499 matches
-
devin un supraom! - Shri Mataji... - Iar mă iei cu Shri Mataji? - Shri Mataji are harul de a trezi această energie în noi! - Vrei să spui că ție ți-a trezit-o? - Da! - Să trag concluzia că am în fața mea un supraom? - Aș putea spune și așa ceva. - Hm! Nu ești deloc modest! - Este rândul meu să-ți pun o întrebare: ce înțelegi tu prin supraom? - Mi-ar plăcea să mișc lucrurile prin casă fără să pun mâna pe ele... - Așa de puțin
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
să spui că ție ți-a trezit-o? - Da! - Să trag concluzia că am în fața mea un supraom? - Aș putea spune și așa ceva. - Hm! Nu ești deloc modest! - Este rândul meu să-ți pun o întrebare: ce înțelegi tu prin supraom? - Mi-ar plăcea să mișc lucrurile prin casă fără să pun mâna pe ele... - Așa de puțin îți dorești?! - ... să citesc gândurile oamenilor... - Nu-ți ajung ale tale? ... să ghicesc viitorul... - La ce ți-ar fi de folos, dacă ai
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
La ce ți-ar fi de folos, dacă ai rata clipa prezentă? Prezentul trebuie trăit, de el trebuie să fii conștient, căci altfel... viitorul va deveni trecut înainte de a-i simți dulceața prezentului. - Bine! Bine! Zi tu, deșteptule, ce înseamnă supraom? - Tu ai vorbit de supraoameni, nu eu! Eu ți-am vorbit de energia Kundalini și de Realizarea Sinelui! - Bine! Te întreb de-a dreptul: concret, ce-ai simțit atunci când spui că Shri Mataji a trezit această energie în tine? - Voi
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de folos, dacă ai rata clipa prezentă? Prezentul trebuie trăit, de el trebuie să fii conștient, căci altfel... viitorul va deveni trecut înainte de a-i simți dulceața prezentului. - Bine! Bine! Zi tu, deșteptule, ce înseamnă supraom? - Tu ai vorbit de supraoameni, nu eu! Eu ți-am vorbit de energia Kundalini și de Realizarea Sinelui! - Bine! Te întreb de-a dreptul: concret, ce-ai simțit atunci când spui că Shri Mataji a trezit această energie în tine? - Voi încerca să fiu concis: în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ședeau ei. / Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. / Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt...”. Din simpli oameni, Petru și ai lui s-au transformat, am spune, în supraoamenii răspândirii Evangheliei. Intervalul dintre Înălțare (când a început existența lor fără Hristos) și Cincizecime (când „s-au umplut toți de Duhul Sfânt...”, devenind altceva decât fuseseră până atunci) trebuie să fi fost însă cel mai cumplit din viața lor. * Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de stânga pentru că sunt de partea celor slabi și nu a celor tari, a celor săraci și nu a celor bogați, a smeriților și nu a trufașilor, a „umiliților și obidiților” și nu a „demonilor”, a oamenilor și nu a supraoamenilor, a celor „simpli” și nu a elitelor. Sunt de stânga pentru că nu-mi plac durii, fudulii, închipuiții, „stăpânii”; pentru că iubesc animalele; pentru că vreau ca toți morții să învie; și ca Dumnezeu să-i ierte pe toți; deoarece ideea apocatastazei lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
este sete să bea, iar celui ce-i este foame să mănânce. Evoluția se face atunci când prin rațiune ajungi să-ți dai seama de deșer tăciunea dorințelor. Nu este nici un bine să dorești cu Înfrigurare ceva și să te crezi supraom, refuzându-ți totul. Prin evoluție să ți dai seama de valoarea dorințelor. Ce folos de sacrificiile lui dacă erau contrarii firii. A fost un om nebun. Era un inspirat, dar și-a stricat viața și menirea prin nebunia lui. Cred
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tinere, îl voi lăsa în urmă și pe Caesar, și pe Alexandru, și pe Genghis-han!". Eu, de frică, n-am mai suflat un cuvânt. Peste un an, El Fatih intra călare în Sfânta Sofia... Despoții ăștia ajung să se creadă supraoameni, adaugă Maria. Își creează un adevărat cult al personalității: "Omul providențial", un geniu stăpânitor ce se naște o dată la cinci sute de ani... De fapt, au o rotiță sărită aici, își împunge el tâmpla cu degetul. Dumnezeule! strigă Alexandru, eroic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca și Ahile, ca și Siegfried, am fi aproape nemuritori. Așa, acceptăm de bună voie trecerea, în ritualul diferit de la zonă la zonă. Privim când cu spaimă, când cu indiferență reîntoarcerea în pământul de unde am ieșit. Nu aparținem de mitul supraomului, chiar e mai bine și mai natural să fie așa. Suntem vulnerabili de la începutul existenței și până la capătul ei. E tragicul sau salvatorul nostru destin. 30 Oare cum se mai poate ieși din marasmul actual? Se spune că am pierdut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ca o amforă cu esențe de preț, și dorul meu cald de a te strânge în brațele ce se întind spre tine, ca aripe frânte de sforțări supraomenești. Peste ape și țări, aceeași mereu, mai dornică și mai iubitoare, până la supraom, Mamina 15/1947 I Luni, 17 noembrie [1947] Tu te-ai născut într’o luni, la ora 10½ dimineața. Trăesc săptămâna cea mare: fiecare zi până miercuri, când ne vom întruni toți aici, va fi întrebuințată pentru sărbătorirea ta, oarecum
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tău!” Nu cunosc o afirmație mai „arogantă” decât aceasta În toată filosofia și literatura ultimelor secole, care m-a format și ne-a format; mai orgolioasă, pe măsura zeilor, un semn, În interpretarea mea, un prim semn al acelui Übermensch, „supraomul nietzschenian”, interpretat În fel și chip, mai ales injuriat sau calomniat, manipulat cu grosolănie de inși sau de ideologii fanatice. Mi se va replica că „nu am voit-o astfel!” și că am reacționat atunci, În fierbintea vară pariziană a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pe nimeni în casă. Vrei să mor de rușine!”, îmi spune nevastă-mea; din disperare, nu din comoditate! Recitesc Psalmul 103 și constat cît de greu îi este autorului să și l imagineze pe Dumnezeu. Pentru el, Creatorul e un supraom care saltă pe treptele norilor, umblă „peste aripile vînturilor”, tună, adapă, hrănește, are grija a toate cîte există. Unul după altul, versetele sugerează o ambianță cosmică. Credința începe de la a-ți da seama că aceasta există și că te integrezi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cea care va călăuzi evoluția umanității, și această înaintare, care va deveni curând un marș forțat, va sfârși, în cele din urmă, prin a contraria, iar ulterior prin a distruge perspectiva omului întoarsă spre cer. Troțki îl va descrie pe supraomul sovietic al viitorului ca pe un „om obișnuit” ă...Ă care va căpăta statura unor Goethe sau Marx. (...) Imagine inaugurală a Timpuri- lor Moderne, care ne aruncă din rațional în irațional, în imposibilitatea de a mai afla măsura comună a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
esența însăși a televiziunii. Televiziunea face vedete. Punct. Nu contează din cine, nu contează dacă indivizii au ceva calități sau ceva de spus. Simpla lor prezență pe ecran îi transfigurează. Atinși de bagheta magică a televiziunii, ei se transformă în supraoameni, în modele. Bineînțeles că „bagheta magică“ e un fel de-a spune: nu e deloc magie aici, ci doar tehnică, efecte speciale și iluzie. Televiziunea nu vinde realități nici măcar în emisiunile care vorbesc despre realitate - totul e o iluzie, am
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în poziții eroice, aplaudate de toată lumea, și încercăm să copiem modul lor de-a fi, să vorbim, să arătăm și să acționăm ca ele. Avem impresia că asta ne va contamina și pe noi cu ceva din condiția lor de supraoameni, din gloria și bogăția lor. În acelați timp, ne amărâm că, oricâte eforturi am face și oricât de mult neam strădui să le copiem, viața noastră e în continuare fără sare și piper, că nu avem abdomenul mai suplu și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
trezesc "prefațator de meserie" pentru așii aviației, eu care n-am cunoscut decât războiul mizerabil, lipsit de brio și de glorie, al pifanului cu bocancii în praf și noroi! Cu ce ochi de infinită admirație îi priveam eu pe acei supraoameni care evoluau singuri acolo sus, la insondabile înălțimi!... Dar m-am lăsat totuși ispitit de minunata poveste pe care ne-o scrie aici Daniel Focșa. Se citește pe nerăsuflate, ca un roman. Fiindcă e chiar un roman. Că Vizanty nu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
idee că conferențiarul este un om aproape supranatural, el vorbește fără efort, el nu obosește, glasul lui nu slăbește, gâtlejul nu i se usucă ca la ceilalți muritori"26. Iată deci teoretizat la Iași, cu ani buni înaintea lui Nietzsche, supraomul... Rigori de conținut utilizarea, în cadrul prelecțiunii a două comparații 27, una la început, alta la final; probabil nu doar "încălzirea sălii" se urmărea prin acest procedeu, ci impresia de "obiect" finit, de lucru rotund, armonios. Comparația, ca mijloc literar, indică
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ei mă examinează și mă privesc în ochi cu un amestec de morgă și dezgust. Ierarhia nu se discută. O ființă superioară îmbrăcată în uniformă, un atotputernic măsoară cu privirile o ființă inferioară în civil, de sus în jos. Un supraom, care are toate drepturile, examinează un rahat care n-are niciunul. Numai că acest rahat e și el cineva. Și eu pot să mă uit la cel care mă examinează. Să ne încrucișăm săbiile, așadar. Haredi-ul care mă provocase mă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Securitate, autoapărare, supraviețuire. Cât despre rufele murdare, ele se spală în familie. În fața acestui right or wrong, my family, nu rezistă niciun fel de raționament sau mărturie. Ele vor fi puse pe socoteala vreunui parti-pris abuziv sau naiv. Cu excepția câtorva supraoameni (ca Pierre Brossolette care, la Londra, a avut îndrăzneala să-l înfrunte pe de Gaulle, după care s-a dus să moară pentru el), cine se poate lăuda că a scăpat de lucrătura migăloasă și desăvârșită a păianjenului pitit sub
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
considerat de Berdiaev atât încarnarea umanismului, cât și victima păcatelor sale, umanismul culminează în individual. Cu el, umanismul atinge sfârșitul istoriei sale tragice și furtunoase, după cum grăiește Zarathustra: Omul este o rușine și o dizgrație". Umanismul se dizolvă în ideea Supraomului, care este respingerea omului, a valorii sale și a semnificației personalității umane. Autorul lui Dincolo de bine și rău tăgăduiește ceea ce era sursa cea mai profundă a revelației creștine semnificația sufletului uman. La Nietzsche omul este sacrificat ideii de Supraom 123
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ideea Supraomului, care este respingerea omului, a valorii sale și a semnificației personalității umane. Autorul lui Dincolo de bine și rău tăgăduiește ceea ce era sursa cea mai profundă a revelației creștine semnificația sufletului uman. La Nietzsche omul este sacrificat ideii de Supraom 123. Nietzsche simbolizează renunțarea de sine a individului și a umanismului, în timp ce Marx demonstrează dezintegrarea colectivă a umanismului și a imaginii omului. Doctrinele lor reprezintă două căi de ieșire din criza umanismului, două căi de a transforma umanismul în antiumanism
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de orice tip, o „sărbătorire a ființei” ce ne trimite într-un fel la „păgânism”, la Dionysos, dar și la Supra-om, cel care nu mai are nevoie de zei pentru a fi, pentru a intra cu decizie în existență. Umbra supraomului mă acoperă, mă apără, spune filozoful, ce mă mai importă zeii!... 4 Succesul primului meu roman, deși îl doream din tot sufletul, îl visam, a fost o mare surpriză pentru mine, în primul rând. Apropo de succes, de glorie, de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de a fi prin Creație. Existența văzută în forma ei esențială, ca Creație, și iată, o spune tot el, vagabondul culturii sfârșitului de secol al XIX-lea, ignorat și zeflemisit de mândrele universități, „de ce mai avem nevoie de zei? Umbra supraomului s-a apropiat de noi!...”. Iată, poate în forme indirecte, regăsirea dumnezeirii, reapropierea de un Dumnezeu „mort”, reînviat însă de orgoliul poetic uman, cel care își asumă existența, întreaga Existență, îmbătat de bucuria lucidității de a fi, Gând și Stăpân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
așteptată, în mod paradoxal, nu atât de la o revoluție a modului de producție, cât de la o revoluție a valorilor sau de la o mutație culturală care să reevalueze locul satisfacțiilor imediate. O răsturnare în ierarhia valorilor care nu va anunța domnia Supraomului, ci, mai degrabă, a democrațiilor postconsumeriste unde hedonismul n-ar mai constitui principiul axial sau structurant al vieții. În acest moment, dobândirea, cumpărarea, înnoirea la nesfârșit a mărfurilor nu vor mai fi considerate a fi calea privilegiată a fericirii. Un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ei bine, o fetiță care se joacă. Cu alte cuvinte, are zero șanse de succes. De altfel, succesul nu e chiar trăsătura cea mai marcantă a familiei ei. Fratele ei adolescent (Paul Dano) se pregătește pentru o carieră de Pilot Supraom (inspirat de Nietzsche, n-a mai rostit un cuvînt de nouă luni), dar pînă la sfîrșitul călătoriei va suferi o deziluzie cruntă. Unchiul (Steve Carell) e un specialist în Proust care tocmai a încercat să se sinucidă după ce s-a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]