2,367 matches
-
puternică de aer polar, care a ajuns în Brazilia, a provocat ninsori în cel puțin 36 de orașe ale (statului) Santa Catarina", a raportat site-ul institutului Somar Meteorologie, citat de realitatea.net. Cincisprezece localități din statul Rio grande do sul (sudul extrem), la frontiera cu Argentina, au înregistrat temperaturi sub zero grade. Pe dealurile din Cambirela, în apropiere de Florianopolis, capitala statului Santa Catarina și celebră stațiune balneară din sud, a nins pentru prima dată în 58 de ani. Capitala
Ninsori și temperaturi negative în Brazilia, după zeci de ani by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63758_a_65083]
-
mea] și se uita la el de jos în sus, așa cum îl privea și în urmă cu zece ani împreună cu vărul ei, parcă-i vede, îmbrăcați la fel, cu pantaloni de trening și tricouri scurte." (p. 15) Trec peste „un sul infim de hârtie, probabil îndelung frecat între buricele degetelor, o mărgioară [subl. mea] de agendă pe care Iulică scrisese mărunt și ordonat Fierari 2" (p. 20) și „spusese tâmplarul răsucindu-și pe degete părul sur, pe care îl purta tot
Tichia de mărgăritar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6386_a_7711]
-
fermier din Brazilia a șocat medicii atunci când s-a prezentat la spital cu un obiect înfipt în burtă, care l-ar fi omorât în mod normal. Gregório Steinmedc, un fermier în vârstă de 56 de ani din Rio Grande do Sul, tăia lemne cu un fierăstrău electric. Bărbatul a făcut o mișcare greșită, iar fierăsătrăul i s-a în fipt în burtă, potrivit brazildispatch.com. Deși era într-o stare gravă, Steinmedc nu a mai așteptat salvarea, s-a urcat în
Ce a avut acest bărbat înfipt în burtă. Medicii au fost uluiți by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/64067_a_65392]
-
vîrful pensetei sub robinet, îl scutură bine și se aplecă iar asupra rănii. Cînd termină, dezinfectă rana pentru ultima oară, sfîșie cutia de comprese de la Cooperative, le puse peste găurile din picior și le legă cu niște feșe dintr-un sul folosite de regulă pentru oi și capre. Apoi se ridică, umplu cu apă paharul de plastic de pe polița chiuvetei și îl bău. Îl umplu iar și mai bău două pahare. După aceea se întoarse în dormitor și se întinse pe
Cormac McCarthy - Nu există țară pentru bătrîni by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/6316_a_7641]
-
de la atac până când maimuța este înghițită cu totul, durează 38 de minute. Potrivit oamenilor de știință, șarpelui i-au trebuit apoi 76 de minute pentru o ingera primata. Júlio César Bicca-Marques, cercetător la Universitatea Catolică Pontificală din Rio Grande do Sul, spune că femela de maimuță urlătoare roșie Purus nu a văzut șarpele care o aștepta în copac. În studiul său, Dr. Bicca-Marques sugerează că șerpii se hrănesc cu maimuțe mai des decât se credea până acum. Din păcate pentru ea
Vezi momentul în care un boa înghite o maimuţă - VIDEO by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63467_a_64792]
-
CFR Călători informează că toate magistralele de cale ferată sunt deschise, miercuri, dar pe opt linii sunt restricții de circulație, iar 177 de trenuri sunt anulate. Potrivit situației centralizate până la ora 08.00, circulația este restricționată, din cauza sulurilor de zăpadă, pe opt linii, respectiv Brăila - Făurei-Buzău, București Nord - Urziceni, Golești - Chitila, Mărășești - Tecuci-Barbosi, Ploiești - Râmnicu Sărat-Adjud, Ploiești Sud-Armășești, Urziceni - Slobozia și Verești - Leorda. Pe aceste linii este interzisă circulația trenurilor formate din automotoare, echipele de intervenție acționând cu
Restricţii de trafic feroviar. Vezi ce rute sunt afectate () [Corola-journal/Journalistic/47398_a_48723]
-
o tensiune caracteristică spre totalitate. Ca poet, ca eseist, ca romancier, Gabriel Chifu dă expresie unei vocații totalizante proiectate atât asupra vieții comune, umile, cât și a cosmosului. Semnificativă în sensul acesta, în cartea ultimă, este poezia „Papirus”: „A făcut sul întreg peisajul Cerul cu nori și câteva stele; apoi, văzduhul prin care tocmai trecea vântul, tocmai trecea mirosul liliacului înflorit, tocmai trecea o umbră (...) Da, am strâns, am rulat tot universul meu, ca pe un papirus” Tema unificatoare a cărții
Amintire by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4989_a_6314]
-
Leandro Alem, Piața 9 Mai, strada Callao, Piața Imaculatei Concepții, Luna Park, bulevardul General Paz, strada Corrientes, strada Cangallo, Piața Sân Martin etc. Metropola Buenos Aires, înfăți- șată în Despre eroi și morminte, este una dublă: pe de o parte oră- sul de la suprafață, pe de altă parte, orașul subteran. Dar, desi orașul din realitatea geografică este aerisit și spațios, cititorul românului se simte înghesuit și supravegheat, forțat să se strecoare pe străzi și bulevarde care se succed în avalanșă. Străzile par
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
din anii 1950, ghicitoare, are o oglindă cu puteri supranaturale. De fapt, în ea locuiește chiar diavolul, care mai iese din când în când să-și facă de cap. Oglinda, care poate la fel de bine să dispară sau să se facă sul, schimbă stăpân după stăpîn. Capitolul e un periplu prin întreaga Europă în căutarea acesteia. Capitolul 3, Collabo: povestea lui Henry Roland Louis Duplessis de Montfeuilles, marchiz de San’qui, devenit collaboîn Franța celui de-al Doilea Război Mondial, care-l
Nici un schepsis by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3667_a_4992]
-
urcă pe spatele unui tablou cu păr blond cu gura strîmbă el vine de cîte ori vrea intră ca un ogar în vizuina dihorului perdeaua se dă la o parte primitor și dulce dezveliș al nopții cînd mîngîi în somn sulul de papirus de fapt ce iubesc eu mai mult sexul băiatului adormit între sînii doicii sau acest lac înghețat pe care scriu cu patinele de la cinsprezece ani trei nopți la rînd am visat lăptarul venea la poartă măgărușul făcea i-
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
L'Europa, invece, nello stesso intervallo di tempo fă registrare una variazione minimă (7%). Asia, America Latină ed Oceania fanno registrare una crescita tra îl 60 ed îl 70%, mentre la variazione è di circa îl 40% în Nord America.3 Sul versante migratorio, invece, negli anni '80 l'Europa rappresentava circa un terzo del saldo migratorio per le aree continentali în attivo e, a partire dagli anni '90, arriva a rappresentare circa la metà del saldo netto. Dopo una flessione (anche
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cittadinanza (circa 7% popolazione europea) e di circa 51 milioni di immigrati, ossia residenti în un Paese diverso da quello di nascita (circa 10% della popolazione europea); l'Europa è diventata anche îl primo continente per incidenza della popolazione emigrata sul totale della stessa popolazione europea.6 Nel 2013, la grande maggioranza di stranieri residenti (UE e non UE) și distribuisce în cinque paesi, tre con una consolidată tradizione come destinazione dei flussi migratori - Germania (7,7 milioni); Regno Unito (4
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
indigenza (nel peggiore). Mă è oltremodo evidente che non possono essere le sole a guidare questi incessanti flussi di persone e che la comunità internazionale ha l'obbligo di intervenire con misure e strategie onnicomprensive a livello globale. Îl dibattito sul multiculturalismo Nella Comunicazione della Commissione Europea del 13 maggio del 2015 riguardante l'Agenda europea sulla migrazione, finalmente, emerge la consapevolezza che îl fenomeno migratorio, che stă approdando sulle rive dell'Europa, ha un complessità tale da richiedere un nuovo
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
un aspetto cardine della questione immigrati e cioè che queste persone avrebbero costruito, di lì a poco, famiglie e reti amicali tali da prospettare un loro status di cittadinanza nel paese ospitante, come effettivamente è accaduto dove le politiche incentrate sul multiculturalismo hanno funzionato. Quando și sono chiuse le frontiere, invece, si è alimentato îl "mercato" degli ingressi e soggiorni clandestini, che hanno contribuito alla diffusione di un'allarmante illegalità nei rapporti di lavoro, del tutto irregolari, basati sull'elusione dei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
essi, mă all'interno di un sistema generale di diritti e doveri di cittadinanza",20 sono state per lo più interpretate, nei paesi europei, în termini di riconoscimento sociale della presenza di diverși gruppi culturali, e quindi di politiche basate sul "pluralismo culturale", che rappresentava ben altro. Per Kymlicka 21 îl multiculturalismo, quale politică e forma d'inclusione sociale, è possibile sulla base di tre condizioni indispensabili: costruzione di un'opinione pubblica, che tende a venir meno se nei fatti i
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sertarele frumos ordonate, doldora de tacâmuri și șervete de masă gata scrobite și impecabil călcate, cu prosoapele mari și pufoase stivuite în rafturi, cu halate plușate atârnate în cuierele celor trei băi, cu săpunuri în savoniere și hârtie higienică în suluri. Străbătând vaste încăperi, eroina găsea biblioteca mare ticsită de cărți îmbrăcate în piele, respectiv cu tot ce-i trebuie unui om ca să trăiască civilizat, începând cu lucrurile mari, importante și costisitoare și sfârșind cu cele mai mărunte accesorii. Curios, această
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
riflesso dell'"allargamento" del ruolo e dell'intervento dello Stato nella realtà novecentesca, avviene nei Quaderni în due direzioni: a) la comprensione del nuovo rapporto tra politică ed economia, che Gramsci individua come uno dei tratti peculiari del Novecento, riflettendo sul "corporativismo" fascista, sulle esperienze dell'Unione Sovietică, sulla situazione che ha fatto seguito al "crollo di Wall Street". Da notare che queste tematiche erano presenti nei dibattiti teorici della Terza Internazionale come dell'austromarxismo già dall'inizio degli anni venti
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
più evidente oggi, quando lo sviluppo dei mass media e la loro incidenza appare così largamente riconosciuta: ai vecchi "apparati egemonici" come la scuola o la stampa și sono infatti aggiunte - fondamentali nella creazione del senso comune - le televisioni, terreno sul quale spesso le connotazioni di "pubblico" o "privato", di "politico" o di "economico", încontra molte difficoltà. Îl termine "società civile" non compare în Q 1, 47, 56, mă îl concetto è presente, come și evince anche leggendo Q 6, 24
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
È chiaro che Gramsci descrive qui îl cammino dell'egemonia, e vede una classe come matură per porre la propria sfidă egemonica solo în quanto giunge a esprimere ed esprimersi în un partito e a "diventare" Stato. Concludo le notazioni sul Quaderno 3 richiamando l'attenzione șu Q 3, 61, 340, che sia pure con qualche ambiguità mi sembra inizi ad "allargare" îl concetto di Stato: "...ogni elemento sociale omogeneo è "Stato", rappresenta lo Stato, în quanto aderisce al suo programma
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
vită sociale nella direzione tracciata dallo Stato-governo, ed è tanto più "funzionario" quanto più aderisce al programma statale e lo elabora intelligentemente". Gramsci mette în guardia (un po' sibillinamente) da "forme statolatriche". Și è ancoră di fronte a una riflessione sulle esperienze "totalitarie" a lui contemporanee. Egli stă parlando în particolare del regime sovietico, come appare chiaro se și legge la notă 69 del Quaderno 9, dove - ribattendo alle critiche elitiste alla democrazia e ai suoi contenuti "numerici" - giunge a parlare
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
di società civile" (nel senso, si potrebbe dire, che Stato = società politică + società civile, cioè egemonia corazzata di coercizione). Q 6, 136, 800: organizzazioni e partiți "în senso largo e non formale" costituiscono "...l'apparato egemonico di un gruppo sociale sul resto della popolazione (o società civile), base dello Stato inteso strettamente come apparato governativo-coercitivo". Q 6, 137, 801: "Concetto di Stato [...] per Stato deve intendersi oltre all'apparato governativo anche l'apparato "privato" di egemonia o società civile". Q 6
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
dittatura + egemonia)". A questo punto dei Quaderni, dunque, Gramsci è pervenuto al concetto di "Stato integrale" o "allargato" che descrive nella lettera a Tania del settembre 1931: società politică + società civile, apparati governativo-coercitivi + apparati egemonici. Vorrei qui richiamare l'attenzione sul termine "apparato egemonico", che compare în Q 6, 136, 800, espressione che mi sembra di fondamentale importanza perché rimanda alla materialità dei processi egemonici: non și tratta solo di "battaglia delle idee", mă di veri e propri apparati preposti alla
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
conformismo" non lascia alla società civile spontaneità alcuna: "În realtà lo Stato deve essere concepito come "educatore", în quanto appunto tende a creare un nuovo tipo o livello di civiltà; come ciò avviene? Per îl fatto che și opera essenzialmente sulle forze economiche [...] non deve trarsi la conseguenza che i fatti di soprastruttura siano abbandonati a se stessi, al loro sviluppo spontaneo, a una germinazione casuale e sporadica. Lo Stato è una "razionalizzazione" anche în questo campo, è uno strumento di
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Sbagliate, se prese alla lettera, come și è già detto. Sappiamo che Gramsci scrive i Quaderni come appunti, che mette più volte în guardia îl lettore (futuro e presunto) sulla necessità che essi hanno di essere rivisti, vagliati, forse corretti, sul fatto che bisogna sforzarsi di cogliere più îl "ritmo del pensiero" che "le singole citazioni staccate" (Q 4, 1, 419). Questo sembrerebbe appunto uno dei cași. În realtà, per Gramsci îl rapporto è dialettico, di richiamo e influenza reciprocă. Come
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
III, p. 2012. 19 Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, op. cît. 20 Guido Liguori, Pasquale Voza (îngrijita de), Dizionario Gramsciano 1926-1937, Carocci editore, Romă, 2009, p. 861. 21 Antonio Gramsci, Enzo Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă, 1978, p. 20. 22 Ibidem, p. 22. 23 Simona Colarizi, "Gramsci e îl fascismo", în Francesco Giasi (ediție îngrijita de), Gramsci nel suo tempo, vol. I, Carocci editore, Romă, 2008, p. 339. 24 A. Bordiga, "Gli
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]