2,532 matches
-
tăgăduită, dar se impune a lua în considerație și anii 1940-1945 ai Universului literar care, cel puțin, prin mijlocirea rubricii Cîntece noi a lui Ștefan Baciu (1918-1993) a adus un însemnat reviriment în sprijinirea tinerelor talente. Poșta redacției prezentată în sumarul revistei România literară a avut un rol însemnat pentru statornicia publicației. Chiar în articolul-program, Cuvinte pentru încă un drum se afirmă legătura cu trecutul, dar și cu sprijinirea tinerelor talente, cărora li se răspundea clar: "Ne-am impus să promovăm
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
că meseria mea de cronicar de ediții mă îndreaptă, fără alte explicații și scuze, spre acest capitol al ediției Caragiale). Și pentru că spațiul unei cronici e, totuși, fatalmente limitat, mă voi opri exclusiv la primul volum al ediției. Firește că sumarul respectă împărțirea operei literare în volumele publicate de scriitor în timpul vieții și o secțiune întreagă e consacrată postumelor, încheiată cu titlul atribuit "Ultimele cugetări" reproduse din al treilea volum (1962) al ediției Rosetti, Cioculescu, Călin, unde se și da o
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
umbra". În despărțămîntul literaturii fantastice românești, Oscar Lemnaru și-a găsit locul său umbros. Dl Mircea Braga, coleg de generație, a avut fericita idee de a restitui acest unic volum al lui Oscar Lemnaru. Și i-a adăugat, lăudabil, în sumar, o addenda constînd în fragmentul de roman neîncheiat și eseuri strălucitoare, inclusiv unul, intitulat chiar Romanul fantastic. Dl Mircea Braga a făcut, prin restituirea întreprinsă, o faptă de istoric literar demnă de toată lauda. Iar studiul introductiv e învățat, pătrunzător
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
Prietenul Teodor Vârgolici a reluat, pentru a treia oară, publicarea unei ediții (primele două fuseseră, totuși, culegeri de "opere alese") din operele lui Galaction la Editura Minerva. Păstrîndu-și ritmul anual, ediția a ajuns la volumul al VI-lea. Compozit în sumar, acest volum conține cîteva scrieri teologale, studiul despre Eminescu (fără nici o valoare, scris în 1924, cu opt ani, deci, înainte de scrierea fundamentală a lui G. Călinescu), un altul, mișcător, despre Vlahuță (azi scriitor ieșit iremediabil din uz) și două cicluri
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
prieteni; am uitat să notez că, surprinzător, prozatorul teolog a fost și un constant apărător și propagator al doctrinei sioniste) și cea intitulată O lume nouă, conținînd publicistica sa revoluționară de după primul război mondial. Dar, așa compozit cum se prezintă sumarul acestui al VI-lea volum al ediției, dezvăluie negreșit interes. Mai întîi de toate pentru scrierile teologale. În 1907, semnînd cu numele său originar Grigore Pisculescu, își susține teza de licență în teologie (în același an se va și căsători
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
dovedește un excelent ordonator de materie, dar se exprimă indirect, prin intermediul citatului. Parafraza academică poate deveni un obstacol serios chiar pentru vocea autorului. Iar cînd se abuzează de ea, vocea criticului devine indistinctă. Cum spuneam, Bodiu poate fi "ghicit" din sumarul cărții - acolo se vede, în primul rînd, o opțiune. "Caragialismul" optzeciștilor este iarăși o problemă foarte bine circumscrisă, dar nediscutată (altfel spus, indiscutabilă). Cel puțin o nuanță se impune. Șaizeciștii se întorceau la Maiorescu, optzeciștii spun că se întorc la
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
opinia majoritară în rîndurile celor care i-au comentat, în timp, cărțile. De la primele sale volume, tematica a uimit: obsesii, perversiuni (eventual, cu caracter morbid), cu detalierea scenelor de sex; prin contrast, stilul este precis și rece, perfect controlat, conturînd sumar, dar eficient. Enduring Love e unul dintre ultimele romane publicate de McEwan (1997) și al doilea tradus la noi - după Cîinii negri, romanul cu cea mai mare deschidere către politic semnat de acest autor atras permanent de caracterul aberant - provocator
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
Rodica Zafiu Meniurile restaurantelor sau sumarele cărților de bucate conțin - nu numai la noi - un amestec pitoresc de limbi, asociind autenticitatea și invenția, exactitatea și aproximația, urmînd moda și manipulînd conotațiile culturale și sociale ale preparatelor. În cazul românesc, domeniul e foarte instructiv din punct de
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
ciclu închinat risipirii câtorva confuzii păgubitoare imaginii țării." Printre studiile de economie comparată (Managementul american, un model posibil - N. Costake, M.V. Petrescu) sau cele de analiză istorică (S.U.A. și Marea Unire a românilor din 1918 - Vasile Stoica) se strecoară în sumarul revistei și câteva studii de antropologie aplicată, conținând date puțin cunoscute de mulți dintre noi (Un muzeu de artă folclorică românească în America - Hellen Cullian, Comorile bisericii Sf. Maria din Cleveland-Ohio - Ioan Comșa). Aflăm de pildă, nu fără o oarecare
Cu mâna întinsă peste Atlantic... în semn de prietenie by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16251_a_17576]
-
noi (deși cel mai adesea reacția de răspuns este condescendent ironică), acesta din urmă invoca, sugerînd drept fundal forul lui Traian, consanguinitatea: Ne leagă imperativa lege a sîngelui ca și ghesul inimii noastre, cu pulsații latine. (p. 7) În șaisprezece sumare capitolașe, A. Cosma semnala diacronic, prin mari salturi, prezențe preromane, romane și italiene, pînă în 1777, anul cînd Francesco Griselini și-a încheiat rodnicul sejur trienal în Banat. În realitate, el doar a numit personalități și evenimente despre care acesta
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
d-na Ilinca Zarifopol Ilias la Editura Polirom, datată mai 1882, Maiorescu îi propusese amicului său literar să-și adune poeziile într-o culegere. Poetul nu a făcut-o. Dar dl N. Georgescu socoate, totuși, că poetul și-a alcătuit sumarul, păstrîndu-l în pachet, care i-ar fi (cum?) parvenit lui Maiorescu. Astfel încît (și astfel se minimalizează inițiativa și efortul lui Maiorescu) ediția princeps are la fundamente voința poetului, materializată în acest stoc (pachet) de poezii, încît stabilirea sumarului acelei
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
alcătuit sumarul, păstrîndu-l în pachet, care i-ar fi (cum?) parvenit lui Maiorescu. Astfel încît (și astfel se minimalizează inițiativa și efortul lui Maiorescu) ediția princeps are la fundamente voința poetului, materializată în acest stoc (pachet) de poezii, încît stabilirea sumarului acelei prime ediții nu e meritul criticului, ci chiar al poetului. Bizară ipoteză și prin nimic demonstrată. Într-un loc (p. 128 din întîiul volum), referindu-se la scrisoarea lui Maiorescu către poetul aflat la sanatoriul vienez Ober-Döbling și la
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
mai strălucite". Și autorul nostru deduce de aici: Se referă la orînduirea poeziilor, la arhitectura volumului. Dacă nu-și ia în nici un fel răspunderea îndreptărilor filologice - cum și-ar lua-o el pe aceea a schimbării (întocmirii) ordinii?" poeziilor în sumar. Dreptate a avut, aici, regretatul Petru Creția care a precizat: "felul în care se urmează poeziile lui Eminescu în această primă adunare a lor într-un volum este opera exclusivă a lui Maiorescu". Revenind la ipotezele minimalizatoare ale lui N.
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
trimis astăzi corectura ultimei coli (nr. 20)") și socotind că ediția princeps are numai 19 coli plus opt pagini (o jumătate de coală), dl N. Georgescu îl face vinovat pe Maiorescu că a încredințat tiparului o coală în minus decît sumarul întocmit de... poet. De aici ar fi provenit adaosurile din sumar (socotite inedite) în viitoarele ediții ale plachetei. E și aceasta o ipoteză hazardată. Criticul putea socoti cele opt pagini și prefața peste cele 19 coli a douăzecea coală; deși
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
princeps are numai 19 coli plus opt pagini (o jumătate de coală), dl N. Georgescu îl face vinovat pe Maiorescu că a încredințat tiparului o coală în minus decît sumarul întocmit de... poet. De aici ar fi provenit adaosurile din sumar (socotite inedite) în viitoarele ediții ale plachetei. E și aceasta o ipoteză hazardată. Criticul putea socoti cele opt pagini și prefața peste cele 19 coli a douăzecea coală; deși preciza, în scrisoare, că "îi mai scriu o scurtă prefață". Dar
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
scenariu, de unde știe (vreau să spun cum poate proba) dl N. Georgescu că Maiorescu a folosit un manuscris pregătit de poet, cînd nu se știe măcar cînd a ajuns lada de manuscrise eminesciene în posesia criticului. Îndrăznesc să cred că sumarul l-a alcătuit ("întocmit") Maiorescu, folosindu-se de colecția Convorbirilor literare și unele manuscrise aflate în posesia sa sau a altora. De altfel, mai tîrziu, cînd s-au pregătit edițiile V.G. Morțun și, mai ales, A.D. Xenopol s-au găsit
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
cea de a zecea, 1907), după care ele s-au tipărit potrivit interesului editorilor Socec și Teclu. Ediția V.G. Morțun din 1888 e redusă la proporțiile minimale știute, infirmîndu-se și ipoteza că poetul i-a indicat sursele unor poezii din sumar. Despre ediția lui Xenopol din 1893, prima ediție antimaioresciană, reeditată de multe ori, este, cum apreciază dl N. Georgescu, azi "o curiozitate tipografică în editologia eminesciană datorită cronologiei arbitrare a poeziilor, sistemul ortografic folosit de editor, informațiilor cu neputință de
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
Vodă. Înghesuită pe două coloane ale paginii, ediția, la care au lucrat mai mulți, e, acum, bizară, chiar dacă Perpessicius a folosit-o la verificarea unor lecțiuni. Abia I. Crețu, în ediția sa din 1939 (și cea din 1942), oferă un sumar mai complet al publicisticii eminesciene, corijînd și completînd ambițioasa ediție A.C. Cuza. A urmat ediția didactică a lui Gh. Adamescu de după primul război mondial, care a cunoscut nouă ediții, ultima în 1948. Un moment important îl reprezintă ediția Bogdan-Duică (1924
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
deziderat. Dar ediția e bogată în erori (deși editorul a trudit pe manuscrise), nu face deosebire dintre variante, versiuni, bruioane, păstrează, în absolut, formele dialectale moldovenești, nerespectînd poetului ortografia de maturitate. Ediția Dragomirescu din 1937 comite eroarea de a împărți sumarul după trihotomia sa din Știința literaturii, dînd prioritate poeziilor socotite capodopere, expediind la anexe cele considerate de virtuozitate și de talent, preluînd lecțiunile lui I. Scurtu. Ediția G. Călinescu (1938), vine după capodoperele sale Viața lui M. Eminescu și Opera
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
în sobă/ Pentru că distanța de 3000 m nu este probă/ olimpică, Gabriela Szabo va primi doar 30% din bani// Henry Kissinger a devenit consilier personal al președintelui Indoneziei/ C-tin Ștefan s-a înecat în cadă/ Vreme frumoasă și caldă" (Sumar Național). Șerban Foarță face intertexte (Andante contabile, Les diammerdes etc.), parodiază filmele TV, reclamele, știrile sau limbajul de cartier. Virtuozitățile cu care ne-a obișnuit mucalitul poet nu lipsesc nici ele, dar efectul este spulberat de finalul întotdeauna crud: "Marmura
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
Keene este printre cei mai autorizați (dacă nu cel mai) să conceapă o biografie Vaclav Havel. Acuratețea informațiilor nu a fost pusă la îndoilă, după știința mea. Însă meritul uriaș al cărții, pe care nu-l voi comenta decît prea sumar în spațiul care mi-a rămas, este de a propune o reflecție cu sferă mai largă de aplicare, asupra destinului unui om politic în Europa de Est. Havel a fost și este un model rîvnit și în România, tocmai pentru felul în
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
mai înregistrau și eșecuri, ca în orice regim dictatorial care își mai slăbise chingile cenzurii. Așa s-a întîmplat, în 1968, cu repede devenită celebră antologie a poeziei românești alcătuită de dl Nicolae Manolescu, în care s-au integrat, în sumar, cîteva piese din lirica unor Nichifor Crainic, Aron Cotruș, Radu Gyr și autoexilatul Ștefan Baciu. La reclamația unui poet neinclus în sumar, antologia a fost retrasă din librării, tirajul topit și directorul editurii (inimosul modest poet Ion Bănuță) concediat imediat
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
repede devenită celebră antologie a poeziei românești alcătuită de dl Nicolae Manolescu, în care s-au integrat, în sumar, cîteva piese din lirica unor Nichifor Crainic, Aron Cotruș, Radu Gyr și autoexilatul Ștefan Baciu. La reclamația unui poet neinclus în sumar, antologia a fost retrasă din librării, tirajul topit și directorul editurii (inimosul modest poet Ion Bănuță) concediat imediat. Dar dincolo de acest accident regretabil, care avertiza asupra inconsecvenței liberalizării, înfăptuirile editorial-culturale, au fost, atunci, remarcabile și de durată. În decembrie 1969
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
parcurile Herăstrău și Cișmigiu, cîteva străzi, restaurante, Cazinoul - toate din București. După Charlotte care, sosind în București, își face prima intrarea pe scenă, restul personajelor romanului nu întîrzie nici ele. Conform protocolului, ele îi sunt prezentate noii venite în ambasadă, sumar la început. Aflăm că atmosfera reprezentanței diplomatice germane este otrăvită de rivalități stupide, intrigi, ambiții, meschinării. În mijlocul acestui "personal", Charlotte descoperă un vechi amic - pe Frank de la secția consulară, serviciul pașapoarte. Frank este și singura persoană de încredere în acest
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
apă vie;/ Pasul nostru sperie sturzii hrăpăreți și, sus în vie,/ Dulci se pîrguiesc la soare strugurii de pe butuci". Sau în Drumul strămoșesc: "E seară, brazii lung șoptesc/ S-așterne drumul strămoșesc/ Iar dorul lui ne poartă". În rest, tot sumarul acestui volum definitiv poartă adînc însemnele parnasiano-simboliste care, pînă în 1923, au irigat adînc lirica sa, cu Orientul, corăbiile în depărtare, cu pietrele prețioase, ftizia și figurile cadaverice, cu simbolurile altor vremi, altor peisaje și altor religii. Iată o mostră
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]