842 matches
-
judeca sistemul democratic american după felul cum s-au comportat Statele Unite în Vietnam sau, în prezent, în Irak. Am socotit necesare aceste considerații generale pentru o înțelegere mai profundă a deosebirii dintre integrarea la nivel național și integrarea la nivel supranațional. În încercarea de a defini primul concept, pornim de la constatarea că, pe de o parte, comunitățile naționale sunt divizate în clase cu interese diferite, care au tendința de a se extinde pe arena internațională, iar pe de altă parte, elementele
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
și interesele naționale reușesc să atenueze conflictele interne. În Bosnia sau în Kosovo nu se poate vorbi de o națiune integrată, iar istoricește se poate aprecia că nici Statele Unite, în timpul războiului civil, nu constituiau o națiune integrată. Integrarea la nivel supranațional este un fenomen calitativ diferit și, firește, trebuie definită în mod corespunzător. Atât elementele de conflict, cât și cele de cooperare sunt diferite. Sursa de conflict se mută de pe arena internă pe cea internațională. Unitățile care cooperează nu sunt clase
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
și cele de cooperare sunt diferite. Sursa de conflict se mută de pe arena internă pe cea internațională. Unitățile care cooperează nu sunt clase, ci națiuni. Esențial este aici transferul puterii de decizie de la o națiune către o entitate mai largă, supranațională. Ernst B. Haas definește integrarea supranațională drept un „proces prin care actorii politici din unități naționale distincte au fost convinși să-și transfere loialitatea, aspirațiile și activitatea politică către un centru nou, mai mare, ale cărui instituții dispun de sau
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
Sursa de conflict se mută de pe arena internă pe cea internațională. Unitățile care cooperează nu sunt clase, ci națiuni. Esențial este aici transferul puterii de decizie de la o națiune către o entitate mai largă, supranațională. Ernst B. Haas definește integrarea supranațională drept un „proces prin care actorii politici din unități naționale distincte au fost convinși să-și transfere loialitatea, aspirațiile și activitatea politică către un centru nou, mai mare, ale cărui instituții dispun de sau reclamă suveranitatea asupra statelor naționale preexistente
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
experiență a trezit în sânul națiunilor mici și sărace un sentiment de suspiciune și teamă față de cei mari și puternici. Aceste două rezultate ale discrepanțelor și decalajelor dintre națiuni ating maximum de intensitate ori de câte ori se pune o problemă de integrare supranațională. Motivul este clar: suveranitatea națională este ultima linie de apărare a națiunilor mici și slabe împotriva tendinței de dominație și exploatare a țărilor mari și puternice. Pornind de la această perspectivă generală, analiza integrării supranaționale cere o abordare a fenomenului în
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
se pune o problemă de integrare supranațională. Motivul este clar: suveranitatea națională este ultima linie de apărare a națiunilor mici și slabe împotriva tendinței de dominație și exploatare a țărilor mari și puternice. Pornind de la această perspectivă generală, analiza integrării supranaționale cere o abordare a fenomenului în secțiune, potrivit cadrului conceptual cu care operăm în acest studiu. În mod concret, elementele supuse integrării sunt bazele natural-materiale (geografia, populația și producția) și factorii sociali (clasele și națiunile). Resursele naturale, așezarea pe glob
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
renunțarea la suveranitatea națională corespundea pe deplin sentimentului popoarelor europene, pe care îl vom regăsi exprimat în respingerea Constituției europene în 2005. Dat fiind accentul pe care-l punem în acest studiu pe puterea națională, ca obiect major al integrării supranaționale, este cazul să ne oprim și asupra habitudinii ei de a folosi forța militară sau amenințarea cu folosirea acesteia, precum și sancțiunile economice ca modus operandi în viața internațională. În prezent are loc o vie controversă între politologi în jurul chestiunii dacă
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
Vietnam inițiat de SUA, a intervenției militare sovietice în Afganistan, precum și a actualului război din Irak, ajung la concluzia că forța nu mai dă rezultatele din trecut. Oricum, în problema pe care o studiem aici, cea a procesului de integrare supranațională, părerea mea este că politica forței nu dă rezultate nici chiar pe termen scurt. O națiune modernă poate fi determinată să renunțe la identitatea ei, cu perspectiva de a-și pierde suveranitatea și simbolurile proprii, numai pe baza liberului consimțământ
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
mea este că politica forței nu dă rezultate nici chiar pe termen scurt. O națiune modernă poate fi determinată să renunțe la identitatea ei, cu perspectiva de a-și pierde suveranitatea și simbolurile proprii, numai pe baza liberului consimțământ. Integrarea supranațională reprezintă un nou stadiu în istoria omenirii și ca atare nu poate fi studiată în contextul secolului XX. Ea aparține secolului XXI, și se pune întrebarea dacă faza finală a integrării politice poate fi încheiată în acest secol, la care
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
unei monede noi, care să opereze pe piața internațională ca un instrument valabil al comerțului internațional. Toate argumentele menționate mai sus duc la concluzia că unificarea monetară este necesară, iar lansarea monedei unice euro este esențială în procesul de integrare supranațională. De ce consider totuși că lansarea monedei respective în 1999 era prematură și constituia o adevărată aventură? Unificarea monetară înainte de unificarea economică vine în conflict cu întreg mecanismul de funcționare al societăților vest-europene. În societatea capitalistă modernă, valoarea și stabilitatea monedei
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
vital ca Uniunea Europeană să existe și să progreseze. Putem anticipa însă că UE va trece printr-o perioadă de stagnare a integrării, deoarece marile salturi ale Comunității s-au făcut în perioade de boom economic. Oricum, accentul în strategia integrării supranaționale va trebui să cadă pe aprofundarea integrării economice, care, așa cum am documentat mai sus, este departe de a fi desăvârșită. Producția, politica economică și bugetul sunt încă organizate pe o bază națională. Numai după ce aceste sectoare fundamentale ale economiei vor
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
înseamnă disoluția puterii naționale, un concept care nu a fost nici măcar elaborat teoretic. Or, disoluția puterii naționale înseamnă că nu vor mai exista nici state, nici guverne, nici aparate de stat, că toate acestea se vor contopi într-o unitate supranațională, care va deveni centrul de decizie și autoritate în Europa. Evident că o asemenea transformare revoluționară la scara continentului european nu poate constitui un proces autonom, implementat în izolare de restul lumii. Fiecare pas pe această cale depinde de ceea ce
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
pentru a dobândi armament modern, inclusiv arme nucleare. e) Tendința spre cooperare și integrare stimulată de noile tehnologii revoluționare, care transcend hotarele naționale, impulsionează formarea unor uniuni mai largi decât statul național. Criterii geografice și ecologice determină procesul de integrare supranațională să marșeze pe o bază regională. f) Tendința opusă spre competiție și conflict de interese între statele naționale generează în lume un puternic curent de autodeterminare națională și de afirmare a identității naționale, ducând la mișcări de independență, secesiune și
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
bunăstarea cetățenilor lor în plan material și cultural. Trăim într-o lume în care revoluția tehnologică modernă, în particular globalizarea comunicațiilor, transporturile supersonice și interdependența crescândă a industrialismului, impulsionează statele naționale spre uniuni mai largi, reflectând stadii diferite de integrare supranațională. România postdecembristă, ca stat european, a desfășurat o politică externă menită să-i înlesnească o integrare cât mai rapidă în NATO și în Uniunea Europeană. Idealismul acestei politici s-a manifestat prin cultivarea valorilor și principiilor comunitare ale Uniunii Europene. Printre
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
o nouă ordine într-o lume din ce în ce mai nebună, secolul XXI ar putea trece în istorie drept cea mai critică și explozivă epocă a ei. Cuprins Introducere I. Viitorul Uniunii Europene 1. Uniunea Europeană are origini mai vechi 2. Ce înseamnă integrarea supranațională 3. De la Piața Comună la Piața Unică 4. Piața Agricolă Comună 5. Integrare economică da, federație politică nu 6. Aventura monedei unice euro 7. Instituțiile Uniunii Europene 8. Viitorul Europei II. Războaiele în secolul XXI 1. Eșecul modelelor globale 2
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
multe sisteme politice naționale 1. El a investigat diferențeledintre acestea în funcție de 13 teme: proprietatea asupra mijloacelor de producție și produsului, rolul guvernului în planificarea economică, redistribuirea veniturilor, asistența socială, secularizarea societății, susținerea pentru armată, alinierea cu blocurile Est-Vest, anticolonialismul, integrarea supranațională, integrarea națională, participarea electorală, protecția drepturilor civile, interferența cu libertățile civile. Aceste date au fost supuse unei analize factoriale, ale cărei rezultate au indicat un model factorial cu patru factori, identificați de Janda drept dimensiunea stânga economică (primele patru variabile
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
au fost supuse unei analize factoriale, ale cărei rezultate au indicat un model factorial cu patru factori, identificați de Janda drept dimensiunea stânga economică (primele patru variabile), dimensiunea războiul rece (secularizare, armată, bloc Est-Vest, anticolonialism), dimensiunea liberală (integrare națională și supranațională, participare) și o a patra dimensiune, reprezentată de o singură variabilă. Aceste rezultate i-au permis să respingă ipoteza că o singură dimensiune stânga-dreapta ar putea explica diferențele dintre partide. Tema generală la care răspunde analiza factorială este următoarea: având
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
realitate pune sub semnul întrebării credibilitatea angajamentului oficialilor aleși în derularea politicilor publice (a căror durată depășește un ciclu electoral). Eliminarea acestei amenințări este posibilă prin delegarea puterii de decizie către instituții independente și agenții de reglementare sau chiar instituții supranaționale, ca de exemplu Comisia Europeană. Logica delegării către aceste organisme independente constă într-o mai bună înțelegere a modului în care guvernele pot să se angajeze în strategii de reglementare, angajare ce nu este credibilă în absența acestei delegări. Problema
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
independente constă într-o mai bună înțelegere a modului în care guvernele pot să se angajeze în strategii de reglementare, angajare ce nu este credibilă în absența acestei delegări. Problema referitoare la nivelul la care are loc delegarea, național sau supranațional, comportă un răspuns particular, de la caz la caz. Sunt situații în care delegarea este mai eficientă la nivel național și situații în care este recomandată delegarea la nivel supranațional. 1.2.2.3. Sisteme de guvernare structurate în rețea Inițial
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Problema referitoare la nivelul la care are loc delegarea, național sau supranațional, comportă un răspuns particular, de la caz la caz. Sunt situații în care delegarea este mai eficientă la nivel național și situații în care este recomandată delegarea la nivel supranațional. 1.2.2.3. Sisteme de guvernare structurate în rețea Inițial, conceptul de organizare în rețea era cunoscut cu referire la instituțiile și asociațiile profesionale. Existența rețelelor personale dezvoltate în interiorul și exteriorul organizațiilor își dovedește utilitatea în furnizarea de informații
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
și anume aceea că obiectul de studiu nu este procesul de integrare ca atare, ci este reprezentat de principalele probleme care apar pe parcursul operării noului tip de sistem, iar accentul nu cade pe factorii care explică procesul construcției de instituții supranaționale (prin transferul competențelor naționale către Bruxelles), ci pe problemele asociate cu eficacitatea, legitimitatea și sustenabilitatea acțiunii politice colective asumată în această nouă ordine politică. De la crearea Comunității Economice, în 1950, și până la jumătatea deceniului nouă al secolului trecut, atenția teoreticienilor
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
frecvent răspuns acceptat este că UE nu este nici un stat federal, nici o organizație internațională. UE reprezintă un conglomerat care înglobează elemente din ambele concepte structurale, dată fiind natura duală a UE. Pe de-o parte, UE este o construcție politică supranațională, deoarece în multe arii ale politicilor deciziile sunt luate cu majoritatea calificată a voturilor statelor membre și deoarece aceste decizii sunt apoi transferate la nivel național (prin supremația legilor UE asupra legilor naționale). Pe de altă parte, în celelalte arii
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
acțiune și domeniul instituțional. Dacă ne referim la contextul Uniunii Europene, atunci enunțul anterior devine și mai complicat, cel puțin din cauza a două aspecte conceptuale. În primul rând, procesul de instituționalizare se produce, în acest caz, în interiorul unui cadru simultan supranațional și național. Acest aspect este luat în considerare, cel puțin indirect, de teoriile clasice supranaționale și interguvernamentale ale integrării europene (Hix, 2005; Nugent, 2006). Acestea descriu instituționalizarea, deși cu accente diferite, ca un proces care se petrece de-a lungul
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
și mai complicat, cel puțin din cauza a două aspecte conceptuale. În primul rând, procesul de instituționalizare se produce, în acest caz, în interiorul unui cadru simultan supranațional și național. Acest aspect este luat în considerare, cel puțin indirect, de teoriile clasice supranaționale și interguvernamentale ale integrării europene (Hix, 2005; Nugent, 2006). Acestea descriu instituționalizarea, deși cu accente diferite, ca un proces care se petrece de-a lungul a două faze: una ascendentă și cea de-a doua descendentă (de la statele membre la
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
care sunt percepute problemele, sunt împărtășite soluțiile și progresele realizate după cum acestea sunt poziționate la intersecția acestui proces foarte complex. Aceste studii pun la dispoziția abordării guvernanței UE o serie de instrumente adaptate la problemele specifice, derivate din dinamicile politicilor supranaționale sau transnaționale. Deci, abordarea guvernanței UE presupune legarea acesteia de analiza proceselor politicilor de la nivele inferioare nivelului sistemic european, prin examinarea dimensiunilor normative și a contestării formelor politice, care sunt implicate în construcția politicilor Uniunii Europene ca un cadru politic
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]