Valéry, Paul, "Au sujet d'Eurêka", în Variété, I, Editions Gallimard, Paris, 2009. Valéry, Paul, "Avant-Propos", în Lucien Fabre, Connaissasnce de la Déese, Société Littéraire de France, Paris, 1920. Valéry, Paul, "Petite lettre sur leș mythes" (1929), în Variété, I, Editions Gallimard, Paris, 2009. Vulpescu
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
des conditions et des variétés de l'existence [...] Ce n'est pas să chère personne qu'il [le génie] élève à ce haut degré, puisqu'il la renonce en y pensant, et qu'il la substitue dans la place du sujet par ce moi inqualifiable, qui n'a pas de nom, qui n'a pas d'histoire, qui n'est pas plus sensible, ni moins réel que le centre d'une bague ou d'un système planétaire - mais qui résulte de
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
des conditions et des variétés de l'existence [...] Ce n'est pas să chère personne qu'il [le génie] élève à ce haut degré, puisqu'il la renonce en y pensant, et qu'il la substitue dans la place du sujet par ce moi inqualifiable, qui n'a pas de nom, qui n'a pas d'histoire, qui n'est pas plus sensible, ni moins réel que le centre d'une bague ou d'un système planétaire - mais qui résulte de
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
of communicative gestures Résumé La décision de l'approche de la sémiotique du geste dans la communication didactique est née de l'inquiétude liée à certains aspects scolaires et sociaux actuels, visibles au niveau national pour tout le corps enseignant, au sujet de la diminution de la résonance de l'intervention éducative à l'égard des apprenants, de la dégradation de l'importance et de la perspective de la relation enseignant-apprenant, du dénigrement du statut et de l'image de l'enseignant, de la démotivation scolaire et de la
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
uns des autres, que la Société "Idealul" tenaient șes assises dans divers éstaminets de baș étage, qu'ils n'y réglaient pas leurs comptes, pas plus de ceux de leurs propriétaires, fourniseurs. J'ai reçu même des réclamations à ce sujet. J'eus une certaine désillusion de voir que M. Becescu, que j'aurais cru plus sérieux et qui avait certains moyens, s'étaits lui aussi laissé entraînné. Ce qui perd ici tous ces jeunes gens, ce șont leș courses où
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Leș quatre chapitres du livre répondent aux quatre grandes questions évoquées précédemment, auxquelles des questions supplémentaires se șont ajoutées. Des réponses fragmentées, car l'idée de fragmentarium est un leitmotiv de cette étude: dans l'opinion de l'auteur, aucun sujet ne saurait être complètement épuisé, donc l'historien ne peut restituer le passé que partiellement. Tous leș fragments șont néanmoins réunis dans une architecture classique, chaque chapitre étant structuré en une introduction, quatre sous-chapitres et une petite conclusion. La même
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
professionnel, moins visibles parfois. Ce type de démarche, plus difficile à căușe du nombre restreint des sources ou à căușe de la difficulté à leș retrouver, vu qu'elles ont été peu ou pas du tout explorées par l'historiographie du sujet, ouvre de nouvelles pistes de recherche. Descendant au niveau local et au niveau des individus moins " exceptionnels ", l'analyse des carrières des jeunes qui ont fait des études à l'étranger permet une évaluation plus large et plus fine de
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
se rapportaient aux normes d'organisation de l'université fréquentée, leurs projets professionnels ou humains, ou bien leș stratégies discursives utilisées pour convaincre leș autorités (roumaines ou belges) de leș aider. L'intervention des parents met en lumière, au-delà du sujet proprement dit des demandes, leș liens familiaux, leș relations entre leș parents et leș enfants. De même, leș lettres de ces jeunes et de leurs parents șont une source précieuse pour étudier leș pratiques des institutions, telle la Légation de la
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
superficial în lumea concretului, fapt curios la un spirit care vrea săi îndrepte răul social. Poemul este, de regulă, o lungă demonstrație, o acumulare orizontală de abstracțiuni întărite cu alte abstracțiuni. Poemul este deliberat ținut aproape de pămînt ("Astfel de nalte sujeturi pentru muza mea nu sînt/ Pîn-a nu zbura în ceruri, ea se cearcă pe pămînt"), într-un mers lin, la pas, în ritmul și cu spiritul de circumspecție al unei inspecțiuni teritoriale. Muza nu zboară deloc, degeaba spune poetul că
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]