314 matches
-
de adaptabilitate) Fără deficiență de auz │ 0% Deficiență ușoară │ 10 - 14% Deficiență medie │ 15 - 20% Deficiență accentuată │ 21 - 30% Deficiență gravă │ 31 - 40% │ └────────────��────────────┴──────────────────────────────────────────┘ Dar așa cum am arătat comunicarea implică și limbajul vorbit care poate fi afectat în mod special la surdomuți, limbaj slab eficient cu toata încercările de reeducare a vorbirii. Mutitatea datorită deficientei de auz se notează că o deficiență gravă, deci incapacitate de 40%. Prin însumarea tulburărilor de incapacitate de integrare socială se obține un procentaj de 80% ceea ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
În principiu, tulburările comunicării în anumite profesii și locuri de muncă pot fi hotărâtoare, în timp ce în altele, unde nu este absolut necesar mesajul auditiv și vorbit, munca se poate desfășura, având un alt sistem informațional (scris, vizual) în condiții bune. Surdomuții pregătiți într-o anumită meserie pot foarte bine să lucreze, muncitorii respectivi fiind chiar preferați pentru că au o productivitate mai bună. Ei rămân persoane cu handicap de integrare socială, dar pot munci. Tulburările vestibulare se datoreaza afecțiunii vestibulare, precum și căilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
acestei școli l-a avut cel de-al patrulea director - dl Carol Weidmann, care a condus destinele școlii cea mai lungă perioadă de timp din istoria instituției - 27 de ani și 8 luni. Printre meritele sale enumerăm transformarea Institutului de surdomuți în Școală Profesională specială, în 1951, dar și triplarea în scurt timp a numărului de elevi. De asemenea, a obținut de la autoritățile locale încă două locații și a demarat un amplu program de investiții ce a cuprins supraetajarea clădirii principale
Agenda2005-28-05-general 8 () [Corola-journal/Journalistic/283920_a_285249]
-
Timișoara, victimei i-a fost frică să depună plângere aici și s-a dus tocmai la București. Tot pentru tâlhărie a ajuns după gratii, pentru următorii zece ani, și V.A.T. , de 32 de ani, din Marghita. Inculpatul este surdomut, iar în 27 februarie a intrat în scara unui bloc de pe strada Balanței pentru a se încălzi. Abia sosise în Timișoara de două zile și a stat mai mult prin baruri, unde a consumat cantități importante de alcool. Unul dintre
Agenda2004-39-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282922_a_284251]
-
realității, însăși compoziția aerului pe care îl respirăm. Locurile și lucrurile familiare capătă o lucire stranie, gesturile cotidiene se înscriu într-o mecanică absurdă, în timp ce distanța socială se micșorează până la anulare. În filele lui Cristian Popescu fojgăie cerșetorii, mutilații, estropiații, surdomuții și nebunii cu acte, o umanitate bolnavă pe creștetul căreia scriitorul așează nimbul sfințeniei. Lumea jurnalului este în primul rând lumea lor, contemplată și asimilată de ,subiectul cunoscător", bun conductor de suferință - a lui și a celorlalți: , Din mâna lipsă
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
o reinterpretare a "Cîntării cîntărilor" în care Sulamita este o "flacără pregătită/ pentru un zeu sălbatic, un trup/ coborît dintre lianele cerului". Prestidigitației profeților îi sînt dedicate versuri dintre cele mai reușite: "Mă intorc la uneltele mele și văd/ niște surdomuți vorbindu-și cu mîini fosforescente la căderea nopții". Apar și cîteva evadări din registrul grav în lumea nouă a postmodernității: "dublu click pe inimă/ spune treizecișitrei/ spune modem/ mădulare legate între ele/ ani care ascund ani/ acum am/ tristețe on
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
Picasso. „Natură moartă cu nepot obez" al lui Ion Săpdaru cu Teatrul Național din Iași, și nu în ultimul rând un straniu spectacol despre iubire făcut pe cântecele lui Visotski cu Teatrul Cinematograf din Moscova, ceva fantastic, pentru că actorii sunt surdomuți. Spectacol care m-a uluit și tulburat. Le-nșir frumos pentru a vă spune că publicul a fost supus unui trata-ment-șoc pentru suflet și totuși pe noi ne-au primit regește. Și mă-ntorc la Pyram and Thisbe for you
Cu Pyram în turneu by Rodica Mandache () [Corola-journal/Journalistic/6249_a_7574]
-
unele cam în felul în care o va face și cu "obscuritățile" argheziene. Nu e nimic totuși hermetic în Lamento, considerată cap de serie pentru poezia postbelică a lui Vinea: Ploi de martie, tragedie citadină, arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio, plîngeți lacrămi de făină, printre sonerii, lumină, de Sfîntul Bartolomeu al afișelor Nici în Ev, pe care C. Emilian a declarat-o ininteligibilă: Pîclă și brumă. Jertfa hornurilor nu mai e primită. Lumini zgîriate pe cer
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
se aude...“ Corina Lorenț-dascăl. Începutul învățământului special în Banat se situează undeva prin 1863 (cu toate că prima școală a luat ființă mult mai târziu), fiind strâns legat de numele lui Carol Schäffer. Acesta și-a început activitatea de instruire individuală a surdomuților în anul școlar 1863-1864, o dată cu încadrarea sa ca învățător la școala elementară din Timișoara. În lucrarea sa despre Istoricul școlii de surzi din Timișoara, el arată că primul său elev a fost un băiat din localitate, în vârstă de șapte
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
surzi din Timișoara, el arată că primul său elev a fost un băiat din localitate, în vârstă de șapte ani - Steiner Móritz. Copilul a făcut progrese semnificative în însușirea limbajului oral, ajungând maistru tâmplar. Se mai cunosc și alți elevi surdomuți care au fost demutizați de Schäffer în acea perioadă de timp. În anul în care dascălul începe pe plan local activitatea de instruire particular-individuală a copiilor surzi, la București Carol Davila înființează, pe lângă orfelinatul Elena Doamna, o secție pentru surdomuți
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
surdomuți care au fost demutizați de Schäffer în acea perioadă de timp. În anul în care dascălul începe pe plan local activitatea de instruire particular-individuală a copiilor surzi, la București Carol Davila înființează, pe lângă orfelinatul Elena Doamna, o secție pentru surdomuți. A fost odată... Prima școală de profil din Timișoara s-a înființat în 1885, pentru a ridica instituția de la nivelul unei școli particulare la gradul de „institut“, Schäffer fiind nevoit să parcurgă un drum dificil. La un an de la înființare
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
de învățământ au influențat negativ rezultatele muncii depuse. Dându-și seama de acest lucru, Schäffer începe o activitate intensă pentru transformarea școlii în institut și obținerea unui local propriu. În anul școlar 1893-1894, școala orășenească este transformată în Institutul pentru surdomuți din Timișoara, care este mutat provizoriu într-o clădire separată. A urmat o perioadă de dezvoltare treptată, pe măsură ce numărul elevilor și al claselor creștea. Schäffer - în dubla sa calitate, de director și singurul profesor de specialitate - trebuia să rezolve o
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
profesor de specialitate - trebuia să rezolve o problemă: pregătirea cadrelor didactice. El convinge câțiva învățători de la școala elementară să se dedice acestei munci și, în câțiva ani, învățătorii instruiți de Schäffer se prezintă la examenul de specialitate, la Institutul de surdomuți din Vác, unde obțin diploma de profesor surdo-pedagog. Principiul după care s-a ghidat Carol Schäffer este enunțat aproape în toate lucrările sale de specialitate: „grija pentru deficienți este o datorie umanitară“. De asemenea, el susține că neglijarea acestei categorii
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
este o datorie umanitară“. De asemenea, el susține că neglijarea acestei categorii de persoane este „incompatibilă cu umanismul“. O altă premisă de la care pornește renumitul pedagog în fixarea scopului școlii de surzi este teza psihologică, cu adânci implicații pedagogice, că surdomutul este normal din punct de vedere al „capacităților mintale“ și în consecință este educabil. Optimismul pedagogic al lui Schäffer depășește concepțiile unor specialiști cu renume, care cereau în secolul al XIX-lea o adaptare a școlii la deficiență, restrângând de
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
al „capacităților mintale“ și în consecință este educabil. Optimismul pedagogic al lui Schäffer depășește concepțiile unor specialiști cu renume, care cereau în secolul al XIX-lea o adaptare a școlii la deficiență, restrângând de multe ori scopul doar la înarmarea surdomuților cu limbajul oral. Pentru Schäffer, limbajul oral nu este un scop în sine, ci un mijloc indispensabil pentru instruirea și educarea morală și intelectuală a copiilor surzi. Obiectivul urmărit de școală este foarte bine formulat în Regulamentul de organizare al
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
un scop în sine, ci un mijloc indispensabil pentru instruirea și educarea morală și intelectuală a copiilor surzi. Obiectivul urmărit de școală este foarte bine formulat în Regulamentul de organizare al institutului: „educarea fără deosebire de religie și naționalitate pe surdomuții de vârstă școlară, cu ajutorul metodelor speciale, în spiritul moralei și patriotismului, pe baza limbajului oral și a-i înzestra cu toate cunoștințele necesare ca să se poată întreține singuri și să devină membri folositori societății“. În 1897, arhitectul Leopold Löffler construiește
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
devină membri folositori societății“. În 1897, arhitectul Leopold Löffler construiește noul local al așezământului pe str. Gh. Doja nr. 16, pe cheltuiala Primăriei. În anul 1900, așezământul se mărește cu încă patru săli, un etaj și un internat pentru copiii surdomuți, contribuția Primăriei pentru aceste investiții fiind de 60 de mii de coroane. Unsprezece ani mai târziu, clădirii i se mai adaugă o sală de gimnastică, un etaj la internatul elevilor și patru săli de studiu, aportul statului ridicându-se la
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
e aproape terminată. Acum doamnele citesc mai mult Formula AS și domnii pagina sportivă din ce se nimerește. între reprezentanții comerțului ambulant care nu te lasă să te plictisești în tren (surdo-muții care vînd diverse mici obiecte bricolate de asociația "Surdomuților", călugării care vînd icoane pentru a strînge fonduri mănăstirești, mirenii care vînd bere rece, țigănușii care vînd zmeură cu sloganul cam șchiop " Nu da banii pe prostii / Ia zmeură la copii"), vînzătorii de reviste oferă cîte un trifoi cu zeci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
Mult mai târziu, citind despre vollapiik și esperanto, mi-am adus aminte cum vorbeau Caria și Bambina, și mi-a trecut prin minte să numesc limba lor, în care se-amestecau sunete obișnuite cu bizare glotale, cu semne ca ale surdomuților și cu atitudini ca ale schizofrenilor catatoni, "tichitană", pentru că practic cel mai frecvent "cuvînt" ce se făcea auzit era "tichitan" sau "tikitan", însoțit de o holbare a ochilor și un gest de smulgere a ceva din piept cu niște gheare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
că am dat peste unul care recunoaște, observă Curistul, ești un caracter, felicitări pentru curaj, din cîte spui, putoarea aia nu merita așa un bărbățel. — Voi, taximetriștii, sînteți toți scumpi la vorbă, zice Roja, vă dezlegați limba mai greu decît surdomuții. Dacă vrei cu orice preț, reia Părințelul, să găsești nod în papură cuiva, nu-i mare lucru, mai ales unei femei, adaugă. — Ne plimbi deja de un sfert de oră, anunță Curistul privindu-și ceasul Atlantic, așa mai merge, spune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
triumfului (o sumă de neînțelegeri, aceasta, cum nu uitați a ne reaminti mereu). Omul rămâne adevăratul mister al existenței. În om se află, de fapt, și potențialul Dictator, și Îndrăgostitul adolescentin, și Orbul torționar, și enigma amforei pătimașe, și plictisul surdomut al sclaviei gregare. Nu „mitul” pios, nici mitologizarea facilă, În vaste panorame de o stupefiantă seducție puerilă, În descendența prolifică a basmelor și superproducțiilor de grandoare exotică, la care s-au angajat atâtea zgomotoase talente vedete ale succesului, ci rațiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
totul, fără a accede la sursa ascunsă care i-a deformat și degradat clipa: un trup „global”, inert, căruia nu i-a rămas, deocamdată, altă șansă de solidarizare decât mimica, altfel codificată, a semnalelor subînțelese, „semne” doar dintr-un alfabet surdomut colectiv al revoltei gâtuite, al apatiei Înveninate, al tăcerii obligate și Îndârjite, amânând declanșarea. „Dificultățile pe care un văzător le poate Întâlni În explorarea acestui univers nu pot fi diferite de cele pe care un spion englez le-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral ca formă a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metoda folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
țara noastră au existat preocupări față de deficienții de auz de peste 100 de ani. În 1863 se înființează o școală pe lângă locuința Dr. Carol Davila, care devine apoi o secție a azilului „Elena Doamna” și, ulterior, o secție a Institutului pentru surdomuți de la Focșani (1865). Încă din 1924 se stipulează în Legea Învățământului că în unele școli vor funcționa clase speciale pentru handicapați. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Datele statistice
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
tăcută de colocolo, fără nici o orânduială. Iorgu, rătăcit în îmbulzeala aceea fără nume, nu găsea biroul de ”obiecte pierdute”. întreba de unul, ba de altul... dar, nu primea nici un răspuns. Toți ridicau, doar, din umeri, parcă erau o lume de surdomuți. Si astfel, căutarea se prelungea mult prea mult... Iorgu începu să-și piardă răbdarea. Deodată, prin mulțime apăru Vasilica făcându-i semne cu mâna... ”-Hai, Gogule, hai acasă!.. îl chemă ea. El vru să-i spuie că n-a găsit
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]