7,731 matches
-
bunuri - observă gânditorul nostru - alcătuiesc domeniul public al Statului și, prin natura lor specială, adică prin destinația lor proprie, sunt În afara comerțului (inalienabile). Deosebirea dintre domeniul public și bunurile patrimoniale ale Statului are o mare importanță. 3. Legătura juridică și suveranitatea Acesta este elementul care, cu adevărat, dă forma și caracterul propriu al Statului. „Toți indivizii unui Stat sunt uniți, legați de o serie de drepturi și datorii reciproce, determinate de o putere supremă unitară, care e tocmai subiectul ordinii juridice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se pune Întrebarea: cine e cel care comandă? Și cine exercită coercițiunea (constrângerea)? Se răspunde: Statul este acela care Îndeplinește aceste funcții, fiind subiectul ordinii juridice. De la el, emană normele juridice, deoarece el reprezintă puterea supremă, adică e Înzestrat cu suveranitatea (suprema potestas). Conceptul de suveranitate este corelativ cu conceptul de Stat. Un Stat nu este ca atare, sau cel puțin nu e perfect ca atare, dacă Îi lipsește suveranitatea. Așa-zisele State semi-suverane, State sub protectorat sau State vasale, sunt
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cel care comandă? Și cine exercită coercițiunea (constrângerea)? Se răspunde: Statul este acela care Îndeplinește aceste funcții, fiind subiectul ordinii juridice. De la el, emană normele juridice, deoarece el reprezintă puterea supremă, adică e Înzestrat cu suveranitatea (suprema potestas). Conceptul de suveranitate este corelativ cu conceptul de Stat. Un Stat nu este ca atare, sau cel puțin nu e perfect ca atare, dacă Îi lipsește suveranitatea. Așa-zisele State semi-suverane, State sub protectorat sau State vasale, sunt figuri imperfecte de Stat. Giorgio
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
normele juridice, deoarece el reprezintă puterea supremă, adică e Înzestrat cu suveranitatea (suprema potestas). Conceptul de suveranitate este corelativ cu conceptul de Stat. Un Stat nu este ca atare, sau cel puțin nu e perfect ca atare, dacă Îi lipsește suveranitatea. Așa-zisele State semi-suverane, State sub protectorat sau State vasale, sunt figuri imperfecte de Stat. Giorgio del Vecchio distinge două aspecte ale Suveranității: 1. din punct de vedere extern, Statul e suveran Întrucât nu e supus unui alt Stat, adică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Un Stat nu este ca atare, sau cel puțin nu e perfect ca atare, dacă Îi lipsește suveranitatea. Așa-zisele State semi-suverane, State sub protectorat sau State vasale, sunt figuri imperfecte de Stat. Giorgio del Vecchio distinge două aspecte ale Suveranității: 1. din punct de vedere extern, Statul e suveran Întrucât nu e supus unui alt Stat, adică nu atârnă de nici o altă putere; 2. din punct de vedere intern, deoarece are un imperiu asupra unui teritoriu și asupra unei populații
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de vedere intern, deoarece are un imperiu asupra unui teritoriu și asupra unei populații. Toți cetățenii, Întrucât aparțin unui Stat, sunt legați de el și trebuie să se supună legilor sale; există o datorie juridică generală de subordonare față de Stat. Suveranitatea exercitată asupra cetățenilor „nu provine din afară, ci dinlăuntru; ea este de regulă un produs al Înseși voinței subiectelor. Statul e, totodată, sinteza voințelor și drepturilor individuale: e punctul ideal de convergență al acestor drepturi, Într-o supremă expresie potestativă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ea este de regulă un produs al Înseși voinței subiectelor. Statul e, totodată, sinteza voințelor și drepturilor individuale: e punctul ideal de convergență al acestor drepturi, Într-o supremă expresie potestativă”, definește clar Giorgio del Vecchio. El mai arată că: „Suveranitatea Își are sediul său chiar În popor, Întrucât e organizat În Stat. Acest concept reflectă elementul de adevăr cuprins În teoria așa de rău Înțeleasă a contractului social, care nu Înseamnă un contract În sensul empiric al juriștilor, ci Înălțarea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Vecchio subliniază că principiul acesta al separației puterilor, ar trebui să fie mai bine numit principiul distincției organelor sau funcțiilor. Oricum prin ele se exprimă voința Statului, ultimele două trebuie să fie subordonate celei dintâi, aceasta fiind expresia directă a suveranității. Este necesar, așadar, să fie instituită o distribuție a funcțiunilor În așa fel ca să permită a face să fie respectată legea, prin mijocul organelor judecătorești, chiar Împotriva actelor eventual ilegale ale guvernului, care exercită funcția executivă sau administrativă. Principiul „diviziunii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
al socialului („socialismul” de orice tip). Prima ar greși printr-o opoziție empirică a individului contra Statului, ca și când acesta ar fi ceva străin și dușman omului. A doua greșește, afirmă del Vecchio, prin atribuirea de funcțiuni politice cu caracter de suveranitate asociațiilor particulare, claselor sau grupărilor economice, reducând astfel viața Statului la o luptă de clase. Filosoful italian consideră că, dimpotrivă, Statul, dacă e Într-adevăr Stat, nu poate să nu fie deasupra claselor, ca și a indivizilor, adică el trebuie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
suprima sau ar renega drepturile individuale. „Acestea, dimpotrivă, rămân mai departe și au valoarea de substanță și de dat presupus, al realității Înseși a Statului. Individualitatea se moderează În Stat, și În el Însuși «Își exaltă adevărata sa natură» (Vico)”. Suveranitatea legii și Egalitatea cetățenilor În fața ei rămân În realitate pivoții Statului modern care este, prin urmare, și vrea să fie, Stat de Drept, și nu „Stat absolut” sau „Stat de poliție”. În loc de concluzii: statul și societatea statelor Ca și Immanuel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
manifestările sale de voință, cu caracteristica unei Societăți de State, având puteri care să lege pe membrii săi, e poate problema care astăzi preocupă mai mult știința dreptului internațional, așa Încât s-a vorbit și de o criză a conceptului de suveranitate, ce s-a manifestat tocmai În raport cu această problemă. E lesne de a arăta În mod empiric - observă gânditorul nostru - existența unor Societăți de State sau federații de State, Întemeiate pe voința lor proprie, dar rămâne de a demonstra valoarea acestei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de preeminență și de subordonare (adică unul dintre ele ar comanda altuia!) nu rezistă criticii reale! Aceasta, pentru motivul exact că aici, nu este vorba despre o expresie unilaterală de voință, ci despre o necesitate rațională care se impune tuturor”. „Suveranitatea Statului, ne spune profund gânditorul italian al Dreptului, se afirmă Într adevăr ca atare numai atunci când Statul nu reneagă presupunerea sa, cu alte cuvinte calitatea sa de membru al unei Societăți posibile de State, pe care nu poate să o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
acum Înainte neîndoielnică a unei comunități juridice internaționale, care nu trebuie să se confunde cu organismul particular al «Societății Națiunilor», având anumite puteri asupra fiecărui stat În parte, ajung deseori la concluzia că principiul, sau dogma, cum spun ei, a Suveranității Statului, trebuie părăsită”. Giorgio del Vecchio milita convins că: „Această soluție este inexactă; și trebuie Înainte de toate să corectăm Însăși punerea problemei. Suveranitatea ca și Statul, nu e altceva decât centrul unei organizări juridice, centrul din care emană, sau se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
asupra fiecărui stat În parte, ajung deseori la concluzia că principiul, sau dogma, cum spun ei, a Suveranității Statului, trebuie părăsită”. Giorgio del Vecchio milita convins că: „Această soluție este inexactă; și trebuie Înainte de toate să corectăm Însăși punerea problemei. Suveranitatea ca și Statul, nu e altceva decât centrul unei organizări juridice, centrul din care emană, sau se consideră că emană, toate normele care alcătuiesc organizația. Cine ia ca punct de vedere Centrul sistemului, În mod necesar va considera toate celelalte
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
găsești un loc călduț desfăcut din mantaua protecției sociale. O țară în care cea mai bună trambulină socială este să te declari de stînga, îmbrățișînd valorile filantropice ale utopiei universale - emanciparea de constrîngeri, libertatea, eliminarea granițelor și a statelor, desființarea suveranității naționale, concordia planetară, protecția socială. O țară în care cele șase sinonime ale Diavolului sunt sexul, familia, etnia, națiunea, tradiția și religia, căci, cine nu știe, ele sunt sursa tuturor relelor în lume. O țară în care cerințele sociale, atunci
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
Brejnev că am o insulă În Pacific... NIXON: (mirat) - Cum adică, Brejnev nu știe? CEAUȘESCU: - Bineînțeles că nu. Dacă ar fi știut, Armata Roșie ar fi fost de multă vreme acolo. Degeaba lupt eu pentru respectul reciproc al independenței și suveranității? NIXON: - Nici să nu-i spui! Te rog din tot sufletul. Îți dau clauza națiunii celei mai favorizate și aranjez pentru un Împrumut la FMI. Pe de altă parte... (scurtă ezitare) Știu că-ți dorești foarte mult bomba atomică și-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
contradicția dintre forțele progresiste și cele reacționare, imperialiste devenea tot mai acută. Se punea problema unor schimbări fundamentale, revoluționare În relațiile economice și politice internaționale, a unei noi ordini economice și politice mondiale, bazată pe egalitate, echitate, respectul independenței și suveranității naționale, neamestecul În treburile interne, renunțarea la forță sau la amenințarea cu forța etc. Cursa Înarmării luase proporții uriașe, cheltuielile militare atingînd valoarea record de 600 miliarde de dolari. Pe plan mondial, rata șomajului era În permanentă creștere, la fel
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ghidat Întotdeauna după următorul principiu: ca să-mi simplific viața mea, trebuie să o complic pe a altora. Acum, acest principiu Îl aplic cu bune rezultate În politica externă a SUA. — Noi acționăm pe baza principiilor neamestecului În treburile interne, respectului suveranității și independenței și al avantajului reciproc, i am replicat. Mi se pare mult mai simplu așa. — Cel mai complicat lucru e să demonstrezi că lucrurile simple sunt cu adevărat simple, de exemplu că unu și cu unu fac doi. Savantul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
noastre, dar noi am rezistat presiunilor, pînă cînd trădătorul Pacepa a fugit În Germania cu o parte a documentației și de acolo a trecut la americani. Atunci ne-am văzut nevoiți să ne așezăm la masa tratativelor, pe baza respectului suveranității și independenței. De-a lungul timpului, diferiți filosofi au Încercat, fiecare În felul lui, să dea o definiție a libertății. De exemplu, filosoful și scriitorul francez Sartre afirmă că libertatea este o povară, lucru cu care, În sinea mea, am
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Meng Hohhot Regiunea Autonomă Tibet Zang Lhasa Regiunea Autonomă Guangxi-Zhuang Gui Nanning Regiunea Autonomă Ningxia-Hui Ning Yinchuan Regiunea Autonomă Xinjiang-Uigură Xin Urumqi Cele două regiuni administrative speciale sunt Hong Kong și Macao. Hong Kong La 1 iulie 1997, guvernul chinez a preluat suveranitatea asupra Hong Kong-ului și a înființat acolo o regiune administrativă specială, cu denumirea prescurtată Gang. Hong Kong se află pe coasta Mării Chinei de Sud, pe malul estic al gurii de vărsare a Fluviului Perlelor și la sud de râul Shenzhen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
provinciei Guangdong. Hong Kong este alcătuit din insula Hong Kong, Kowloon, Noile Teritorii și insulele din jur, având o suprafață totală de 1.104 km2. La sfârșitul anului 2012, avea o populație de peste 7,18 milioane de locuitori. Macao China a preluat suveranitatea asupra Macao-ului la 20 decembrie 1999 și a înființat tot o regiune administrativă specială, cu denumirea prescurtată Ao. Se află pe o peninsulă situată pe malul vestic al gurii de vărsare a Fluviului Perlelor. Cu insulele din jur, Taipa și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
P.C.Chinez se pronunță activ pentru dezvoltarea relațiilor cu străinătatea, creând condiții favorabile pentru aplicarea politicii de reformă și deschidere și pentru modernizarea țării. În problemele internaționale, P.C.Chinez promovează o politică externă de independență și pace, apără independența și suveranitatea țării, se pronunță pentru apărarea păcii mondiale și promovarea progresului uman, împotriva hegemonismului și politicii de forță, pentru dezvoltarea relațiilor cu toate țările lumii pe baza celor cinci principii ale respectării reciproce a suveranității și integrității teritoriale, neagresiunii, neamestecului în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
independență și pace, apără independența și suveranitatea țării, se pronunță pentru apărarea păcii mondiale și promovarea progresului uman, împotriva hegemonismului și politicii de forță, pentru dezvoltarea relațiilor cu toate țările lumii pe baza celor cinci principii ale respectării reciproce a suveranității și integrității teritoriale, neagresiunii, neamestecului în treburile interne, a egalității, avantajului reciproc și coexistenței pașnice. Pe baza acestora, P.C.Chinez caută să stabilească și să dezvolte relații de prietenie cu partidele politice din diferite țări ale lumii. P.C.Chinez este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
unui Consiliu ai comisarilor poporului, toți bolșevici, prezidat de Lenin (Troțki, Zinoviev, Kamenev, Stalin).” Odată cucerită puterea, guvernul bolșevic a desființat marea proprietate funciară (fără a acorda despăgubiri), a instaurat controlul muncitoresc în uzine, a recunoscut în principiu egalitatea și suveranitatea naționalităților popoarelor Rusiei și a semnat un armistițiu cu Germania în decembrie 1917. Venind la putere fără un sprijin larg al unei mișcări populare, poziția bolșevicilor era una fragilă (reprezentând doar o minoritate în țară). De aceea, opoziția contrarevoluționară a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
tertipuri belicoase, toate aceste capcane, toată strategia indispensabilă unui război, nu și le‑ar dori aplicate Împotriva inamicului intern, Împotriva instigatorilor la dezordine?“ În acel moment domnul X privea cum cerne zăpada, spiritul său rătăcind departe de camera hotelului. „Principiul suveranității poporului“ - curiozitatea sa devenea tot mai vie - „distruge orice orânduire, Întrucât legiferează dreptul la revoluție și aruncă societatea Într‑un război declarat Împotriva autorității și chiar Împotriva lui Dumnezeu. Este principiul Întrupării forței. Care preface poporul Într‑o bestie Însetată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]