506 matches
-
Bălenilor preia știrea, întărind informațiile despre caracterul olograf al scrisorii: „Și doamnă-sa Elena, fiind sârbă, fată de despot sârbesc, cu mâna ei au scris carte la împăratul Suliiman, cu umilință rugându-să să-l erte și el își pleacă capul supt sabia lui...” 347. Am fi putut s-o auzim pe Elena Brancovici - de care va depinde atât de mult în anii următori starea politică a Moldovei - vorbind sârbește (poate chiar în slavona sârbă... Și de cealaltă sârboaică măritată cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scaune, pe un pat de paradă, cu multe lumânări, alături de care se află o masă având pe ea mai multe psaltiri” 31, folosită - spune Neculce - și la înmormântarea lui Constantin Cantemir: „Scos-au oasele lui Cantemir-vodă boierii cei mari afară, supt cortu, în ogrăjoara cea mică la curtea domnească. Și l-au ținut trei zile, păn’ l-au grijit...”. „Grijirea” aceasta era de tip complex: veghe (lângă Voievodul „îmbrăcat cu veșmintele domnești și împodobit cu însemnele sale” stau „închinându-i-se
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ani unii, altŭ în 20 de ani, iară elŭ în trei ani. Mănăstirea în oraș aicea, ce să dzice, Svinta Mariia, și Hangul la munte, și Dragomirna lângă Suceava au fârșit și au urdzit și Bârnova pre numele său supt dealul [Pietroaia] lângă Iași și au istovit și besérica acea mare în Liov, în târgŭ, unde este și chipul lui scris...” 39. Descriptio Moldaviae, ed.cit., p. 243. 40. Câteodată această călătorie era mai lungă, parcurgând mai multe etape. Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și beserici ce-au fapt fără léne. Că nu numai prin sate și pre la orașe, Ce și prin munți și-n codri lui Hristos sălașe Ce-au făcut zugrăvite de dau străluciare Să-i trăiască-n bun nume pomana supt soare”. 50. Vezi, în limba ucraineană, verbul pomynáty. 1. „a pomeni, a aminti”; 2. „a face o pomenire” și substantivul pómynky - „praznic, parastas, pomană” (Dicționar ucrainean-român, București, Editura didactică și pedagogică, 1964, p. 635). 51. Inscripții medievale și din epoca
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
descendenții de sex masculin. Un blestem părintesc (iar, de se va ispiti în urma mea vreunul din frați ca să calce și să strice această tocmeală, care este întărită sub pecetea mea, și supt iscăliturile mele, pre unul ca acela îl las supt blestemul mieu cel pământesc ...”318), de mamă (de data aceasta), definitiv, supraveghează distribuirea averilor, iar semnăturile (cinci) ale destinatarilor o certifică. Istoria testamentelor Elinei Cantacuzino se află abia la început. Dictându-și în 1681 („scriitor” a fost tot „bătrânul sluga
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
avut în Veacul de Mijloc o poziție coborâtă în Europa; aici este, însă, vorba și de supremația consangvinității. Era un sfat formulat cândva și de bătrânul postelnic: „să nu ascultați povești între voi sau vrajbele muierilor voastre”326: „[...] vă leg supt blestemul lui Dumnezeu și sub blestemul mieu cel părintesc, ca să nu vă plecați urechile voastre supt ascultarea cuvintelor jupânésilor voastre, însă de cele proaste și vrăjbitoare, care fac fraților neviață, nici să se méstece iale în vorba voastră, când veți
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pământ, la picioarele mele, scăldat în sânge, cu capul zdrobit". Naratorul nu uită să ne prezinte testamentul olograf al sinucigașului involuntar, încheiat cu o solicitare simplă, dar care, în virtutea desfășurării acțiunii, capătă contururi premonitorii: "[v]ioara să mi se puie supt căpătâi". Delavrancea a mai scris o proză separată, intitulată Din memoriile Trubadurului, însă a doua nuvelă (iarăși 2-ul fatidic!, ar exclama fidelii numerologiei) nu mai are relevanța precedentei. * * * Ion Agârbiceanu apare mai puțin spectaculos astăzi decât se înfățișa el
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care, lansați în urmărirea ei, au o viziune spectrală: "pe alee, aștepta un rădvan demult scos din uz, o caleașcă boierească veche, fără sclipire, cu doi cai somnoroși". O umbră se apropie de atelaj, "un bătrân foarte ostenit, cu fața suptă", care "[t]recu prin fața lor ca și cum nu i-ar fi văzut". Simina nu întârzie nici ea să reapară. Interesant este modul în care Eliade alternează tablourile diegetice, acțiunea fiind suprinsă pe cel puțin două planuri paralele. Astfel, partea a șaisprezecea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
O să desenezi? I-am spus că nu asta convenisem cu căpitanul Blay și că aveam instrucțiuni s-o desenez vlăguită în pat, foarte palidă și inspirînd fumul toxic care ieșea din coșul uzinei. - Și cu cercăne mari și cu fața suptă și ca o sperietoare! " m-a întrerupt ea, îmbufnată din nou. O biată tuberculoasă, gata să dea ortul popii. Ei bine, nu! - Nu-i vorba de asta " i-am zis ca s-o încurajez. Pari deja aproape vindecată. Ce mai
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
Scčve, Louise Labbé ( ,Agrippa d'Aubigné e prea marțial"). Un octombrie senin se prelungește nespus. Diminețile palide și prealuminoase predispun la mărturisiri. Nu vor ieși din sufletul prematur împietrit al lui Vladimir, ci din cel al prințului. Doctorul observă fața suptă ca de boală sau de o veghe îndelungată a prietenului său. Privirea-i devine întrebătoare. - Nu poți înțelege cât sufăr, îi spune Balduin. Suferința Răstignitului e și a mea. Știu că pentru tine lucrurile astea nu există. Sunt un caz
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
Sămănătorul", în mai multe episoade, considerându-l, chiar în 1904, pe Mihail Sadoveanu "mai puternic decât toți cei mai tineri prin bielșugul producției sale fără pripă și fără zăbavă, liniștită și sigură, prin mlădierea care îi îngăduie să înfățișeze viața supt toate aspectele ei". E adevărat că N. Iorga nu avea simțul valorii, lăudând în egală măsură pe toți scriitorii din grupul sămănătorist. Despre articolul cu titlul Doi povestitori: Vasile Pop și Mihail Sadoveanu, în care Iorga îi vedea pe cei
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
a intitulat-o, apăsat, O viață de om așa cum a fost. Cea de a doua, de aproape 400 de pagini, scrisă în numai 12 zile (de fapt în cinci zile și alte șapte consumîndu-le cu revederea ei) s-a numit Supt trei regi (subintitulata "Istoria unei lupte pentru un ideal moral și național"), în care voia să reamintească tuturor contemporanilor ce a însemnat el, N. Iorga, în spiritul public românesc de la 1900 încoace și că acest imens prestigiu nu poate fi
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
șold într-un mod triumfător, un triumf doar al lucrului cu rîvnă îndeplinit. Pe cînd țigăncii mele tinere din Bran îmbrăcată într-un fel de capot alb, străveziu, pătat de rugină i se văd formele pline, șoldurile frumos arcuite, pîntecul supt, sînii semeți, semn că e o fată doar, care încă n-a îndurat chinurile facerii unei droaie de plozi. Credeam că, în ziua aceea de la Bran, aveam să mă aleg numai cu imaginea egiptencei, a țingăncușei svelte scoasă dintr-un
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
sunt sigură,-mi spun, sunt sigură că-l va hali/ după ce-o să se joace câteva zile cu el...)// nu vânează, Niobe, nici n-adoarme, din ochi să nu-l scape./ vie de muște căpățâna își lasă pe burta lui suptă/ sau merge-ncet după el, oriunde iedul se duce/ pe copitele încă moi: dacă poate, mama ocolește câmpul deschis,/ supurând de turme și prădători; dar, dacă fiul o ia într-acolo,/ ea îl urmează, cu ochii sticloși și gemând de
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
sunt sigură,-mi spun, sunt sigură că-l va hali/ după ce-o să se joace câteva zile cu el...)// nu vânează, Niobe, nici n-adoarme, din ochi să nu-l scape./ vie de muște căpățâna își lasă pe burta lui suptă/ sau merge-ncet după el, oriunde iedul se duce/ pe copitele încă moi: dacă poate, mama ocolește câmpul deschis,/ supurând de turme și prădători; dar, dacă fiul o ia într-acolo,/ ea îl urmează, cu ochii sticloși și gemând de
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
în urma unei Sedințe a Academiei Române - e dusă de N. Iorga, N. Crevedia, N. Georgescu-Cocoș, O. Goga sau I. Al. Brătescu-Voinești: În adevăr, de vreo câtăva vreme piața literară este inundată de un număr enorm de scrieri de o pornografie revoltătoare. Supt pretext de romane se publică povestiri lipsite de orice valoare literară, dar pline de scene care zugrăvesc situații și atitudini ca acelea pe care le reprezintă fotografiile ce se vând pe sub ascuns, în localurile de noapte, clienților cu mintea înjumătățită
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
Mihaela Marin vede în Faust-ul lui Purcărete încărcătura vulnerabilității umane. Expresia portretelor, suma detaliilor din acestea nu fac altceva decît să dea în vileag poezia morții. Dacă la Hamlet Machine merge de multe ori spre fotografia-radiografie, spre surprinderea corpului decarnalizat, supt, devitalizat, în Faust, ochiul se bucură de carnalitate, de senzualitate și erotism. Ispita se strecoară și în fotografie ca o supremă demonstrație-suport a spectacolului lui Purcărete. Mișcarea, dinamica ei din primul alb devine acum popas greu, stop cadru în analiza
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
te intriga. Nu avea nimic din liniștita și impunătoarea stăpânire de sine care face ca fețele nobililor să fie atât de atrăgătoare, dar nu avea nimic nici din servilismul înțepat al feței unui servitor manierat; era o față ridată, brăzdată, suptă. Deși era poet, părea mai deprins să mustre decât să măgulească; să se încaiere decât să alinte, să se cațăre decât să călărească; să se zbată decât să se relaxeze; să urască decât să iubească. Toate acestea se vedeau din
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
o privire fugară la termometrul expus parcă voit în văzul prizonierilor: erau minus 45 de grade C. La orizont mijea un soare firav, care se pregătea să-și arate dinții. Camaradului Radu Verbițki i-a înflorit un zâmbet pe obrazul supt și brăzdat: „Uite măi, Tavi, că iese soarele”, șopti stins. Dar termometrul înțepenise la... minus 49 de grade C. În acea zi, tânărului ofițer Octavian Dolga din Regimentul 4 pionieri i-au degerat picioarele. Medicul lagărului, o rusoaică cu grad
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
altă poezie, imperfectul pare și mai apăsător, iar cu mai mult ca perfectul, „pînă și tristețea se dusese”: „Ce vesele cîntece cîntau/ cele zece femei din spital/ în acea duminică de lăsata secului,/ ce carnaval// cu măștile lipite de obrajii supți/ și tu ce voce aveai cînd mi-ai spus:/ uite, mă țin de cuvînt, nu mai plîng,/ uite, tristețea s-a dus.// Căci pînă și tristețea se dusese/ cînd moartea începuse să secere/ în fiecare zi pe cineva/ și voi
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
vorba vine) cu el o noapte, imaginea pe care mi-a lăsat-o a fost din capul locului turbure...(...) Istrati e înalt, deșirat; ochi negri, mari, nițel rătăciți; figură lungă, osoasă, de oarecare distincție...proletara. Adus de spate, cu piept supt că orice demn candidat la ftizie. Îmbrăcat curat, burghezește, nițel neglijent, fără elegantă, insă: haine ieftine cumpărate gata. Vorbește o frumoasă românească și se complace în a o vorbi. Se ajută cu gesturi mici, cu mimica, insă exagerat de expresiva
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
alimentare, ziare și haine vechi. Pe terasă, la o masă de-afară, bea o bere Flaviu. Și el poartă barbă, însă e îmbrăcat mult mai îngrijit decît Lazăr, deși paltonul lung, negru, chica netunsă și fața de călugăr, cu obrajii supți și cearcăne cît pumnul sub ochi, îl fac să semene mult cu primul. Flaviu locuiește în comuna Pantelimon. Sosește dimineața în oraș și pleacă noaptea acasă. Prin București, frecventează diverse medii subțiri, poate fi întîlnit la cenacluri, ori în braseria
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
la început, momente de intensă delectare, datorate artei lor desăvîrșite, precum și corozivității lor extreme. Dar această delectare va face loc curînd unei stări de inconfort, dacă nu chiar de jenă. „Tînărul ofițer”, „omulețul”, este „de specia ascaridelor, slab, cu obrajii supți, cu ochii vii și cu mișcări dezarticulate de paiață”, „nervos și dezordonat în mișcări” și are „pe lîngă geniul familiarității și al vulgarității ș...ț o volubilitate excesivă”, prin care acaparează conversația, instituie monologul perpetuu, o revărsare a mitomaniei complete
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
care se silea să-l îndulcească cu o vorbă a Mântuitorului, în gura căruia găsești toate vorbele ce îndulcesc suferințele. I se prezentă, așadar, lui Sergiu, cu aerul lui de veșnic nemâncat, cu servieta subsuoară, cu barba putredă, cu figura suptă, cu privirea pierdută de ascet și mucenic al unei misiuni naționale. în ton plângăreț, cu ochii peste cap, porni o lungă jelanie: fusese totdeauna un persecutat al vieții; îl lăsase acum la o parte și de la constituirea societății Ara, nu
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
jungla aia a unui turn Babel, unde s-au încurcat limbile colcăind și sfîrîind într-o putoare de hală de sortat gunoaie. Coborî în adîncuri, spre fundul pămîntului și mai departe, printre figuri duse, de toate neamurile, culorile și rasele, supte, întunecate, îndîrjite, sălbăticite în acel iad unde nu era milă, iertare și împăcare și unde fiecare se alia cu fiecare împotriva tuturor și toți se uneau spre a unelti împotriva fiecăruia - egipteni, irakieni, etiopieni, estonieni, lituanieni, turci, chinezi, kosovari, sîrbi
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]