985 matches
-
II-lea sprijină reconstrucția flotei ateniene care obține în 394 î.Hr. victoria de la Cnidos asupra celei spartane. Sprijină încheierea, la Susa, a păcii lui Antalcidas (387/386 î.Hr.), numită și "pacea regelui", care punea capăt luptelor din Grecia și confirma suzeranitatea Imperiului Persan asupra orașelor grecești din Asia Mică și a insulei Cipru. Artaxerxes al III-lea (358 - 338 î.Hr.) înăbușe în 343 î.Hr revolta Egiptului începută după moartea lui Darius al II-lea. Urmat la tron de fiul său
Imperiul Persan () [Corola-website/Science/302127_a_303456]
-
Orseolo, fratele lui Béla, Andrei a devenit rege al Ungariei. Relațiile noului rege cu Sfântul Imperiu German au fost tensionate, deoarece Petru Orseolo fusese nu doar un aliat credincios al împăratului, ci și vasalul său. Andrei a refuzat să accepte suzeranitatea împăratului, a adoptat măsuri pentru întărirea independenței regatului și s-a pregătit de război. Pentru a-și întări poziția, el și-a invitat fratele, care se dovedise un conducător militar de succes, iar Béla a acceptat această ofertă. În 1048
Béla I al Ungariei () [Corola-website/Science/329814_a_331143]
-
vaselor maritime, canalul dintre insule având doar 18 metri adâncime. Partea navigabilă se afla între Insula Tiran și coasta egipteană, fiind astfel ușor controlabilă de pe țărm. Strâmtoarea Tiran a fost plasată în anul 1882, când întreaga zonă se afla sub suzeranitatea Imperiului Otoman, în regimul "apelor internaționale". Accesul către unicul port maritim al Iordaniei de la Aqaba și către unicul port maritim de la Oceanul Indian al Israelului, portul Eilat se face prin traversarea Golfului Aqaba, ceea ce îi conferă Strâmtorii Tiran o importanță strategică
Strâmtoarea Tiran () [Corola-website/Science/305694_a_307023]
-
stăpânitoare formate din ungurii și secuii calvini precum și din sașii luterani, încep să desfășoare o activitate febrilă de atragere a românilor ardeleni la credința lor. O dată cu dezastrul de la Mohács în 1526, Transilvania se separă de Ungaria devenind principat autonom sub suzeranitate turcească, pe tronul său ajungând principi indigeni de religie calvină. Este epoca în care ideile Reformei religioase, mișcarea anticatolică și antifeudală începută încă din secolul precedent în apusul Europei, încep să pătrundă și pe teritoriul Transilvaniei. Mai moderați decât ungurii
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
mare parte din viața sa. Prima expediție împotriva venzilor, condusă personal de Absalon a avut loc în 1160. Valdemar lupta contra ranilor la moment și în 1168, când orașul lor principal Arkona de pe insula Rügen a capitulat, aceștia au acceptat suzeranitatea daneză, și s-au convertit la Creștinism. Arkona a fost distrusă, iar idolul slavilor, Svantevit a fost ars. Absalon a fondat pe insula Rügen 12 biserici alăturate Episcopatului de Roskilde. Distrugerea bastionului slavilor a permis danezilor să-și reducă flota
Absalon () [Corola-website/Science/327125_a_328454]
-
părăsi Moldova, ajungînd în Transilvania, unde își va întemeia familia. Descendenții lui Ioan Joldea trăiesc și astăzi în județul Bistrița Năsăud (orașul Năsăud și satul Mititei), Oradea, Județul Mureș, Sibiu și Cluj. Prin urmare, Alexandru Lăpușneanu a plasat țara sub suzeranitatea Poloniei, depunând jurământ de fidelitate regelui polonez și obligându-se să-i dea, în timp de război, 700 de călăreți. Această politică dusă de Lăpușneanu față de polonezi a atras asupra lui ura lui Ferdinand, împăratul Germaniei, din cauză că regele Poloniei era
Alexandru Lăpușneanu () [Corola-website/Science/299210_a_300539]
-
primei sale domnii, a fost ridicat și caravanseraiul central al faimosului suk Khan Al Khalili, inițiativa fiind a emirului Djaharks Al Khalili. Pe plan extern Barkuk a obținut printr-o campanie militară în 1387 includerea principatului Sivas în zona de suzeranitate egipteană. După ce în anii 1386-1387 Barkuk a trebuit sa reprime în fașa o mișcare de revoltă din Damasc inspirată de câțiva juriști din jurul lui Ahmed az-Zahir, si numită de aceea „revoltă zahirită”, în anul 1389 el a fost înlăturat de pe
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
și o armată. Malcolm l-a întâlnit pe Wiliam la Abernethy, iar conform Cronicilor anglo-saxone, "a devenit omul său" și l-a predat pe fiul său cel mare, Duncan, ca ostatic și a aranjat pacea între William și Edgar. Acceptarea suzeranității regelui Angliei nu era nici o noutate. Acordul lui Malcolm cu regele englez a fost urmat de mai multe raiduri în Northumbria, care a dus la probleme continue în titlurile engleze și la asasinarea Episcopilui William Walcher la Gateshead. În 1080
Malcolm al III-lea al Scoției () [Corola-website/Science/330997_a_332326]
-
1456, Petru Aron acceptase să plătească otomanilor un tribut anual de 2000 de ducați de aur pentru a-și asigura frontiera sudică, el fiind asfel primul domnitor moldovean care a acceptat cererile turcilor. Succesorul său, Ștefan cel Mare, a respins suzeranitatea otomană, și ca urmare a izbucnit un șir de războaie. Ștefan a încercat să aducă și Țara Românească în sfera sa de inflență și a susținut un favorit al său pentru tronul muntenesc. A urmat o luptă de durată între
Mahomed al II-lea () [Corola-website/Science/303307_a_304636]
-
cu cel mai înverșunat dușman al Imperiului, regele Siciliei, Manfred, drept pentru care basileul a poruncit să fie izgoniți din capitală, pentru trei ani, toți italienii. Nu a renunțat la intrigi nici despotul Epirului, care recunoscuse, de formă, în 1265, suzeranitatea Imperiului. Guvernarea lui Mihail al VIII-lea avea două sarcini: măsurile diplomatice contra planurilor de atac occidentale și restabilirea dominației bizantine în vechile teritorii bizantine prin eliminarea despotatului de Epir și a latinilor din Grecia. Centrul planurilor de atac împotriva
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
au renunțat la această pretenție teritorială prin Tratatul Adam-Onís din 1819, prin care Statele Unite au achiziționat Florida de la Spania și în același timp au fixat frontiera dintre Statele Unite și Viceregatul Noua Spanie pe Red River și Râul Sabine. Ca urmare suzeranitatea asupra teritoriului de pe ambele maluri ale a revenit Spaniei și, ulterior, Mexicului. În 1836 Republica Texas și-a declarat independența. Texasul nu fusese o unitate administrativă distinctă, dar în general era considerat că este limitat la sud de Râul Nueces
Rio Grande () [Corola-website/Science/314497_a_315826]
-
a gospodăriilor cu inventar gospodăresc (predominau plugurile din lemn) și a gradului de înapoiere tehnică și economică specifică acelei perioade. Iobăgia în Transilvania a fost desființată abia la 16 iunie 1848, iar Principatul Autonom al Transilvaniei s-a aflat sub suzeranitate austriacă circa 180 ani, respectiv perioadă 1688-1867. După anul 1867, prin desființarea marelui Principat al Transilvaniei, comuna Aruncuta este încorporată și ea , alături de întreaga Transilvanie, la Regatul Ungariei, situație păstrată până la 1 Decembrie 1918. Referitor la structura etnică a populației
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
pentru potențiali investitori în domeniul agricol, care să asigure valorificarea superioară a produsele agricole și alte resurse locale existente. Apartenența religioasă a locuitorilor din Aruncuta, de-a lungul timpului, a fost influențată în mare parte de imperiile sub a caror suzeranitate se află Transilvania și a situației economice nesigure în care se găseau românii, majoritatea fiind în stare de iobăgie și lipsiți de drepturi politice și religioase, biserica ortodoxă având doar statut de religie tolerată. Dacă protestantismul era predominant în viață
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
se găseau românii, majoritatea fiind în stare de iobăgie și lipsiți de drepturi politice și religioase, biserica ortodoxă având doar statut de religie tolerată. Dacă protestantismul era predominant în viață religioasă în perioada în care Principatul transilvan se află sub suzeranitate otomană, odată cu expansiunea Imperiului Habsburgic și anexarea de către acesta a Transilvaniei la sfîrșitul secolului XVII-lea, în Transilvania pătrunde catolicismul- religia Imperiului Habsburgic. Prin unirea unei părți a românilor ortodocși cu Biserică Româno- Catolică a luat naștere Biserică Greco-Catolica, care
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
și al Isabellei Jagiełło, fiica regelui polonez Sigismund I (1506 - 1548). Prin hotărârea Dietei de la Debrețin din 18 octombrie 1541, reprezentanții celor trei națiuni privilegiate ale Transilvaniei i-au jurat credință lui Ioan Sigismund, descendentul dinastiei Zápolya, și au recunoscut suzeranitatea Înaltei Porți asupra Transilvaniei. Acest acord, urmat de alte hotărâri ale Dietei, a pus bazele Principatului Transilvaniei. Primul principe al Transilvaniei a fost Ioan Sigismund (1542-1571). În 1541, Principatul Transilvaniei a fost recunoscut de Imperiul Otoman ca stat independent, care
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
În general românii din sudul Transilvaniei, Banat și sudul Crișanei au rămas în majoritate fideli Bisericii Ortodoxe, în timp ce mare parte a românilor din regiunile nordice ale Crișanei, Transilvaniei și din Maramureș au acceptat unirea cu Roma. După eliberarea Transilvaniei de sub suzeranitatea turcească, Curtea de la Viena a decis repopularea unor ținuturi a căror populație se rărise mult în cei aproximativ 150 de ani trecuți după 1526. În regiunile Satu Mare și Banat au fost aduși coloniști șvabi și au fost admiși în Ardeal
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
după tratativele purtate de Dumitru, episcopul catolic de Oradea, între 1345-1355, la curtea lui Nicolae Alexandru, voievodul Țării Românești. Prin tratatul din 1355 partea maghiară a recunoscut Banatul de Severin ca posesiune a domnului valah, iar partea valahă a recunoscut suzeranitatea regelui Ludovic I de Anjou. În data de 20 ianuarie 1368 domnitorul Vlaicu Vodă a confirmat privilegiile comerciale ale negustorilor brașoveni în Țara Românească (cel mai vechi privilegiu comercial acordat de un domn român, scris în limba latină). În același
Relațiile dintre România și Ungaria () [Corola-website/Science/328923_a_330252]
-
a fost mixtă, bavarezo-slavă. Teritoriul a rămas în cadrul Regatului Bavariei al lui Ludovic. În 855, Radbod, prefect al Mărcii de Austria (Ostmark), a fost deposedat pentru lipsă de loialitate, iar marele duce Rastislav al Moraviei Mari s-a răsculat împotriva suzeranității Franciei de răsărit. În locul lui Radbod, regele Ludovic l-a numit pe fiul său mai vârstnic, Carloman, în 856. Carloman a preluat controlul asupra celorlalte mărci din răsărit, Carintia și Pannonia, iar în 858 a pornit o campanie puternică împotriva
Marca de Carintia () [Corola-website/Science/325426_a_326755]
-
Românești între 1364 și cca. 1377. A fost fiul lui Nicolae Alexandru și al Klárei Dobokay (care provenea dintr-o familie de nobili maghiari) și frate al voievodului Radu I. este cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă. A acceptat suzeranitatea maghiară, fapt pentru care a primit ca feude Amlașul, Severinul și Făgărașul. Noul voievod va adăuga la titlurile moștenite și pe acelea de Ban de Severin (1368) și Duce de Făgăraș (1369), deși s-a aflat,încă de la urcarea pe
Vladislav I () [Corola-website/Science/298855_a_300184]
-
cele din urmă ridicată. Problema cuceririi Pomeraniei a fost o preocupare majoră pentru Boleslav. Obiectivele sale erau duble, în primul rând, pentru a consolida granița poloneză pe linia râului Noteć, și în al doilea rând, pentru a subjuga Pomerania cu suzeranitatea politică poloneză, dar fără să fie încorporată în țară, cu excepția regiunii Gdansk. În 1113, granița de la nord fusese consolidată. Cetățile fortificate de frontieră includeau: Santok, Wieleń, Nakło, Czarnków, Ujście și Wyszogród. Înainte ca Boleslav să înceapă să se extindă în
Boleslav al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330615_a_331944]
-
Românești între februarie 1510 - ianuarie 1512, fiu al lui Vlad Călugărul și a celei de a doua soții, Maria (călugărită sub numele de Eupraxia). În primul an de domnie, caută să își consolideze relațiile cu Regatul Maghiar punându-se sub suzeranitatea lui Vladislav al II-lea Jagiello, așa cum reiese dintr-o diplomă din 17 august 1511 în care se intitulează " Noi, Vlad, din mila lui Dumnezeu voievod transalpin, recunoaștem că domnul nostru preaîndurător, Vladislav, s-au milostivit a ne întări în
Vlad cel Tânăr () [Corola-website/Science/302072_a_303401]
-
medic, poet și filozof german. s-a născut în 1568 la Rendsburg, în ducatul Holstein, pe teritoriul actualului land Schlesswig-Holstein, situat în nordul extrem al Germaniei, în apropierea graniței cu Danemarca. De altfel, în vremea respectivă regiunea se afla sub suzeranitate daneză. Împânzită cu orașe-port la Marea Baltică, precum Kiel, Lubeck sau Rostock, care formaseră în epoca medievală așa-numita Liga Hanseatică, această regiune era puternică și prospera din punct de vedere economic, iar această posteritate adusese cu sine o înflorire și
Michael Maier () [Corola-website/Science/322044_a_323373]
-
de către cele turcești conduse de Soliman Magnificul, după care cea mai mare parte a Ungariei a fost transformată în pașalâc turcesc. Transilvania, care până la această dată a avut statutul de voievodat autonom dependent de Ungaria, a trecut și ea sub suzeranitatea turcească, situație în care se găseau și celelalte două provincii românești: Țara Românească și Moldova. În aceste împrejurări, regele Ioan I Zápolya dăruiește Scaunul Tălmaciului și satele aparținătoare lui Ștefan Mailat, voievod al Transilvaniei, care-l anexeaza Țării Oltului. Noua
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
(în ) a fost actul prin care Principatul Bulgariei s-a unit cu provincia Rumelia Orientală (ambele aflate sub suzeranitate otomană) în toamna anului 1885. Aceasta a fost coordonată de (CCSRB). Unificarea a avut loc în contextul creat de o răscoală în Rumelia Orientală și lovitura de stat militară sprijinită de principele Alexandru I. Al Zecelea Război Ruso-Turc a luat
Unificarea Bulgariei () [Corola-website/Science/323240_a_324569]
-
maior Klemens Meckel despre armata japoneză, Coreea era „un pumnal îndreptat spre inima Japoniei”. Japonia simțea că prezența unei alte puteri militare în peninsula coreeană ar fi fost în detrimentul securității naționale japoneze și astfel Japonia a decis să pună capăt suzeranității chineze vechi de secole asupra Coreei. În plus, Japonia și-a dat seama că a avea acces la cărbunele și la zăcămintele de minereu de fier ale Coreei ar putea constitui o bază pentru creșterea industrială a Japoniei. La 27
Primul Război Sino-Japonez () [Corola-website/Science/326249_a_327578]