249 matches
-
purta un lănțișor de aur la gît, și vei avea locul al treilea în cîrmuirea împărăției!" 17. Daniel a răspuns îndată înaintea împăratului: "Ține-ți darurile, și dă altuia răsplătirile tale! Totuși, voi citi împăratului scrierea, și i-o voi tîlcui. 18. Împărate, Dumnezeul cel Prea Înalt dăduse tatălui tău Nebucadnețar: împărăție, mărime, slavă și strălucire; 19. și din pricina mărimii pe care i-o dăduse, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau și tremurau înaintea lui. Căci împăratul omora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
și vedeniile din capul meu m-au înspăimîntat. 16. M-am apropiat de unul din cei ce stăteau acolo, și l-am rugat să-mi dea lămuriri temeinice cu privire la toate aceste lucruri. El mi-a vorbit și mi le-a tîlcuit astfel: 17. "Aceste patru fiare mari, sunt patru împărați, care se vor ridica pe pămînt. 18. Dar sfinții Celui Prea Înalt vor primi împărăția și vor stăpîni împărăția în veci, din veșnicie în veșnicie. 19. În urmă, am dorit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Tăceți, căci ziua aceasta este sfîntă; nu vă mîhniți!" 12. Și tot poporul s-a dus să mănînce și să bea. Și au trimis cîte o parte și altora, și s-au veselit mult. Căci înțeleseseră cuvintele care li se tîlcuiseră. 13. A doua zi, capii de familie din tot poporul, preoții și Leviții, s-au strîns la cărturarul Ezra, ca să audă tîlcuirea cuvintelor Legii. 14. Și au găsit scris în Lege că Domnul poruncise prin Moise, ca fiii lui Israel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
a fi mărturisitoare a adevărului Ecclesiei. Reprezentările acestui tip specific de intelectualitate se subsumau unor principii ecleziologice fundamentale: Pravile; Predania; Învățăturile lor, în prelungirea tradiției patristice această elită devenea păstrătoarea și continuatoarea tradiției inaugurate de Sfântul Vasile cel Mare care, tâlcuind pe Sfântul Apostol Pavel, sfătuia comunitatea creștină că: tot ce este de demult, de la Sfinții Părinți predanisit, cinstei este vrednic. Iară adăosăturile cele nouă sunt foarte fără de cale și neputincioase. În situația în care dogmele se interpretau, liturghiile se revizuiau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
copii pe toloacă, făcând păsărele din lut și făcea și Domnul Christos cu dânșii. A lor nu zburau, rămâneau de lut, dar a Domnului Christos îndată cum le făcea zburau."255 În mitologia românească, fiecare pasăre își are propriul destin, tâlcuit în legende și a căror simbolistică influențează viața de zi cu zi a țăranului, fiind "ținută" cu strășnicie. Dintre păsările de casă cu cea mai mare încărcătură de semnificații sunt găina și cocoșul, găina călăuzind momentele semnificative ale vieții, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ne conduce spre experierea „raiului rugăciunii”. în mod deosebit trebuie remarcată și frumusețea de exprimare a Părintelui în paginile lucrării. Cei ce îl cunosc își aduc aminte cu nostalgie de cuvântul său blând, dar cu „putere multă”, prin care a tâlcuit o viață întregă Sfnta Scriptură și a mângâiat în scaunul de spovedanie. Cuvintele folosite sunt delicate, de o tandrețe aparte, sensibile și calde. Dacă rugăciunea este „limbajul lui Dumnezeu către noi și al omului către El”, Părintele demonstrează că este
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Fă-ne să putem înțelege măreția sfințeniei Tale!”; sau „...să ne învrednicim a o primi pe ea”; ori mai vârtos: „ să se arate sfințenia Ta în viața noastră duhovnicească”. După Sf. Teofan Zăvorâtul, „sfințească-se numele Tău” s-ar putea tâlcui după cum urmează: „fie ca frica de Dumnezeu să se afle în inimile noastre, cele ce îți înalță cântare! Și, în virtutea cererii pe care Ți-o facem, dă- ne-o înainte de toate; deoarece cucernica teamă de Dumnezeu este izvorul înțelepciunii celei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ne va găsi nepocăiți și vom rămâne în afara ei. Așadar, atunci când cerem să vie împărăția lui Dumnezeu, să cerem să avem și noi parte de ea, să fim și noi părtași bucuriei și fericirii veșnice. Sf. Simeon al Tesalonicului tâlcuiește astfel: „Vie împărăția Ta, prin asemănarea creștinului cu împăratul care domnește peste faptele sale bune și nu lasă să domnească vrăjmașul prin faptele rele. Se cuvine, de aceea, ca această rugăciune să fie rostită de cei vrednici, de cei care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sângele lui Hristos și lucrează asupra „ființei” sufletului. Iar cuvântul astăzi este pus aici în loc de mereu sau în fiecare zi, după cum spune și Pavel Apostolul: „îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi”. Sf. Ioan Gură de Aur ne tâlcuiește ce înseamnă pâinea cea spre ființă. înseamnă pâinea cea de toate zilele. Iisus Domnul a spus: Facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. însă zicând aceasta, El știa că se adresează unor oameni care viețuiesc în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Acum el semnalează și existența românilor sud-dunăreni, „rumâni din rădăcina cea bătrână”. Un lapidar vers al psaltirii din 1673 („Limba îm voi face condei de scrisoare”) pare a prelungi ecoul Cuvântului de introducere al mitropolitului, mărturisind osârdia de a fi tâlcuit psalmii „vreme-ndelungată, precum am putut mai frumos”, în scopul cointeresării cititorului („să poată trage hirea omului către cetitul ei”). Propunându-și a face din cuvânt instrument de expresie, D. întrezărea, nu doar intuitiv, scrisului său o finalitate estetică. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
le are de răfuit cu noi nu sunt tocmai curate"308. Nu sunt neglijate însă nici resursele pe care i le pun la îndemână cultura și limba altor popoare: "Leben und lehen lassen este un bun proverb german care se tâlcuiește: "Trăiește tu, dar lasă și pe altul să trăiască""309 sau ""Pe arborul tăcerii crește fructul ei, pacea" zice un frumos proverb arab, care se aplică întrucâtva la atitudinea modestă de astăzi a presei române"310. Un alt aspect evidențiat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
un mare teolog și literat, bucurându-se de un prestigiu remarcabil, după cum rezultă dintr-un codice manuscris din secolul al IX-lea: „Apoi trebuie spus pe scurt în ce fel poate să fie înțeles însuși Simbolul credinței, după cum l-au tâlcuit și învățătorii Sfintei Biserici a lui Dumnezeu, adică Fericitul Atanasie, Ilarie, Niceta, Ieronim, Ambrozie, Augustin, Ghenadie, Fulgențiu, Isidor și ceilalți, sau cum ne-au învățat venerabilii învățători și înaintași ai noștri”. Lucrarea care i-a adus celebritatea Sfântului Niceta de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sa îl situa printre cei mai de seama cateheți patristici, după cum rezultă într-un codice manuscris din secolul al IX-lea: „Apoi trebuie spus pe scurt în ce fel poate să fie înțeles însuși Simbolul credinței, după cum l-au tâlcuit și învățătorii Sfintei Biserici a lui Dumnezeu, adică fericitul Atanasie, Ilarie, Niceta, Ieronim, Ambrozie, Augustin, Ghenadie, Fulgențiu, Isidor și ceilalți, sau cum ne-au învățat venerabilii învățători și înaintași ai noștri”. Sfântul Niceta n-a fost doar un misionar desăvârșit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
suita narativă Din povestirile unui vânător de lupi (1912), cam simpluță altminteri, e înviorată de buna intuiție a sufletului infantil. Povestind, autorul își exercită pornirea de a instrui, de a lămuri pe cei înțeleniți în neștiință. Și, totodată, de a tâlcui întâmplările pe care se apucă să le depene. Copilăria, cu ingenuitățile și șăgălniciile ei, este evocată în volumul Zori de iulie (1912) cu un surâs cât duios, cât amuzat (Din vacanțele de iarnă, La cireșe, Din vremea răcanului, Varga domnului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
folosit parabola pentru a le transmite ucenicilor săi înțelesuri duhovnicești, nu prin teorii seci, ci folosind comparații limpezi, care există între lumea fizică și cea spirituală. El îmbracă înțelesurile și învățăturile cerești cu întâmplări care se petrec pe pământ: „El tâlcuiește cele ascunse de la zidirea lumii, prin pilde” (Matei 13, 35). În Noul Testament, exegeții au descoperit 33 de parabole, care se întrec în frumusețe unele pe altele. La frumusețea lor stilistică și adâncimea mesajului moral-religios, se adaugă valoarea actualității: oricare dintre
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și Fiului. Și, așa ați auzit că Tatăl este numit Domn, hai să vă arătăm acum și cum este numit Fiul Dumnezeu. Iată, Fecioara va lua în pântece și va naște Fiu și vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuiește: Cu noi este Dumnezeu (Mt. 1, 23; cf. Is. 7, 14). Vezi cum, pe de-o parte, numele de Domn este folosit pentru Tatăl, iar pe de altă parte, numele de Dumnezeu este folosit pentru Fiul? Căci, așa cum acolo se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
laolaltă cu mine la înțelegerea de care dau dovadă profeții și la înțelepciunea lor spirituală”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea V, p. 110-111) „... Iisus Hristos ...” „Numele Iisus nu este un nume elinesc, ci ebraic, care tâlcuit în limba greacă înseamnă Sotir, adică Mântuitor; și se numește Mântuitor, pentru că a mântuit pe poporul Său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia II, II, în PSB, vol. 23, p. 30) „Numele de Iisus și de Mântuitor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-a, în PSB, vol. 29, p. 295) „... întrucât demnitatea împărătească stă mai presus de orice alt merit și de orice altă putere sau stăpânire, iar numele Hristos înseamnă în primul rând și mai cu seamă puterea împărătească (fiindcă Hristos se tâlcuiește uns, iar din istorie aflăm că mai înainte a fi cineva împărat trebuia să fie uns) și deoarece în demnitatea împărătească se cuprinde toată puterea celorlalte demnități ...” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol.30
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
e modul nașterii lui Dumnezeu. Ar fi prost cineva dacă ar îndrăzni să întrebe astfel de lucruri, pentru că e un lucru negrăit și propriu firii lui Dumnezeu, cunoscut numai Lui și Fiului. La fel e prost a voi cineva să tâlcuiască aceasta în cuvinte. Aceasta e egal cu a întreba: unde e Dumnezeu și cum e Dumnezeu și cum e Tatăl? Dar precum a întreba de aceasta e un lucru lipsit de evlavie și e propriu celor ce nu cunosc pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
gândești la tată, la nașterea de jos. Tatăl a născut fără curgere, iar fecioara a născut fără stricăciune. Nici Dumnezeu n-a suferit curgere născând, căci a născut prin Duhul. Din această cauză nici nașterea Lui de sus nu este tâlcuită, nici nașterea Lui în vremurile din urmă nu rabdă iscodire. Că a născut Fecioara astăzi, o știu! Că a născut Dumnezeu mai presus de timp, o cred! Dar chipul nașterii am învățat să-l cinstesc în tăcere și am primit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Îi aduc neîncetat Domnului 88 cântări de slavă și Imnuri minunate, care întrec orice muzică și parcă ies dintr-un instrument plin de armonie. David psalmodiază: În veac nu se va clinti cel ce locuiește în Ierusalim (Ps. 124, 1). Tâlcuind alegoric această frază, să privim spre Ierusalimul ceresc, acolo unde vor ajunge pentru a trăi veșnic creștinii evlavioși. Aceștia nu vor cunoaște stricăciune în vecii vecilor. Nu vor întâmpina greutăți și probleme, scandaluri și primejdii. Nu vor simți regrete și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
colective, tăria sufletească cu care știe să-și stăpânească bărbătește durerea (...)”. *** Dan COSTA 61: „Hotărât, cu poezia de dragoste nu stăm prea bine. Și asta n-o spune critica, deși ar fi trebuit s-o spună demult și s-o tâlcuiască bine. N-a făcut-o însă pentru că... nici cu critica nu stăm prea bine. Iată însă că au spus-o cititorii și au recunoscut-o poeții înșiși (...). Pare curios, dar așa e: poeții noștri au socotit și mai socotesc și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
preotul țării, dacă se aruncă sorții pentru binele obștii, sau capul familiei, dacă se aruncă pentru unul sau altul, după ce se roagă zeilor cu ochii la cer, trage de trei ori câte un bețișor și, după ce l-a tras, le tâlcuiește după semnele crestate mai Înainte (Tacitus, Germania, X). Deși Tacitus nu explică care sunt semnele trasate pe ramuri, cercetătorii sunt de acord că, În epoca romană, acestea trebuie să fi fost caractere ale alfabetului runic, un alfabet despre care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
le verbe " a se însufleți " font pârtie du même champ sémantique. La traduction littérale de la métaphore source est " l'esprit de la verdure ". Le traducteur recrée la figure dans la langue cible, ce qui apporte un surcroît de poéticité. " [...] un uliu tâlcuiește/rotire de soarta. " " [...] un autour interprète/le rond de destinée. " (Peisaj trecut/Paysage d'antan) (Miclău, 1978 : 345) ; " [...] un autour interprète/la roue du destin. " (Paysage d'antan) (Poncet, 1996 : 128). Și la traduction de Paul Miclău est littérale, celle
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]