339 matches
-
răspunde la cerințele sale, de a se conforma idealurilor sale și de a fi aprobat constituie pentru numeroși oameni o sursă de satisfacție. Eul acestora se simte cuprins de entuziasm și vigoare, ceea ce este capital. Cînd eul a făcut pentru supraeu jertfa renunțării la instinct, speră să primească pentru asta o răsplată, mai multă dragoste. El resimte ca pe un motiv de mîndrie conștiința de a merita această dragoste"525. Prețuirea de sine crește astfel încît el se simte superior față de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
confortabil, de a te bucura de bunurile pămîntești. Rezultă de aici în mod necesar micșorarea prețuirii de sine, pentru individ, dar și pentru masă, din motive inverse față de cele invocate mai sus, și anume că plăcerile așteptate nu vin de la supraeu și din contra aceasta exercită o critică severă față de faptele fiecăruia. Eul este slăbit, iar oamenii se simt inferiori față de liderii lor, precum și față de persoane care au acceptat renunțări aducîndu-le împăcarea cu idealurile eului. Pe scurt, conducătorii mozaici pot guverna
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
suferinței"539. În acest fel sînt împăcate cele de neîmpăcat. Ea dă un rost social existenței individuale, conferă un țel unei vieți care nu dobîndește așa ceva decît renunțînd la propriile-i dorințe și privind realitatea cu ochii altora: cei ai supraeului colectiv care de acum înainte fac parte din individ și cărora acesta le dă ascultare. A înțelege cele două funcții ale religiilor profane a propune o concepție despre lumea socială și a-i identifica pe indivizi cu societatea nu înseamnă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
zeu, a deveni leninist. "Pe orice om își pune pecetea pentru ca toți să-i recunoască pecetea", citim în cartea lui Iov. Pe de altă parte, numele conferă o identitate și obligă la o identificare. El ne arată care dintre vocile supraeului va fi deasupra celorlalte. Purtătorul numelui încearcă sentimente de gratitudine față de cel care i l-a conferit, se simte fiu al marelui om, membru al familiei sale. Folosit mai peste tot și rostit în orice clipă, numele face omniprezentă figura
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cit., p. 171. 257 G. Tarde, La Logique sociale, ed. cit., p. 98. 258 Idem, p. 98. În evoluția psihologiei ulțimilor, noțiunea de eu social pregătește trecerea de la sufletul mulțimilor al lui Le Bon, la noțiunea de eu ideal sau supraeu a lui Freud. 259 C. de Gaulle, Le fil de l'épée, ed. cit., p 64. 260 Idem, p. 98. În evoluția psihologiei ulțimilor, noțiunea de eu social pregătește trecerea de la sufletul mulțimilor al lui Le Bon, la noțiunea de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
259 C. de Gaulle, Le fil de l'épée, ed. cit., p 64. 260 Idem, p. 98. În evoluția psihologiei ulțimilor, noțiunea de eu social pregătește trecerea de la sufletul mulțimilor al lui Le Bon, la noțiunea de eu ideal sau supraeu a lui Freud. 261 G. Le Bon, La Psychologie des foules, op. cit., p. 68. 262 O cunoaștem din celebra expresie germană Führerprinzip. 263 Pentru psihologia mulțimilor, principiul ierarhiei și acela al organizării nu sînt decît cele două fațete ale principiului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
S. Freud, W.C. Bullitt, op. cit., p. 46 416 Se știe că noțiunea de identificare a fost expusă pentru întîia dată de Freud în mod consistent în 1921 în eseul La Psychologie des masses et L'Analyse du moi. Cea de supraeu, în Le Moi et le ça, care-l continuă și dezvoltă cea de-a doua topică. Îi datorăm acestuia din urmă faptul că, în cultura occidentală, orice individ se compune dintr-un Sine, un Eu și un Supraeu. Nu are
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Cea de supraeu, în Le Moi et le ça, care-l continuă și dezvoltă cea de-a doua topică. Îi datorăm acestuia din urmă faptul că, în cultura occidentală, orice individ se compune dintr-un Sine, un Eu și un Supraeu. Nu are rost să adăugăm că cea de-a doua topică este urmarea rupturii despre care am vorbit în cel dintîi capitol și reprezintă un element major în teoria psihanalitică generală. Să notăm în sfîrșit că printre motivele pentru care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este urmarea rupturii despre care am vorbit în cel dintîi capitol și reprezintă un element major în teoria psihanalitică generală. Să notăm în sfîrșit că printre motivele pentru care Freud a respins orice compromis cu marxismul se află problema autonomiei supraeului. 417 Numeroase studii analitice privind identificarea conțin lacune din mai multe motive. Mai întîi întrucît neglijează faptul că în Dincolo de principiul plăcerii este vorba efectiv de identificarea în general. Apoi ele îl iau pe copil drept partener sau miză a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
retorică specifică unui romantism întunecat sau a unui început de simbolism. Astfel încât, "de la titlul frisonant al primului volum, Pasărea tăiată, și, pînă la ultima celulă a textului, poemele captează și exprimă o suferință acută, atroce, pentru care eul liric și supraeul poetic dovedesc o sensibilitate specială. Aceasta nu înseamnă, la Ileana Mălăncioiu, evitare, ocolire, ambiguizare. Ochii nu caută în lateral, privirea nu se întoarce în altă parte. Dimpotrivă, rețeta utilizată este cea, crudă, a reportajului în (i)realitatea imediată, cu efecte
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de exploare a frontierelor pe care umanul le are În comun cu animalul. Este o literatură În același timp psihologizantă și marcată de teza, existențialistă, a divorțului dintre lume (societate, doxa) și individul aflat În plin conflict Între inconștient și supraeu. Noi ne oprim la doi dintre ei: Frédéric Beigbeder, al cărui ultim roman Au secours pardon tocmai a ieșit pe piață (iunie 2007), și Régis Jauffret, un scriitor consistent premiat, amîndoi discipoli, la un moment dat al carierei lor, ai
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vedere tendințele de manifestare ale eului, așa cum rezultă din schema următoare. În această schemă se poate remarca faptul că eul personal manifestă patru categorii de tendințe fundamentale, care stau la baza formării tipurilor psihomorale: 1Ă tendința de superioritate În raport cu valorile supraeului moral, caracterizată prin dorința de putere, autoritate, dominanță, dorința de a se impune În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
comunică celorlalți. Tendințele psihologice ale eului personal delimitează două zone, În care distingem două clase principale de tipuri psihomorale, și anume: tipurile active sau pragmatice și tipurile pasive sau teoretice. I. Tipurile pasive Aceste tipuri psihomorale sunt raportate la funcțiile supraeului și se orientează către trecut. Ele privesc idealurile persoanei și tendințele conservatoare ale acesteia. În cadrul grupei tipurilor pasive distingem următoarele două forme: 1. Tipul idealist Acesta este tipul eroului care ilustrează și Împlinește valorile idealurilor morale, mergând până la dăruirea de
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care ilustrează și Împlinește valorile idealurilor morale, mergând până la dăruirea de sine. El este tipul personajului exemplar care acceptă autosacrificiul pentru realizarea idealurilor pe care le pune mai presus decât propria persoană. Se consideră predestinat pentru această misiune. Corespunde valorilor supraeului moral. 2. Tipul altruist Acesta este tipul educatorului. El este caracterizat prin spiritul altruist, de dăruire. Iubește ordinea, disciplina, echilibrul și stabilitatea. El Își construiește acțiunile pe baza valorilor tradiționale pe care le cultivă și le transmite În mod metodic
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
principal de Înclinațiile psihologice ale eului personal, care manifestă o anumită tendință. Fiecare tip uman este rezultatul influenței unei anumite componente cu caracter dominant, al personalității respective, totul depinzând În final de echilibrul de forțe sufletești, de energia psihică dintre supraeu și inconștient, care se descarcă asupra eului personal. Orientarea către trecut sau către viitor depinde În egală măsură atât de supraeu (trecutulă, cât și de inconștient (viitorulă. Aceste tipuri psihomorale sunt, În primul rând, expresia unei anumite „Înclinații” a eului
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu caracter dominant, al personalității respective, totul depinzând În final de echilibrul de forțe sufletești, de energia psihică dintre supraeu și inconștient, care se descarcă asupra eului personal. Orientarea către trecut sau către viitor depinde În egală măsură atât de supraeu (trecutulă, cât și de inconștient (viitorulă. Aceste tipuri psihomorale sunt, În primul rând, expresia unei anumite „Înclinații” a eului persoanei respective către o anumită „tendință de valorizare” a potențialului sufletesc. Astfel: aă nevoia de a se remarca prin acte exemplare
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
după care să fie evaluat În societate are o importanță majoră. Această problemă a „imaginii de sine”, a modului de a apărea al propriului eu În fața celorlalți este una dintre problemele centrale ale psihologiei morale. Ea are la bază pulsiunile supraeului, adesea, manifestate sublimativ sub forma unor pure fantasme sau fabulații, care se impun persoanei cu mai multă forță decât realitatea propriei și persoane și vieții. De regulă, fiecare individ Își construiește o „biografie paralelă” care este fie exagerarea, fie schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sale cu ceilalți. La factorii mai sus menționați, care reprezintă elementele ce contribuie la formarea tipurilor psihomorale, trebuie să mai adăugăm și mobilurile personalității care impun individului un anumit sens În viață. Aceste „mobiluri” Își au originea tot În pulsiunile supraeului, de natura lor depinzând d orientarea către formarea sau dezvoltarea unui anumit tip psihomoral. Aceste mobiluri sunt următoarele: aă nevoia de a avea, de a acumula pentru sine, care corespunde egoismului, egocentrismului persoanei; bă nevoia de a oferi, mergând chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fugi, de a evada, dorința de căutare sunt proprii acțiunilor idealiste; dă nevoia de a domina, de a fi ascultat de ceilalți, de a influența și de a-și impune voința celorlalți este specifică pasionalului. Din combinarea acestor pulsiuni ale supraeului cu elementele constructive ale persoanei și vieții acesteia, se pot deduce natura tipurilor psihomorale umane. În sensul acesta, am distins patru grupe de tipuri umane, fiecăruia corespunzându-i câte două tipuri psihomorale, pe care le-a detaliat anterior și le
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Tipul idealist cuprinde tipurile psihomorale eroului și sfântului. Aceste tipuri sunt caracterizate prin devotamentul pentru scopuri Înalte, pentru Îndeplinirea unor idealuri imediate (eroulă sau a unor idealuri transcendente (sfântulă. Ambii sunt dominați de pulsiunile ideale, morale și spirituale, de virtuțile supraeului. Spre deosebire de tipurile revoluționarului și bovaricului, care neagă valorile morale, Înlocuindu-le cu cele corespunzătoare utopiilor negativiste, eroul și sfântul luptă pentru impunerea valorilor morale și spirituale și pentru triumful lor apoteotic, ceea ce reprezintă, de fapt, tot o formă sublimată a
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Încercăm față de noi Înșine ne conduce către același reper: viața. Fiecare persoană Își dorește ca propria viață să fie conform unui ideal, să Împlinească anumite aspirații, să atingă o anumită realizare. Toate acestea nu sunt altceva decât pulsiunile spiritual-morale ale supraeului individual. Rezultă de aici, În mod firesc, faptul că existența unei persoane este reflectată În natura supraeului său moral și spiritual, după cum, În egală măsură, persoanele cu un supraeu slab sau construit după un model negativ sunt dominate ca existență
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
să fie conform unui ideal, să Împlinească anumite aspirații, să atingă o anumită realizare. Toate acestea nu sunt altceva decât pulsiunile spiritual-morale ale supraeului individual. Rezultă de aici, În mod firesc, faptul că existența unei persoane este reflectată În natura supraeului său moral și spiritual, după cum, În egală măsură, persoanele cu un supraeu slab sau construit după un model negativ sunt dominate ca existență de pulsiunile primare ale inconștientului. Fiecare viață este expresia valorilor sufletești și morale pe care le posedă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
anumită realizare. Toate acestea nu sunt altceva decât pulsiunile spiritual-morale ale supraeului individual. Rezultă de aici, În mod firesc, faptul că existența unei persoane este reflectată În natura supraeului său moral și spiritual, după cum, În egală măsură, persoanele cu un supraeu slab sau construit după un model negativ sunt dominate ca existență de pulsiunile primare ale inconștientului. Fiecare viață este expresia valorilor sufletești și morale pe care le posedă persoana respectivă. Din punctul de vedere al psihologiei morale, viața unei persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
expresia normalității, În cazul persoanei deschise sau pe cea a patologiei, În cazul persoanei-limită. Ele sunt, În primul rând, aspecte psihomorale. Înțelesul acestor tipuri de persoane și a modelelor lor de existență trebuie căutat, ca semnificație, În natura și dinamica supraeului moral specific fiecăreia dintre ele. Cele două tipuri de persoane și modelele de existență corespunzătoare au, În primul rând, rolul de a ne orienta În Înțelegerea semnificației psihomorale a biografiilor. În mod firesc, Între aceste două modele pot exista tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Am preferat Însă să descriem tipurile fundamentale, pentru a le utiliza ca repere În evaluarea psihomorală a modelelor psihobiografice. Acest fapt este deosebit de important, Întrucât orice model psihobiografic este expresia naturii personalității unui individ, mai precis este marca pe care supraeul său moral o aplică personalității acestuia. Tipurile de modele psihobiografice Încercările de clasificare tipologică a modelelor de existență sunt numeroase, iar literatura de specialitate abundă În astfel de sistematizări. Vom face o trecere succintă În revistă a acestora. O clasificare
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]