378 matches
-
perfecționa În absența apărătorilor și invers). Ex. 1. Trei apărători efectuează deplasare laterală, În evantai, pe lungimea Întregului semicerc, În sensul pasării mingii de către cei cinci atacanți (fig. nr. 77). Ex. 2. Deplasări sincronizate a doi apărători, În timp ce atacanții execută suveică simplă, cu dribling multiplu, În fața porții (fig. nr. 78). Ex. 3. Deplasări sincronizate ale celor doi apărători (exercițiul 2) pot fi exersate și atunci când interii realizează Încrucișări simple cu dribling. Ex. 4. Deplasări laterale Între două jaloane, efectuate de un
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
4. Deplasări laterale Între două jaloane, efectuate de un grup de trei apărători, care urmăresc mingea pasată de trei atacanți (fig. nr. 79). Ex. 5. Un apărător se deplasează În poziție fundamentală de-a lungul Întregului semicerc, sub forma unei suveici, odată cu circulația mingii (fig. nr. 80). Ex. 6. Când jucătorul cu mingea pătrunde și atacă poarta, apărătorul iese rapid din zonă, iar apoi se retrage (fig. nr. 81). Ex. 7. Doi atacanți Își pasează mingea Între ei, iar un apărător
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingii din dribling, fără a lovi mâna jucătorului (fig. nr. 85). Obs.: se impune o viteză mare de deplasare În executarea driblingului, fără a depăși Însă spațiul fixat; atenție asupra protecției mingii. Ex. 2. Jucătorii sunt dispuși În formație de suveică simplă, cu un apărător la mijloc. Se Încearcă scoaterea mingii din dribling, prin atacare din față (fig. nr. 86). Ex. 3. Jucătorii sunt plasați pe cele două extreme: atacanți și apărători. Atacanții execută dribling, paralel cu semicercul, iar apărătorii se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
oportun și anticipat de către jucătorii care asigură echilibrul defensiv. Vom Încerca să prezentăm În continuare o serie de exerciții efectuate În condiții de adversitate (apărători semiactivi și activi), În vederea consolidării și a perfecționării acestei faze a apărării replierea. Ex. 1. Suveică dublă cu repliere (fig. nr. 143). Ex. 2. Contraatac cu un vârf cu repliere (fig. nr. 144). Ex. 3. Contraatac cu două vârfuri cu repliere. Ex. 4. La cele două porți, jucătorii sunt dispuși În șir câte unul, pe postul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Ex. 3. Retragerile În dispozitiv pot fi efectuate și oblic după o pasă la pivot (fig. nr. 175). Ex. 4. Deplasări oblice, efectuate lateral Înainte (către jaloane), continuate cu retrageri lateral-Înapoi spre semicerc (fig. nr. 176). Ex. 5. Exercițiu cu suveică dublă, În care jucătorii de la semicerc pasează mingea interului de pe partea lor, atacă adversarul În diagonală, după care se retrag la coada șirului Învecinat (fig. nr. 176). Ex. 6. Deplasare laterală În poziție fundamentală de apărare, simultan cu deplasarea unei
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de 1,50 - 2 metri și înaltă de 80 centrimetri. Transmiterea mingii se execută de pe loc, apoi din mișcare; 5. transmiterea mingii între doi jucători, cu ricoșarea mingii din panou (jucătorii sunt așezați lateral); 6. transmiterea mingii în trei din suveică, cu trecerea la coada șirului; 7. transmiterea mingii în trei cu schimb de locuri; 8. transmiterea mingii în doi de pe loc, distanța între jucători - 20 metri, cu aplicarea următoarelor teme: un jucător transmite mingea pe jos, cu intensitate medie, celălalt
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
jucătorii dispuși în coloană câte unul, se deplasează (din mers, alergare ușoară, alergare de viteză) spre un jalon oscilant (dreapta - stânga) încercând să se strecoare pe lângă el fără să-l atingă. După fiecare depășire se trece la coada șirului; 6. suveică în care se va exersa conducerea mingii combinată cu mișcări înșelătoare în dreptul fiecărui jalon; 7. un jucător cu o minge, execută conducerea mingii din alergare ușoară, la un semnal execută diferite înlănțuiri de mișcări înșelătoare cu corpul și schimbarea direcției
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu Destinul insondabil, dar și fiice ale lui Temis, zeița justiției, care s-ar fi împreunat cu Zeus17. În acest fel moirele pot țese împreună trama vieții. Este ceea ce vechii greci numeau closma (klwsma = „reunirea firelor de pânză, urzeala cu suveica”) și care prezintă evidente analogii fonematice cu clotho. Closma este „destinul împletit și țesut” riguros din care nu se mai poate ieși. Nu trebuie să ne surprindă acest discurs aluziv și alegoric. Vechii greci foloseau sensurile conotative la fel de mult ca
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-i-se ca soție și dăruindu-i „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” - ca în basmul românesc 22. Era o țesătoare mirifică. Când vine să-l elibereze pe Ulise, zeul Hermes o găsește „lucrând o pânzătură”, „țesând c-o suveică de aur”23. Calipso țesea destinul lui Ulise, jucând rolul moirei Cloto. Numele ei, Kaluywv, vine de la verbul kalypto (kaluptw), care înseamnă „a ascunde, a învălui, a acoperi cu un văl”. Asta face timp de șapte ani, tratându-l pe
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vv. 324-332 (Murnu). 23. Ibidem, cântul V, vv. 61-62 (Murnu). h”de evndon avoidiavous’opi kalh/ i(ston evpoicomenh cruseíh kerkíd’ u(fainen. (În traducerea lui Murnu, vv. 83-85: „La stative, lucrând o pânzătură/ Țesea zeița-n casă c-o suveică/ De aur și cânta cu-atâta farmec”.) 24. Vezi, în acest sens, studiul lui Martin Heidegger „Despre doctrina adevărului la Platon” (în vol. Repere pe drumul gândirii, Editura Politică, București, 1987) și, bineînțeles, dezvoltările din Sein und Zeit (Ființă și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-a relevat printr-o in discreție a prietenului căruia i se adresase călă toarea „cu tocurile În guste“ și fără vreun gând de a le vedea vreodată tipărite. [...] Singurătatea și oboseala scriitoarei „cu picioarele subțiri și călătoare ca niște suveici de aur“ au dat totuși - și asta numai pe urma miracolului literar pomenit - roade neașteptate și pulsând din plin În paginile cu descrieri de călătorie prin Ba nat, Țara Făgărașului, Țara Bârsei, Țara Cibinului și a Crișului (Ideea Europeană, Viața
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
deveniseră deja o adevărată reclamă. Când a ieșit la cămară după smântână, nu știu ce gând năstrușnic mi-a venit, să mă bag la război și să apăs pe trăgaci de mai multe ori în sus și-n jos și să plimb suveica prin țesătură. Ce încurcătură! Când m-a văzut mătușa s-a crucit. Na, acum ce-i de făcut? Aurelia nu-și putea stăpâni râsul, în timp ce eu stăteam supărată ca o mireasă. Noroc de uncheșul Vasile, care mi-a luat apărarea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de țigani ce la început se țineau mai departe de sat, «La Ghețari», în «Lunca Oveselor», la «Stejari» sau pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din lemn foarte necesare localnicilor, ca linguri, fuse, suveici, corfe, țecheri, cheltee, roabe, mături, cozi de sape, de coase sau de hârșee, furci, greble, juguri, lăzi de zestre, coșuri pentru cereale sau blidare. Păstrând legături cu rubedeniile lor rămase dincolo de munți, au mai adus și alte familii, după cum datorită
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la o margine de existență, Chișinău, 2002; Decebal, Chișinău, 2003; Momentul inimii, Chișinău, 2003. Traduceri: P. Erșov, Căluțul năzdrăvan, Chișinău, 1971; Byron, Peregrinările lui Ciaild Harold, Chișinău, 1979; Poeți letoni, Chișinău, 1983; M. Dudin, Versuri, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Victor Teleucă, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 532-541; Mihai Cimpoi, Focul sacru, Chișinău, 1975, 155-165; Liviu Damian, Îngânduratele porți, Chișinău, 1975, 106-113; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 253-270; Gheorghe Mazilu, Cu scut și fără, Chișinău, 1983, 38-47
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
altă „psihologie”. „Totul a fost spus, totul a fost descris!”, fraza, pe care o invocă nu puțini sceptici ai artelor sau veleitari care nu-și găsesc vocația, exprimă un adevăr, deși, În același timp, ea este falsă și, ca o suveică Într-un război de țesut forme și culori, această aserțiune devine falsă când Își serbează triumful, realitatea, și iute devine „adevărată”, actuală, atunci când pare a fi afirmat contrariul. Nietzsche, În lucrarea sa postumă Gândirea tragică În epoca grecească, face o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
țesut, iarăși atribuții aproape în întregime ale mamei, singura cunoscătoare în asemenea meșteșug, un fel de taină a ei, neștiută nici de tata când erau și se sfătuiau împreună. După ce instala războiul, cu stativele sale, și țăghiile mele, puse pe suveica care se plimba acționată de dibăcia mamei prin rosturile pânzei cărora iarăși numai ea le știa capătul, totul era, pentru mine, copilul, o mare f ericire. Eu pregăteam permanent țăghiile, cu ochii la vârtelnița cu sculele de fire, iar mama
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Chișinău, 1995. Ediții: V. Alecsandri, Opere, I-IV, pref. edit., Chișinău, 1958-1959 (în colaborare cu Vasile Coroban). Traduceri: A.S. Pușkin, Opere alese, I-III, Chișinău, 1961; Vergiliu, Eneida, în Literatura universală. Grecia și Roma antică, Chișinău, 1972. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 489-498; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 304-310; Tudor Palladi, Plăsmuirea veșnicului eu sau Perihelia aerului de taină, LA, 1996, 7 martie; Vasile Constantinescu, „Aerul de taină”, RR, 1996, 2; Mihai Cimpoi, Întoarcerea la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
bătut (sămânța era folosită și pentru a obține ulei prin prăjire și presare), pusă la „murat” în „Tochile”, în bălți, în Dunavăț, uscat, melițat, răghilat, făcut caier, pusă pe furcă, tors, nevedit, trasă pe țevi și pregătit pentru pusă în suveică. Până la instalarea completă a războiului de țesut (stative) și pregătirea pentru țesut, se desfășura o altă serie de operațiuni, așezarea firelor de urzeală care treceau prin spat (instrument făcut de meșteri speciali) care despărțea firele la apăsarea cu piciorul pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a războiului de țesut (stative) și pregătirea pentru țesut, se desfășura o altă serie de operațiuni, așezarea firelor de urzeală care treceau prin spat (instrument făcut de meșteri speciali) care despărțea firele la apăsarea cu piciorul pe călcător (pedale) pentru ca suveica să treacă printre fire. „Bătătura” putea fi din amestecă in-cânepă sau in-bumbac. Aceste operațiuni care presupun cunoștințe pe care fata-fetele le învățau de la bunici și mame, teoretică și practic, fiind puse de mici la muncă, erau istovitoare și nu au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
te pot influența, nu-ți pot face rău, că le poți ignora cel puțin o bucată de timp, cât cuprinde programul Literatur Express-ului - un fel de covor împânzit cu rune, în care tu ești una dintre ițele toarse de „suveica” organizatorilor, un fir indispensabil al desenului mistic. Până ajungem în Germania, trecem prin câteva orașe belgiene. Mai importante sunt Anvers și Liège. În Germania, prin Köln și Aahen - în acesta din urmă ar fi trebuit să avem o escală, conform
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
venită pe lume la Dolhasca, dar dintr-o familie de bucovineni vrednici, nu din niște lifte de moldoveni, cum sublinia ea. Oricum, cucoana avea buletin de București încă de pe timpul lui Ghiță Dej, când, o dată cu integrarea ei în colectivul de la Suveica, mânată de o conștiință progresistă, ateist-militantă, se înscrisese, având origine sănătoasă, la facultatea muncitorească. Sigur, după niște ani, avea să-și ia și ea bagatela aia de diplomă de bacalaureat. Cu vreun trimestru mai înainte să devină cadru universitar. Din
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Da, categoric. Dar nu‑mi dau osteneala să mă integrez sau să aparțin comunității. Liniștea din jur m‑a atras... - Am mai vorbit despre asta... - Pentru că e un lucru important. - Viața gonește accelerat. Zilele tale se mișcă mai rapid decât suveica țesătorului. Sau decât o piatră care se rostogolește În vânt, vine În jos cu o viteză de zece metri pe secunda pătrată - asta‑i o metaforă pentru ritmul precipitat În care se apropie moartea, mi‑a spus pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Zilele zboară pe lângă tine „ca stațiile de metrou când călătorești cu un vagon expres”. Îi menționam adeseori „Moartea lui Ivan Ilici”, ca să‑i ilustrez ideea mea. În copilărie, zilele sunt extrem de lungi, dar la bătrânețe sunt repezi, „mai iuți decât suveica țesătorului”, cum spune Iov. Și Ivan Ilici menționează și Înălțarea lentă a unei pietre aruncate În aer. „Și când se Îndreaptă spre pământ Își accelerează viteza cu zece metri pe secundă.” Ești controlat de magnetismul gravitațional și Întregul univers e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
câteva secunde, Însă, În clipa aceea, omului i se făcea pielea de găină, roșie ca o creastă de cocoș. Pentru o provincie În război, viața de soldat nu era cu nimic diferită de aceea a fermierului care folosește prășitoarea sau suveica de țesut. Ambele erau la fel de valoroase, iar dacă provincia cădea, toți piereau odată cu ea. Cei cărora nu le păsa de ascensiunea și de prăbușirea provinciei, ducând o viață de trândăvie, erau asemenea jegului care se prinde de trupul omenesc - prețuind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
o existență absolută și inerta (spațiul newtonian). Poate că Blake personifica spațiul printr-un personaj feminin viu, perechea lui Los-timpul, tocmai pentru a sublinia procesualitatea adîncă a "țeserii" sale. Enitharmon este astfel reprezentată teșind la Războaiele de Țesut (Looms) cu suveici (shuttles), vîrtelnițe (reels), fuse (spindles) și alte instrumente de țesut. Spațiul blakean este o "țesătura" de procese-intercorelări evenimențiale transcendentale și fizice, sau materio-spirituale. Un obiect, un act din lumea fenomenala guvernată de acest ansamblu ordine-haos este real numai dacă imită
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]