495 matches
-
Trei - unul din marile momente ale istoriei. ...Un supra-om - în felul ei, aceasta era o descriere potrivită pentru indivizii Gilbert Gosseyn din univers - fusese împins de o femeie de tip uman să participe la ceea ce părea un act sexual normal. Supraomul se împotrivise; și totuși era un bărbat necăsătorit și fără un angajament anterior față de altă femeie. Lucru, cel puțin la fel de important, niciunul dintre predecesorii săi, care nici ei nu fuseseră logodiți vreodată - conform amintirilor pe care le avea în comun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
numai în acest moment, trec din nou prin talamus și revin în sistemul nervos. Și în permanență, percep acești stimuli pe măsură ce ei se duc și vin prin cortexul meu." Aceasta era soluția. Aceasta era toată diferența care-i separa pe supraoamenii non-A de oamenii-animale din galaxie. Talamusul, sediul emoțiilor, cortexul, centrul discriminării, integrate, echilibrate într-o asociație strânsă și minunată. Emoții nu eliminate, ci îmbogățite și destinse prin asociere cu această parte a conștiinței, cortexul capabil să guste un număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
se producă cât mai repede. Se aplecă spre el nerăbdător. Întrebările îi stăteau pe limbă. ― Altul dintre motivele care mă fac să spun adevărul ― se bâlbâi Prescott ― este cel că am încetat să mai cred că cineva chiar și un supraom, ar mai putea influența în vreun fel operațiunile planetare în curs de declanșare. Organizația a fost mult prea prudentă în ce te privește. Ceasul lui Goyssen arăta 4 și 12 minute. Conform ritmului accelerat al timpului care acționa asupra sistemului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
numai în acest moment, trec din nou prin talamus și revin în sistemul nervos. Și în permanență, percep acești stimuli pe măsură ce ei se duc și vin prin cortexul meu." Aceasta era soluția. Aceasta era toată diferența care-i separa pe supraoamenii non-A de oamenii-animale din galaxie. Talamusul, sediul emoțiilor, cortexul, centrul discriminării, integrate, echilibrate într-o asociație strânsă și minunată. Emoții nu eliminate, ci îmbogățite și destinse prin asociere cu această parte a conștiinței, cortexul capabil să guste un număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
se producă cât mai repede. Se aplecă spre el nerăbdător. Întrebările îi stăteau pe limbă. ― Altul dintre motivele care mă fac să spun adevărul ― se bâlbâi Prescott ― este cel că am încetat să mai cred că cineva chiar și un supraom, ar mai putea influența în vreun fel operațiunile planetare în curs de declanșare. Organizația a fost mult prea prudentă în ce te privește. Ceasul lui Goyssen arăta 4 și 12 minute. Conform ritmului accelerat al timpului care acționa asupra sistemului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
NICIODATĂ N-A FOST NEVOIE DE ALTCEVA DECÎT CA UNII DINTRE VRĂJITORII MINTALI DE LA ARSENAL SĂ-ȘI ÎNDREPTE TOATĂ ATENȚIA ASUPRA CAZULUI MEU." DEODATĂ ACESTE GÎNDURI ÎL DEPRIMARĂ, CĂCI ÎN POFIDA EXPERIENȚEI LUI ÎNDELUNGATE, DE ANI ȘI ANI DE ZILE, ACEȘTI SUPRAOAMENI DE LA ARSENALE, CU PREGĂTIREA LOR SPECIALIZATĂ, I-O LUASERĂ NEIERTĂTOR ÎNAINTE ÎN ZECE-DOUĂSPREZECE DOMENII. NU MAI PUTEA NICI MĂCAR SĂ-ȘI PLĂNUIASCĂ PROPRIA LUI PROTECȚIE, DEOARECE TEHNICILE EDUCATIVE CARE LE MODELASERĂ CREIERELE ÎNCĂ DIN COPILĂRIE ERAU INUTILE CÎND LE APLICA MINȚII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
răpească lumii libere pe cel mai incoruptibil dintre paladinii săi. Domnul Ming este ipostaza ficțională ce face trecerea către domeniul neverosimilului cinematografic. Emisar al aceleiași umanități nedomesticite ce visează la cucerirea lumii, Ming este expresia saltului antropologic ce anunță venirea supraomului virtualmente invulnerabil. Înconjurat de mașinăriile sale feroce, „Umbra galbenă” sfidează gramatica omenescului, reconstituindu-se, biologic, după fiecare moment în care anihilarea sa pare definitivă. În cazul lui Ming, câmpul de luptă nu mai este doar Pământul, ci și întreg continuumul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
societății și trebuința de a trăi în plăcere și frumusețe. Tustrei sînt însuflețiți de o adiere romantică, de un sentimentalism fără frîu, de un cult excesiv al individului. Cugetul lui Nietzsche îi robește. Toți pregătesc și anunță mesiile de mîine: supraoameni”. Textul exprimă - „în oglindă” - sensibilitatea estetico-ideologică a comentatorului, opțiunea sa pentru apropierea prozei de poezia lirică, refuzul „anecdoticului” tradițional, gustul decadent pentru „geniul melancolic” al modernității, sensibilitatea social(ist)ă pentru marginali și dezmoșteniți: „Vagabonzii și cerșetorii defilează, desenați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
piesă terminată peste doi ani și rescrisă mai tîrziu în limba franceză (Le Féstin de Balthasar). Potrivit lui Ov.S. Crohmălniceanu (Evreii în mișcarea de avangardă românească, text îngrijit, adnotat și prefațat de Geo Șerban, Editura Hasefer, București, 2001, pp. 76-79), „ambiția supraomului nietzschean” - ipostaziată de Baltazar, fiul damnat al lui Nabucodonosor - cunoaște o „răsucire monstruoasă, satanică, nihilistă prin amoralismul total în care cade”. Modificînd după zece ani, probabil la indicația lui Șestov, unele dintre personajele alegorice (Deșertăciunea devenind Rațiunea și Luxura - Nebunia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
toate insuficiențele. În consecință, poeții sînt absolut liberi s-o nesocotească, atît pe ea cît și instrumentul ei specifc: limbagiul. De aci, toată anarhia în concepția și tecnica formală a școalelor de artă modernistă”. Influența vitalismului nietzschean și a ideii „Supraomului” e prezentă în „glorificarea libertății și forței neîngrădite” sau în „individualismul anarchizant” al futurismului și expresionismului. În fine, „Prin rolul excepțional pe care Freud îl acordă inconștientului și instinctelor, se stabilesc raporturi directe între psicanaliză și literatura modernistă”, ultima preluînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
incorecta imagine a rechinului din imaginarul colectiv. Rechinul reflecta temerile noastre ancestrale, teama de inuman, teama de implacabila apropiere a morții, teama de inevitabil. Acum noua corectitudine politică ne cere reevaluarea imaginii pervertite a Clonei. Clona perfectă nu e nici supraomul, nici subomul, ci infraomul. E ceea ce ne esențializează, în sensul că ne reprezintă în totalitate și nu ne multiplică. Clona ne exprimă. „Fiecare om ar trebui să aibă o clonă pentru a se cunoaște pe sine”; adevăratul înțeles al acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
s- o găsim, s-o aflăm!... ”- Omule, voiești mult prea mult!... Îi zise gândul. Din voința, din excesele ei, provin toate nefericirile omului... Ce s-ar întâmpla cu el, dacă ar afla tot, dacă ar ști tot... s-ar face supraom!... S-ar prăbuși în el însuși. Există o limită îngăduită cunoașterii, după care urmeaza inevitabil distrugerea. Voința se întoarce împotriva celor care abuzează de ea...!” îi mai șopti gândul. Bătrânul Iorgu a citit undeva că... A. Ainștein, -cel care a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
perfecțiunea se dobândește cu prețul personalității și cu cât mai perfectă sau arhetipică este o ființă, cu atât mai personală este, și vom vedea de aici, privindu-ne în păsărele ca într-o oglindă, dacă ne convine să aspirăm la supraom, la omul neinscriptibil în ovulul perfect, că pentru a dobândi asemenea perfecțiune, avem de renunțat fiecare la personalitatea noastră. Este adevărat că ni s-a spus că suntem perfecți ca Tatăl nostru ceresc, dar asta este ca un scop inaccesibil, spre
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
joc În care nu se știe cine se străduia să conserve un mic nucleu arian. Despre care povestise anticarul! Mici păpuși blonde, cu ochi albaștri, viguroase, vaccinate, care nu aveau cum să fie crescute decît Într-un spirit potrivit tutorilor. Supraoameni În devenire, existau deja stabilimente; și Thomas putea să scrie o poveste, o Începuse. Surescitat, Încerca să găsească un posibil sens al codului pe care tot Îl sucea și Îl Învîrtea, de o dezlegare nici vorbă nu putea fi; nimic
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fusese decît o maimuță, cum să rostească măcar o silabă În visul urmașilor ei? Și dacă așa stătuseră lucrurile, cum avea să iasă ceva bun și din maimuțoiul de Adam? Din una dintre prelungirile sale În timp - Thomas - se nășteau supraoameni sau, cel puțin, asta s-ar fi putut Înțelege din reclama discretă pe care și-o făcea, În pliante, clinica; mitul arianului nu murise, erau folosiți doar alți termeni, găsite alte motivații; selectiv, legal, protejat, se contura, totodată, și un
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
jetoane metalice se află de fapt într-un circuit continuu în miile de sloturi aliniate ca niște roboți extratereștri. Doar trecînd printre aceste șiruri nesfîrșite de automate și simți dorința de a te înfrunta cu ele, simți de fapt cum supraomul adormit în tine se trezește... Hai, încearcă-ți norocul, în această ploaie torențială de bani ai și tu o șansă, ai putea ieși de aici cu buzunarele pline dacă asculți de instinctul tău, poate că în acest moment te intersectezi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
pasiune reprimată în mod nedrept, și nu e bine, frustrările vor roade tot ce este puternic în tine, mai bine să pleci mîine mahmur și cu toate economiile risipite decît să refuzi, acum, în această secundă, întîlnirea cu Șansa, cu Supraomul din tine, cu forțele cosmice, cu orgasmul suprem al cîștigului... Am deraiat... Nu despre Las Vegas voiam de fapt să vă vorbesc, ci despre romanul american, despre romanul în stil american pe care merită să-l scrieți. Imaginați-vă două
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
o transformare necesară ce, în ciuda tuturor contradicțiilor și a limitelor, rămâne o profeție a vremurilor pe care le trăim. Filosoful german își imaginează trecerea conștiinței de la idolii superstiției și de la minciunile unei morale ipocrite spre dionisiac și spre condiția de supraom, în trei etape. Prima este aceea a cămilei, a cărei forță tinde spre lucrurile grele, mai greu de dus. Cea de-a doua este cea a leului care, în calitatea sa de prădător prin excelență, se simte liber să spună
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de această calitate de a fi om. Dacă aș putea, aș renunța pe loc, dar ce să mă fac, animal? Drumul înapoi nu-l pot parcurge. Și apoi, aș risca să devin un animal care cunoaște istoria filozofiei. A deveni supraom îmi pare o imposibilitate și o prostie, o fantezie ridicolă. N-ar exista o soluție aproximativă într-un fel de supraconștiință? Nu s-ar putea viețui dincolo, nu dincoace (înspre animalitate), de toate formele complexe de conștiință, de neliniști și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
priviți ca niște mîntuitori îndelung așteptați, veniți să-și conducă poporul către Țara Făgăduinței. În ciuda avertismentelor lansate de spirite luminate, masa se vede în ei, se recunoaște și se rezumă în ei. Îi venerează și-i celebrează ca pe niște supraoameni dotați cu atotputernicie și atotcunoaștere, care știu să-i slujească pe oameni dominîndu-i. Sedusă și terorizată, mulțimea transformă pe modernii Zarathustra în semizei, considerînd că judecățile lor sînt infailibile, toate actele lor juste și toate vorbele lor adevărate. Puterea lor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fel. Liderul este în stare să făptuiască lucruri mari, ba chiar miracole, își spune ea. Omul astfel însemnat pare a fi desemnat de Dumnezeu, de Istorie sau de natură. Astfel, ajunge să fie precum Stalin, exemplar pentru această categorie, "un supraom înzestrat cu calități supranaturale, asemenea unui zeu. Despre un astfel de om se crede că știe totul, că gîndește pentru toți, că face totul și este infailibil"523. Este de la sine înțeles că cele două categorii de șefi pot fi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
iertare celui care-i ține locul: "Însă toți acei nefericiți aduși sub lumina proiectoarelor, scrie istoricul Deutscher, apar în postura de penitenți mărturisindu-și în gura mare păcatele, tratîndu-se drept fii ai lui Belial și, scufundați în mizerie, lăudîndu-l pe supraomul (Stalin) sub ale cărui picioare erau făcuți pulbere"563. Pe măsură ce ei devin tot mai mici, iar el le înfulecă biografiile, ca un canibal, peste tot se aprinde, ca beculețele pe o hartă de stat major, numele lui Stalin, în locul celui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sunt foarte bine antrenați fizic, având arme pe măsură. Principiul de organizare este cel al unei secte militare de tip feudal, cu jurăminte, tatuaje, însemne oculte. ș...ț Li s-a cultivat insistent spiritul de corp elitist, o aroganță de supraoameni și disprețul absolut față de orice altă făptură omenească. Au fost recrutați în special indivizi marginalizați («am făcut 20 de meserii. Ceaușescu mi-a redat demnitatea, angajându-mă în garda sa personală»), cu ridicat instinct de agresivitate și cu vanitate patologică
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
era încă o noțiune folosită, care se măsura însă numai cu devoțiunea față de familia Ceaușescu. Duceau o viață de castă fanatizată, ferită de contacte perturbatoare, asemănătoare cultelor religioase. Li s-a exacerbat ura împotriva anonimatului, a vieții obișnuite. Sentimentul de supraoameni se construia din puterea de a ucide cu sânge rece copii, femei, bătrâni, ca niște semizei strivind mușuroiul de furnici ș...ț. Pe lângă aceasta, e sigur că «mulți erau drogați». Toți prinșii au vorbit de băuturi tari, prafuri albe, «injecții
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și a istoriei lui. Ultimul care a încercat să readucă gândirea pe făgașul normalității și să se dezbare de "limbajul filozofiei" a fost Nietzsche, dar ideile lui nu se ridicau la nivelul vervei lui literare, "eterna reîntoarcere a aceluiași" sau "supraomul" rămânând grevate de un iremediabil kitsch metafizic. Dar ce îi rămâne să facă aceluia care se excomunică astfel din ținutul filozofiei? Care trăiește o apostazie clandestină, mimând în continuare în public morga și ticurile unei deprinderi în al cărei prestigiu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]