4,043 matches
-
și discutam despre eforturile comuniștilor de a robi societatea românească, în primul rînd intelectualii - ceea ce s-a întîmplat nu după multă vreme. Și atunci Petru mi-a încredințat un gînd al său (nu voi uita privirea lui ațintită către viitorul sumbru care ne aștepta pe toți), că în societatea care urma să apară nu vor mai fi decît stăpîni și sclavi. Deci vor fi cei care vor conduce și o masă de orbi supuși care vor înfăptui ceea ce li se va
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
d-sale Urcarea muntelui (1985, 1992), punct de reper al relativ puținelor scrieri cu orientare antitotalitară apărute în țara noastră pînă în 1989. Explicația etică rezidă, evident, în conștiința autoarei. Cea estetică ar putea fi aproximată prin apropierea viziunii sale sumbre, de sumbrețea realului însuși, de degradarea obiectivă a existenței poporului român. Lirismul s-a coroborat prin realitatea brută cu care a coincis prin chiar evoluția istorică. Tiparul lăuntric s-a suprapus celui exterior, al suferinței obștești, determinate de apăsarea unei
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
ce se identifica atît de mult cu personajele create de el, cu unele din ele, mai ales, de pildă cu unul ce avea să fie ghilotinat și care uita, din cînd în cînd, să-și lipească la loc capul... Nerval, sumbrul... Ce haz pe el!... De folosit, în cazul unui prozator ratat condamnat să se facă una cu toți eroii creați de el... Se jură mereu pe autenticitatea personajelor, chinuindu-se să demonstreze că "trăiește ca ele". Arta lui care, de
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
efemerului și destrămării. Părere întreținută și de ingratitudinea contemporanilor ("Pe nimenea nu mai aștepți,/ de tine nu întreabă nime -(...)") pe care poetul nu se sfiește să-i asimileze, vitriolant, unei umanități decăzute în zoolgic: "Printre tertipuri/ și artificii,/ palide chipuri,/ sumbre delicii./ Lume de cloacă,/ legile rânzii,/ uite-i, la troacă,/ porcii, flămânzii!" În a doua secțiune a cărții, "Adevăruri cernute" tensiunea se mai îmblânzește, meditația e mai împăcată, registrele mai ample, încleștarea agonistică e preponderent defensivă. Cernerea adevărurilor se face
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
povestea se topește în acele detalii care nu coincid, sau se contrazic reciproc. Astfel că, în cele din urmă identitatea însăși devine evanescentă. Eroina lui Conrad dispare tocmai pentru că e trasformată de ceilalți în personaj, adică în propria lor ficțiune. Sumbrul farmec al literaturii moderne este că știe să extermine în plină sforțare de a da viață. Un roman construit după aceeași formulă ca și Întîmplarea lui Joseph Conrad, avînd însă în centru un bărbat, este Pușca de vînătoare a lui
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
Gheorghe Grigurcu E neîndoios că Vasile Proca dorește a se situa într-un spațiu demoniac. Poezia sa e una de "sfîrșit de lume" (ori măcar de epocă), în același timp ostenită și pulsînd de o sumbră energie, rutinată și spontană în accentele durității asumate. Sclipirile de fier, precum un joc de spade, și insinuările frigului ce naște cristale, albul ca simbol al imaculării inițiale ori redobîndite prin sacrificiu, aproximează atmosfera ei ce nu o dată năzuiește a
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
cafenea în fața paharului/ privindu-l îndelung/ pînă cînd eu însumi sînt una cu// lichidul amar din el/ care-mi at Starea de veghe a lui George Vulturescu e cea a unui posedat. Febricitant, declarîndu-și demonizarea, poetul se exprimă prin acuități sumbre, care dau glas unui simțămînt definitoriu al inapetenței, al sleirii, al limitei. Acesta nu exclude însă forța trasării contururilor, aidoma gestului unui sinucigaș ce-și împlîntă cu tărie cuțitul în inimă (Eminescu a descris un asemenea caz): "Scriu cu febră
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
subnutriți, condamnați să plătească taxe și impozite din pensia mică și ciuntită. Prognosticul sinuciderilor este alarmant. Dacă în 2005 s-au înregistrat 2913 cazuri de suicid, în acest an se pare că cifra va fi triplată. Pe fondul acestui tablou sumbru, nu poate fi uitată sârba în căruța fericirii, a celor doi președinți de partide antagonice. Crin Antonescu și Mircea Geoană, chiuiau de bucurie, savurând prea devreme o victorie pierdută, în salvele dopurilor de șampanie, la ultimele alegeri prezidențiale. Oricum, nu
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
Întrebarea care mai merită pusă este: citim, într-o astfel de lume, conform unui protocol de lectură evazionist, sau dimpotrivă, mimetic și confirmativ? Cu alte cuvinte: citim poemul Beowulf (deși mă îndoiesc că va fi vreodată citit de lectorul obișnuit), sumbru și bîntuit de moarte, sau aventurile lui Harry Potter? Faptul că un poem medieval și un roman de aventuri pentru copii se întrec astăzi e de o absurditate care nu a lăsat pe nimeni, cum s-ar fi cuvenit, perplex
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
omagiu adus virtuții ultragiate), ea este improbabilă din partea acestui vrednic asasin. El, Stalin, nu-i Plantagenetul care făcuse penitență cînd cu uciderea lui Becket, la Canterbury, în altar, de care se simțea culpabil; nu este nici Ivan cel Groaznic, din sumbra pînză a lui Repin, jelindu-și țareviciul mort, al cărui ucigaș era; după cum nu e nici chiar Petru cel Mare, ucigaș, și el, al tînărului Alexei, deplîns de către propriu-i tată la rece, nu dostoievskian (precum în cazul anterior). Tot
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
alți copii." Trilogia romanescă a Medelenilor rămâne o încercare, pe alocuri eșuată, de a da o consistență realistă, sau cel puțin aparențele ei, unei intuiții prezente deja în Ulița copilăriei. Teritoriul construit de Ionel Teodoreanu nu are nimic din determinismul sumbru al spațiului lui Faulkner - Yoknapatawpha sa e dominată de o grație și alegrețe vivaldiană. Conștiința sfârșitului imposibil de evitat nu elimină senzația de consistență muzicală a Medelenilor - deloc întâmplător, prima referință la Medeleni, cea din Vacanța mare, trimite către persistența
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
hăituiți" și a caror opera trebuie să fie "injuriata" și "demolată". Dl Breban a intrat în posesia listei cu pricina, pe care d-sa s-ar afla în compania lui E. Simion, Valeriu Cristea, Marin Sorescu, D. Tepeneag, Fănus Neagu. Sumbrul scenariu ne-ar fi aruncat în brațele disperării pînă și pe noi, cei de la România literară, care habar n-aveam de faptul că sîntem, și în ce hal, manipulați (însă ignoranța nu-i o scuză), dacă dl Breban n-ar
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
cu care-și argumentează afirmații uneori extrem de expresive: "Violul Nadinei și criza sexuală a lui Nory nu fac decît să confirme brutală luare în posesie: ărăscoalaă simțurilor e de fapt răzbunarea ărădăciniloră". Apar și exagerări atenuate totuși de demonstrații livresc-fanteziste: sumbră casă a lui Petre Petre, abia luminată de un foc pirpiriu, este o reproducere autohtonă a cavernei platoniciene. Hortensia Papadat-Bengescu, cea care i-a furnizat autoarei titlul, beneficiază de comentariul cel mai steril al cărții. Aici se vede că intenția
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
lui blînd, ironia discretă, farmecul personajelor lui, evrei înțelepți care își păstrează o stranie candoare senina dincolo de toată amărăciunea vieții pe care o duc. Nimic, sau aproape nimic din acestea nu le-am putut regăsi în Craiul cîmpiilor. O carte sumbră, cu o materie narativa vîscoasa, cu un univers uman deprimant, o lume bîntuita de crime, ura, instinctualitate și disperare. Am răsfoit de cîteva ori primele pagini ale românului, si, cumva nedumerita de tonul neașteptat al narațiunii (pe care de altfel
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
timp această umanitate brutalizata și abrutizata e zguduită de pofte, frisonată de sentimente pe care nu le înțelege, dar în virtutea cărora acționează impulsiv, cu riscul de a-și găsi astfel pieirea. Cu greu s-ar putea concepe o viață mai sumbră și mai înspăimîntătoare; ea aduce însă cu lumea medievală, bîntuita la rîndu-i de crime și orori, din Andrei Rubliov. În locul pictorului de biserici, la Sînger avem un bătrîn evreu, rabinul Ben Dosa, care se străduiește să aducă seninătatea credinței între
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
necunoscută celorlați, ce zi urmează să trăiască, reluîndu-si astfel la nesfîrșit experiențele trecute. Astăzi este ziua din 1962, în care i-a murit soția, mîine poate fi dimineață de dupa bombardamentele din 1940, iar ieri a fost o după-amiază din 1930, sumbră și plină de îngrijorările sărăciei. La fel cum își reciclează propria viață, retrăind-o la infinit, bătrînul Will reciclează oameni: nimănui nu i se adresează după numele său adevărat, ci după unul pe care și-l amintește, si care a
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
Stern, Charles Lalo). Deoarece, cu tot fundalul escatologic realizat, asistăm, în condițiile de criză a oricărei încredințări, la desfășurarea unui scenariu relativizant, bizuit pe incongruentele, fie și terifice, care trimit la esență comicului de totdeauna. 1. Una din preotesele acestei sumbre antiliturghii lirice - mai nou venită, dar nu și mai puțin dotată decît măcar o parte din cei amintiți - este Gabriela Cretan. Tendința poetei este o exacerbare a materiei, o hiperbola a acesteia, ca o negare demonstrativ metaforica a spiritului, însă
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
ani care, imediat după ^90 a făcut carieră și bani din această îndeletnicire s-a străduit să mă convingă că eu personal nu mai sînt respectat ca scriitor, așa cum eram înainte de ^89. Un medic ginecolog mi-a prezentat în culori sumbre scăderea natalității după liberalizarea avorturilor. Un tîmplar pensionar și un fost tipograf erau de părerea că înainte era mai multă egalitate. Un taximetrist mi-a teoretizat ideea că Ceaușescu a fost victima unei lovituri de stat îndreptată împotriva unui patriot
"Înapoi la Ceausescu?" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18061_a_19386]
-
au pierdut războiul. Dar el este câștigat de cei care au luptat, o viață, pentru națiunea română? În acest timp sărbătoresc, meditațiile lui Slavici sunt amare. Noi ne-am transformat în asupritorii celorlalți; am luat locul asupritorilor. Bătrînul scriitor e sumbru. Suntem departe, crede el, de a ne fi împlinit idealurile: "România Mare, zic unii (sic!) s-a înființat, ce-i drept, dar e desființat statul românesc, iar statul poliglot, în care se pierde, are hotarele deschise și spre Bulgaria, și
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
ne vom distruge reciproc că doi fanatici ireductibili, ineficienți și palizi." (Texte risipite, din Satul prin care mă plimbam rasă în cap) Versuri sibiline POEMELE care datează de acum treizeci de ani au o anumita geometrie. Cele mai recente sunt sumbre și învolburate, chiar dacă din când în când enunțuri apodictice creează impresia de control asupra fluxului verbal. Dar și unele, și altele cuprind numeroase versuri de neînțeles. Poeta vorbește parcă pentru sine, ca un pelerin venit de departe, care își face
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
moartea" e parcă ciobită în final, superba dezvoltare de pe parcurs se năruie sub lovitura prematur simbolică a finalului: personajul principal, o kierkegaardiană autentică intoxicată din copilărie de "boala de moarte", a cărei disperare e atît de adîncă încît numai o sumbră cochetărie cu gîndul morții o poate vindeca, moare, în final, în împrejurări neclare. Flirtul lui Mélanie cu moartea e amețitor: personajul își găsește vlaga, puterea de a trăi, strict în proximitate maximă cu moartea. Își petrece timpul colecționînd scenarii de
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
propagă printr-un mimetism gregar. Cel de-al doilea dispunea cândva de un imens aparat de propagandă, pentru ca în prezent, în absența acestui aparat, să continue totuși, în mod hilar, să încerce să se impună, printr-un ton autoritar și sumbru. Să revedem "opiniile" despre Eminescu emise de prima tabără. Cezar Paul-Bădescu povestește că, în timpul liceului, a fost neplăcut impresionat de modul stupid în care o profesoară de română a făcut apologia poetului și că drept urmare poezia acestuia n-a mai
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
acesta strângerea laolaltă a celor douăzeci și trei de povestiri are ceva fascinant prin ănsăsi diversitatea lor: iată un Cehov pe care al poți contemplă an năucitoarea complexitate a tematicii sale, a filozofiei sale, a inflexiunilor sale stilistice. Un Cehov sumbru și tragic alături de un Cehov ironic și detașat, un Cehov al absurdului cotidian, dar și al fantasticului, al ăntămplării senzaționale și aproape neverosimile. Povestioara care deschide volumul, "Muierile", rezumă ăntr-un fel această diversitate a scriitorului, chiar la nivelul construcției personajelor
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
chinuit cum fusese și Masenka. Spuneam că "Muierile" e o povestire oarecum pilduitoare pentru ăntregul volum fiindcă an ea găsim și umorul - involuntar - al personajului care nu ăntelege cât de mizerabil este, povestindu-si cu incredibilă candoare ticăloșiile, și tonul sumbru, ambele cu remarcabilă discreție concepute. Există an Cehov o bună chibzuiala a nuanțelor stilistice, căreia ai corespunde de fapt, ăn plan uman, o bună măsură a sentimentelor. Chiar și când șanț cuprinși de isterie, cum i se ăntămplă personajului din
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
s-a săturat definitiv. Duelul, la care e provocat mai curând din ăntămplare, ăntr-o clipă de nebunie, de un cunoscut care al disprețuiește intens pentru viața pe care o duce. El semnifică moartea, apropierea de un sfârșit cu mult mai sumbru decât măruntele dezamăgiri zilnice ale personajului. Spre deosebire de eroul lui Nabokov, care trăiește ceasurile de dinaintea duelului cu intensitate și disperare, fiecare minut fiind dilatat la maximum de frică, amintindu-si ăntreaga viața, de la cele mai mărunte până la cele mai ănsemnate ăntămplări
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]