1,584 matches
-
de ascuns, nu sunt reținuți de absolut nimic. Cu acest gând, dar și cu multe altele, Dragoș străbătu liniștit culoarul spitalului, îndreptându-se spre Terapie intensivă. * O rază alb-roșiatică filtrată de frunzele plopului din fața geamului, aidoma unei armonii de văluri suprapuse ce stârneau unduiri de lumină, părea că se așază dureros între pleoapele grele ale Emanuelei. Era lumina soarelui în apus. Aceasta a întredeschis ochii și i-a închis imediat la loc. A repetat gestul de câteva ori, întorcând capul în
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XV) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365630_a_366959]
-
sâmburele luminii Zăbavnica lumină pe-atunci părea că dispare în irisul ochiului Era un sâmbure voltaic arzând ce nu ardea, Putea să se stingă dar nu s-a stins niciodată Chiar dacă pe dinăuntru întunericul pândea. Straturi de lumină și gânduri suprapuse, Radiografie a două extreme cunoscute de noi, Cuvânt mov arzând în interiorul frazei Cum picături de lumină devin în piepturi ploi. Dar sufletul descifrat de rază prin morile de vorbe Ne mai rămâne clarificând relațiile dintre divinitate Și omul care rătăcește
ÎNTUNERICUL DIN SÂMBURELE LUMINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351380_a_352709]
-
pălării pline de fantezie, după modă pariziana, cu umbreluțe cochete, cu aer de aleasă distincție. Îți dai seama imediat că acolo nu putea încăpea vulgaritatea vorbelor și a gesturilor, cu atat mai puțin mitocănia și mârlănia. Imaginea femeii este adesea suprapusa cu cea iubirii. Toată lumea are nevoie de atingerea blândă și buna, plină de căldură a femeii înzestrata de Dumnezeu cu stele de iubire. Ea este împlinirea în viață prin iubire și dăruire. Fiecare femeie poartă în ea visul de dragoste
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
înțelepte, nu va mai fi batjocura unora și nu mult va mai dura, ca să nu mai fie sub talpa parvenitului. Cresc flori la preț de sminteală, pe banii mulțimii, primăvara, sădite din foame și piept sărac de mamă, cu borduri suprapuse. Cresc în ochi de bătrân obosit, de viață și-n mâna ce cată sprijin în masa ce dă să cadă. Ghiuveta luxoasă, vis din magazine, este hârdăul din fundul curții. Ochi limpezi de copil, cu mânuțe reci, cată-n dimineți
INFECTIA VIRALA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345673_a_347002]
-
văd edenul în imaginea tulburată de posibil,așa cum după Valery,logica imaginativă specifică ochiului de creație poetică reprezintă o singură însușire a lucrurilor și le evocă pe taote celelalte. Edenul în poezie era văzut de A.E.Baconsky ca realitate suprapusă,iar G.B.Vico scrie că toate națiunile erau națiuni de poeți căci poezia nu este decât imitație.Numai contradicția acceptată și evidentă dintre frumosul natural și frumosul artistic realizat cu totul independent și sincronizat adeseori cu urâtul natural,ne duce
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
dansator de flamenco - cel care pretindea că „mângâia podeaua, de parcă ar fi vorbit prin tălpi cu pământul” - i-a putut egala performanța. Pentru a sublinia eleganța mișcărilor dansatorilor de flamenco, coreografii au inventat costumația tipică, rochiile multicolore, elaborate din volane suprapuse, cu trene lungi, ca niște cozi de păun. Rochiile acelea nu induceau doar admirația pur vizuală, ci obligau dansatoarele la succesiunea pașilor mărunți, care conferă dansului o notă maiestuoasă, aparte. Începând cu apariția primelor școli de coregrafie specializate, dansul flamenco
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
de vreo câteva sute de metri, pe trei rânduri. Iar soarele bătea, flux continuu, din mijlocul bolții. De la târgul cu de toate, apă congelată, doar doi euro sticluța, lămâi, lămâi, lămâi și alte cele, am cumpărat albumul cu reușite reconstituiri suprapuse peste ceea ce văzusem cu câteva clipe înainte. Vizualizarea realităților, de acum 2.000 de ani și de azi, îmi vor spune că am călcat cu adevărat prin acele locuri. Sunt puțin trist de soarta pompeienilor&Co! Arunc o privire, plină
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SMOALĂ Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Plouă plouă peste case alterate, degradate, suprapuse degerate, îmbuteliate abator de oameni tristeți plictisite întuneric șters, timp întins în hăuri gust de ebonită arsă mohoreală pală, șantiere scurse prăpăstii murdare peste municipiu oase învelite, dichiseală stinsă cenușii sunt toate vise, descompuneri, frunze răvășite culori fără nume urme
SMOALĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356905_a_358234]
-
de gazetarul oaspete pentru demascarea unei rețele de falsificatori de băuturi alcoolice, mână în mână cu oficialitățile locale - nimic nou sub soare, „câtă viață, atâta literatură”! -, îndrăzneală punându-i viața în pericol. Planurile se așază într-un „amfiteatru” de terase suprapuse, străjuit de oglinzi paralele, în care, în pofida aparentului „stufăriș” de date, informații și creații, povestite, citite sau recitate, de întâmplări, în prezența... discretă, dar atât de necesară, a soțiilor, lucrurile se văd foarte bine, fiindcă Al.Florin Țene are luciditatea
ÎN LOC DE PREFAŢĂ LA ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355147_a_356476]
-
și-am luat o porție de ceai. Fetele care strângeau mesele mi-au adus două porții complete, cu solnița la discreție. Culoarele uriașe erau întunecate și pustii. Am urcat încet scările până în cameră și am ațipit în patul meu dublu, suprapus, fără cearceafuri, de blatist*. Luna își pierduse contururile într-un cer de purpură, soarele topea bruma de pe acoperișurile caselor. *blatist - nu plătește nimic, nici masa, nici căminul, nici dormitul, nici transportul etc Referință Bibliografică: Anii mei apocaliptici / Aurel Avram Stănescu
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
moft” cu netăgăduite valențe de agrement și bineînțeles profitabile, lucrătorii ar fi avut nevoie de 373 de tone de oțel și vreo 90 de tone de sticlă. Jos, undeva, abia zărit printre stâncile abrupte și stratificate în pante inegale și suprapuse, se târă o “curelușă” care șerpuiește molcom și firav, cu siguranță cea mai rămas din albia fluviului Colorado. Toate “asperitățile” reliefului acestei fantastice întinderi “extraterestre” sunt botezate, denumiri cu rezonanțe de “topos și etnos”, vârfuri, văi, punți, platouri, podețe naturale
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
s-a agravat pe parcursul câtorva ani...Fie-i țărâna ușoară! Pe un petec de hârtie de dictando - o adresă de medic și un telefon pe manșeta de sus - sunt așezate cu mână tremurândă ultimele licăriri de gând, rânduri înghesuite, șterse, suprapuse și reluate pentru a le închega coerent, o caligrafie căznită și lăbărțată de care trebuia să se „țină aproape”, fără să facă rabat condamnabil. Iată-le: „Înainte gândeam, când eram tânăr și în putere, că pământul mă umbrește pe mine
ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI, ULTIMILE EMAIL-URI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370930_a_372259]
-
văd edenul în imaginea tulburată de posibil,așa cum după Valery,logica imaginativă specifică ochiului de creație poetică reprezintă o singură însușire a lucrurilor și le evocă pe taote celelalte. Edenul în poezie era văzut de A.E.Baconsky ca realitate suprapusă,iar G.B.Vico scrie că toate națiunile erau națiuni de poeți căci poezia nu este decât imitație.Numai contradicția acceptată și evidentă dintre frumosul natural și frumosul artistic realizat cu totul independent și sincronizat adeseori cu urâtul natural, ne duce
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
cele mai multe neomologate care se însnopesc într-o făgăduință a întregului, Gheorghe Mizgan nu ezită a se întovărăși de la rece la cald, ca prin lentile ba convexe ba concave, cu stări uneori eliptice, cuneiforme chiar empirice putând a fi, spre „Idei suprapuse”: „Colonie de idei în memoria noastră,/ idei incadescente sau răcite de/ ceața uitărilor./ Idei fredonând pe aripa dorului,/ Idei încărcate de povara trecutului./ Idei paralizate de puhoiul timpului/ trecute-n negura amintirilor./ Idei acumulate după barajul idealului./ Lavă fierbinte picurată
DANIEL MARIAN DESPRE GHEORGHE MIZGAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370663_a_371992]
-
carte se citește cu mare plăcere la ceas de înserare când tainele se fac și se desfac. E de fapt, un ,,roman”, am putea spune chiar postmodern, compus din fragmente care se succed ca scenele unui film vorbind despre oglinzi suprapuse ale aceluiași unic personaj care este viața de zi cu zi cu trecutul și prezentul ei de care nu te poți dezbrăca așa cum procedează vulturul cu penele sale. Titlurile acestor ,,fragmente” - Plăcinte cu mac sau Tratat despre calea sufletelor singure
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
din 05 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ți înflorește gândul când te culci Și simt cum lângă mine arzi, Sărutul înrourat pe buze dulci Ademenind în mreje pe bastarzi. Se varsă ceru-n ochii tăi străini Cu împliniri pe clipe suprapuse, Ca o mirare prinsă între crini Să muște uitarea iubirilor apuse. Îmi fulgeri neastâmpărul în trup Cu lacrimi reci aproape strig, Aș vrea din lanțuri să te rup Și să topesc zăpezile de frig. Amirosindu-ți sânii, piersici coapte Ce-mi
TRĂIM O ZI CU FLUTURI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353478_a_354807]
-
liniile paralele ale ”bancalelor”, moșteniri de pe vremea maurilor, apte să ofere cât de cât loc adecvat culturilor agricole, împiedicând apa care vine așa de rar să se prăvălească nestăvilit în torente imposibil de controlat. Straniile terase, dispuse ca niște inele suprapuse, amintesc vag de America Centrală și de Sud, de Anzi, de Peru, de Machu Pichu... și de chinul scalvilor, care s-au spetit secole de-a rândul să stivuiască pietrele, ca niște Sisifi ai Evului Mediu. De parcă elementul contundent s-ar
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
că ... / Și ochiul se-nfioară-nlăuntru). Drumul (Drumul meu nu e drum, e răscruce), căutarea (Nu cred și totuși mă pierd în destine / Și-n mine, pe mine mă caut, pe Mine), atașarea ca simplu element într-o amplă tapiserie a labirinturilor suprapuse (Și mă doare rotația soarelui / Pe retină e noapte, întuneric, tăcere / Trist, mult mai trist navigând efemere / Se rotesc gândurile centaurului), iată doar câteva mărci ale unui lirism cu o coerență ideatică puternică. E necesar să remarcăm în prima parte
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
taică, mai încet..." Când am auzit cuvântul ăsta taică nu ne-a venit să credem. Am văzut apoi o clădire luminată. Ne-au dus într-o cameră unde erau opt paturi, cu saltea! La Pitești sau la Jilava aveam priciuri suprapuse, câte doua-trei, fiind noi cu mult mai mult peste limita normală. Aici ferestrele erau fără obloane, un WC într-o cameră alăturată. Era... fericire! A doua zi am rămas înmărmuriți. Ne-au scos în curte, de neimaginat, să ne întâlnim
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
invadat agresiv ecosistemul galápagos-ian, amenințând biodiversitatea datorită luptei continue pentru spații, apă și hrană. De aceea, unele specii locale sunt în pericol de extincție. * Golondrina, yacht-ul cu care fac această vizită, are 8 cabine mici, fiecare cu două paturi suprapuse, plus toaletă și duș. Holul unde dinăm are televizor, mese, un bar și un solar. După baia în ocean ne întindem hainele la uscat pe yacht, legate cu... noduri marinărești. M-am zgâriat de pietrele subacvatice. * Pe vapor se află
IGUANELE LUI DARWIN de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354237_a_355566]
-
marini favorabili navigării. S-au succedat aici, coexistând de-a lungul secolelor, cartaginezii, fenicienii, românii, creștinii și musulmanii. Cei 571 km2 ai insulei sunt practic tapetați cu istoria a 2700 de ani de invaziuni și conquiste, culturi succesive și conviețuiri suprapuse. Pentru a o cunoaște însă în profunzime se recomandă întreprinderea unei plimbări la asfințit fie printre ruinele celei dintâi așezări a fenicienilor, „Să Caleta”, fie prin necropola „Puig des Molins” sau printre zidurile renascentiste ale orașului vechi, „Dalt Vila”. Nu
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
interior cu multă discreție, deoarece am ajuns in timpul slujbei duminicale. Chiar și în grabă fiind, nu puteai să nu admiri înălțimea impresionantă a iconostasului de culoare aurie, pe care se află imagini de sfinți dispuse pe cinci straturi orizontale suprapuse, fondul cromatic discret, plăcut și original al picturii în nuanțe de verde, bleu, alb, ghirlandele cu motive vegetale. Mânăstirii Căpriana i-a fost dedicată și o poezie de către poetul basarabean Grigore Vieru: „La Mânăstirea Căpriana Bate un clopot în zi
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
târăște chinuită, parcă, de ictusuri comițiale spre unica lumină rămasă. Ultimul Far, fascie plăpândă și efemeră în vasta și orbitoarea semiobscuritate, pâlpâi agonic. Deodată proteza unui picior, proteza unei mâini și o perucă bărbătească se detașează de grosul masei. Mâna, suprapusă piciorului vârât într-un bocanc militar, se cațără pe coama unui gnais, fluturând în degetele rășchirate peruca decolorată. Un glas cavernos împunge zarea, făcând uriașul convoi să se oprească și să asculte Inspirata Tripletă: „Încotro te îndrepți, Popor al Protezelor
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
și lățimea de 6,7 metri. Este în formă de cruce, are altar cu trei nișe, pronaos și turnul clopotului, abside interioare sub formă de semicerc și bolta sprijinită de patru coloane. Pereții exteriori au trei rânduri de nișe boltite suprapuse, deosebite prin mărime și jocul decorativ. Cele din partea de jos sunt cu o deschidere mai mare, sunt mai înalte și se termină cu arcade care au trei rânduri de ceramică, de culoare verde și diferite nuanțe de maro. Cele din
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
și viața fluturilor rari, fără menire ... lasă-mă să simt cum se prelungește creierul în trup, carne și dor, senzație care se trezește ca să te contemple în floarea ta răsărită, percepție care se înfășoară în senzualitatea ta diurnă și nocturnă suprapusă, lasă-mă să te am înainte de a-mi lua voalul mov în degrade... și încet mă așez pe coapsele tale flămânde, cu picioarele deschise, să te cuprind în coordonate neverosimile... iar tu apuci să mă suspenzi de cer, să mă
UN DANS VIOLET de SUZANA DEAC în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357350_a_358679]