285 matches
-
câteva „adjoncțiuni”, constând, cum se exprimă Pierre Fontanier, în „raportarea mai multor membri sau părți ale discursului la un termen comun care nu e exprimat decât o dată”: „Și nopțile se fugăresc, apleacă sălciile în amintire / Aprind un foc somptuos din surcelele stelelor / Adună de pe flori polenul somnului / Și-l dăruie cerșetorului la răspântie” (Brățara nopților, X); „Cuvinte, corăbii pentru coraliile glasului / Pentru aurul strâns în funduri / Pentru tristețea care își sună clopotele în cortina timpului / Pentru sticlirea de silex a surâsului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în câțiva ani buni să-mi edific această oază de liniște și tihnă”. Pe tatăl interlocutorului meu, tehnician hortiviticol, îl cunoșteam din copilărie, iar vrednicia și priceperea lui le-am admirat și prețuit de-a lungul timpului. Se spune că surcica nu sare departe de trunchi. Adevărul acestei zicale s-a confirmat în cazul de față, dar în ce măsură își mai dovedește valabilitatea azi, când este vorba de muncă și de calitățile definitorii ale unei personalități umane împlinite? Cu spiritul iscoditor al
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
intervenind sau la singular, sau la plural: (i) Pentru singular, vezi variantele libere din DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
singular, sau la plural: (i) Pentru singular, vezi variantele libere din DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Vasile, președintele Comitetului școlar. De remarcat este faptul că în calitate de director al școlii primare Racova învățătorul I. C. Marcu avea în subordine și funcționarea cantinei școlare. “Prin organizarea unei serbări a reușit să depoziteze în curtea școlii aproape 20 căruțe cu surcele care vor asigura funcționarea cantinei școlare”. Cantina școlară a fost condusă de I. Marcu în perioada 1941-1944. Intervine și la direcția Fabricii de postav Buhuși pentru obținerea de ajutoare, organizând în același timp și serbări pentru strângerea de fonduri din
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
lui Adi Cusin. Trupul mărunțel din raclă n-are nici o legătură cu ultima imagine a poetului păstrată în memorie, dar mai ales cu acelea din tinerețea noastră universitară, în care parcă-l văd și-acum recitându-și poemele. Ne făcea surcele pe toți prin felul în care-și spunea poeziile" scrie undeva Cezar Ivănescu. Și tot el: "Adi Cusin a avut geniu până la 18 ani. Ne amintea frapant de tragic dispărutul Nicolae Labiș." Iar într-un interviu din "România liberă", declară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
n-avusesem parte. A citit și s-a negrit la față. Apoi a oftat iarăși și-a dejugat boii, trântind jugul de pământ cu ciudă, încât am crezut că se desface și se preface într-un braț de lopățele și surcele. Ce-i, măi omule? Ce te-a apucat? De ce te înfurii, de ce te răzbuni pe un lucru care nu ți-a făcut nimic și care îți mai și trebuie?... Ducă-se toate la dracu-n praznic! Că mie, unuia, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
județul Cluj. H.C.M. nr. 1109/1968 : JUDEȚUL COVASNA 1. - Satul Coseni trece de la comună Chichis, ca sat ce aparține orașului Sfîntu Gheorghe, județul Covasna. 2. - Satul Marcusa trece de la comună Cernat la comună Cătălina, ambele din județul Covasna. 3. - Satul Surcea trece de la comună Brates la comună Zăbala, ambele din județul Covasna. H.C.M. nr. 1142/1968 : JUDEȚUL GORJ 1. - Satul Meris trece de la orașul Motru, județul Gorj, la comună Brosteni, județul Mehedinți. 2. - Satul Strimba-Jiu trece de la comună Urdari la comună
HOTĂRÂRE nr. 2747 din 16 decembrie 1968 pentru modificarea anexelor la unele hotărîri ale Consiliului de Miniştri privind delimitarea administrativ-teritorială a municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125616_a_126945]
-
era mulțumit că venea În sprijinul tatălui său ce avea o mulțime de treburi pe cap și În ajutorul mamei care era bolnavă. Cu Îndemânare face și alte treburi ale casei: servește o femeie ce venise la prăvălie să cumpere surcele, face cafea mamei, potrivește păturile pe pat, face focul, o asigură pe mama că va pregăti carnea așa cum a Învățat de la ea, vă plăti untul, va lua alte medicamente când se va termina siropul. Întorcandu-se În bucătărie, Își completează răspunsul
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
rațional. Cum aș putea să redau momentul în care o femeie mărunțică, de nici 45 de kilograme, intrând în „zona de sacru” a unei racle, a dat dovadă de o forță herculeană și a aruncat în lături ca pe niște surcele doi jandarmi voinici ? În tot acest timp, scotea niște sunete care nu păreau a fi din lumea aceasta... Au fost mai multe scene de acest gen la care am asistat, dar am evitat cu bună știință să le descriu. Cât
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
era să adunăm cartofi, că, din cauza războiului, n-au fost culeși, nici sfecla, nici cartofii... Noi am stat la familia Copaigorodski Sonia, copiii Jeni, Ani. Eram cam a cincea casă de la cimitir, cimitirul creștin, și noi ne duceam acolo pentru surcele, ca să putem Încălzi sobița. În seara aceea ne-a dat proprietăreasa niște cartofi ca să mâncăm ceva, iar a doua zi dimineața tata a Început să se intereseze dacă mai erau rădăuțeni. La casa de cultură s-a format imediat un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
puțin binevoitori, dădeau cu biciușca În noi și ne fugăreau spuându-ne „jdani”: „N-avem ce vă face, muriți, că nu trebuie să mâncați de la noi”. Umblam cu copiii, eram gașcă - eu aveam 8 ani, restul erau mai mari - și adunam surcele, vara fructe, că În cimitir mai găseai, dar cimitirul nu mai era În ghetou... Îndrăzneala noastră era necugetată, ceea ce făceam, Însă copiii nu-și dădeau seama de urmări. — Granițele ghetoului erau păzite de jandarmi? — Da, erau păzite de jandarmi. Îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
picioare... - am fugit și am zis că nu mai trec niciodată pe acolo... Cum decurgea o zi tipică la Djurin? — O zi tipică... Dimineața ne sculam, eram fericiți că ne sculam, beam apa aia fiartă și ieșeam după cartofi, după surcele, să fim activi, ca să fim și noi folositori părinților și ne Întorceam seara. Nimeni nu ne cerea socoteală, să ne Întrebe unde am fost, ce am făcut, dacă am mâncat sau nu, fiecare era preocupat, totuși, să aducă ceva mâncare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am spus ce noroc am avut că Lizzie n-a venit să mi se arunce în brațe după prima mea scrisoare. M-am dus în camera alăturată și am încercat să aprind focul, dar n-am reușit. N-aveam destule surcele. Eram profund tulburat de lacrimile lui Lizzie și de sărutul Rosinei. Mă simțeam mâhnit din cauza sărmanei Lizzie dar, într-un anume fel îndărătnic, refuzam să mă gândesc la ea. Aveam nevoie de înțelegerea ei. Regretam discuția mea atât de vulgară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de mânuire. — Capul nu-i fixat, zise James. Am observat și eu. — Ai nevoie de o pană. — O pană? Vâră înăuntru o bucățică de lemn, care să-l susțină. Am găsit o bucățică de lemn (toată casa era presărată cu surcele și bucăți de lemn), am așezat-o în echilibru în gaura din metal, și am vârât apoi mânerul, continuând să țin pana de lemn pe loc. Am mișcat ciocanul. Capul stătea fix. — Dar de ce ai nevoie de ciocan? întrebă James
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îți lua hainele acolo... Mi-au luat hainele bune și mi-au lăsat niște rupturi, o manta din aia, nici n-avea o aripă pe aici... Dar ce să spun că vedeai soarele prin ea, iar în loc de nasturi aveam niște surcele din ălea de salcie rupte așa și legate cu sfoară, și le băgam cu niște rosturi pe aici... Iar cizmele erau căscate, niște rupturi... Când mi-au dat drumul acasă aveam în cap un ciorap, că era curent pe Dunăre
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fiecare zi mureau. Nici hainele nu le lăsau pe cei care mureau, că ziceau că sunt la număr ălea, că erau în gestiune... Mortu’ era învelit cu câte o cârpă din aia, îl ducea fără popă. Puneam și noi două surcele acolo în formă de cruce la căpătâiul lui. Îl îngropau așa ca pe câine acolo, într-un un țarc cu sârmă împletită, sârmă ghimpată. Nici după moarte ăștia nu-s liberi... Așa a fost la colonia din Salcia, care era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
altu’ încărcam acolo... Știi? Făceam cu schimbul, și aveam timp să mai discutăm. Cum a fost întoarcerea acasă? Am venit până la București îmbrăcat cum ți-am zis, cu mantaua aia de n-avea o aripă, și în loc de nasturi avea niște surcele legate cu sfoară, cu cizmele ălea căscate și în cap cu un ciorap... La București m-a îmbrăcat văru-mio cu un costum, că m-a văzut și îți dai seama... Și când am ajuns acasă a zis tata către mine
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Araci 1. Arapatak 2. Ariusd 2. Erosd 31. Valea Crișului 1. Valea Crișului 1. Sepsikorospatak 2. Arcuș 2. Arkos 3. Calnic 3. Kalnok 32. Varghis 1. Varghis 1. Vargyas 33. Zăbala 1. Zăbala 1. Zabola 2. Peteni 2. Szekelypetofalva 3. Surcea 3. Szorcse 4. Tamasfalau 4. Szekelytamasfalva 34. Zagon 1. Zagon 1. Zagon 2. Papauti 2. Papolc Anexă 1/12 la norme JUDEȚUL HARGHITA ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Unitatea Crt. administrativ- - sat component teritorială - sat aparținător Mod de inscripționare - localitate în limba maternă componentă
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
adică cei adevărați, nu dau niciun ban (necum doi!) pe politicienii cu pricina! Dar, hai să fim atenți la nuanțe: sunt și politicieni de bună credință, demni, onești, ce trebuie respectați. După cum ființează (ne)slavă Domnului și scribălăi de trei surcele. Da, ăștia nu trebuie luați în seamă! Lichele sunt în toate breslele, asta este realitatea și situația din nefericire (sau fericire?!). Cât despre "domnii politicieni", dragă Vasile Proca, pușcăriabili-pușcăriași pe care-i apucă boala condeiului, zic să-i îngăduim să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de ani, cu trupul plin și fața rumenă... Scena mi-a rămas clar întipărită, desigur din cauză că gestul meu fu socotit pe loc drept o crimă de care mi se pomenea întruna". La fel, își amintește cum a înțepat cu o surcea un catîr, care l-a trîntit la pămînt: ""Încă puțin și murea", spuse bunicul. Îmi închipui scena, dar probabil că nu-i o amintire directă, nu-i decît amintirea imaginii pe care mi-am făcut-o despre această întîmplare, foarte
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
nu uit niciodată ce sfat a lăsat, cu limbă de moarte, un vestit comerciant de vinuri fiului său: „Să știi, dragul tatii, că vinul se mai face și din struguri.” Cred că aceasta s-a petrecut pe vremea vinului din surcele. Vin de masă, 7 lei litrul. Orice s-ar spune și s-ar scrie, mie îmi plac foarte mult vi-nurile franțuzești. În primul rând, producătorii lor nu se dau mari și grozavi cu vinurile-soi. Fetească, Băbească, Frâncușă, Zghihară etc. La
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
mărind imaginea); „Sălbatecul vodă e-n zale și fier și zalele zuruie crunte...” (G. Coșbuc) „Dar nici nu aș vrea să-l supăr (micșorând imaginea) Cât piperul de ienupăr...” (Arghezi) - imprecație: blestem (dorința de a pedepsi pe cineva) „În două surcele de lemn să se facă Picerele tale, făptură buimacă...” (Arghezi); - perifraza: exprimă În mai multe cuvinte ceea se poate exprima Într-unul singur; Capitala Franței (Paris) Învingătorul de la Austerlitz (Napoleon) Astrul zilei (Soarele) „Dar deodată, cu tot zgomotul trenului, se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe care o disprețuiește, cu o enumerație care aduce aminte de Vergiliu: "Că eu te-oi lua De soția mea Când se va vedea Ursul cu cercei Umblând după miei, Lupul cu cimpoi Umblând după oi, Vulpea cu mărgele Culegând surcele, Ș-un iepure schiop Într-un vârf de plop". Dimpotrivă, cea care suspină după Nițu îl cheamă cu toată ființa, iar celui care i-ar spune "Nițu vine" i-ar da un galben din salba de la gât, firele corsajului, fota
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
De gospogărit/ M-am gospodărit,/dar de desgospodărit,/ Nu mă pot desgospodări" (Pamfile, 1909, p. 80); * cântece-formulă: "Arici,/Arici,/Pogonici,/Du-te la moară,/De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Cu cercei/De nouă lei,/Cu mărgele/De surcele", "Arici,/Arici,/Pogonici,/ Hai la moară,/ De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Și boii-mpăratului/ Și caleașca Radului" (Pamfile, 1909, p. 52); Fugi, ploaie călătoate,/ Că te-ajunge sfântul soare,/Cu un pai,/Cu un mălai,/ Cu sabia
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]