566 matches
-
bisericii (Istoria bisericească, 1845). Sub semnătura Al. Lesviodanu, a tipărit două epigrame în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1840). SCRIERI: Antichități despre Crucea Domnului Nostru Iisus Hristos, București, 1857. Traduceri: Noaptea și ziua Rossiei sau Mitologia slavonilor, București, 1836; Tâlcuirea viselor, București, 1836; Povestiri din spaimile vrăjitorești, pref. trad., București, 1839; Istoria bisericească, București, 1845. Repere bibliografice: Barbu Lăzăreanu, Cu privire la..., București, 1971, 263-267; G. Bezviconi, Necropola Capitalei, București, 1972, 136; Dicț. lit. 1900, 388. L.V.
GEANOGLU-LESVIODAX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287209_a_288538]
-
foarte elementar și naiv”, unde „învățăturile morale sunt introduse în mod silnic, fără nici o legătură”. Aproape concomitent, în 1968, apăreau lucrări precum cea a lui Dietrich Schmidtke, Geistliche Tierinterpretation..., unde se operau cu finețe distincțiile necesare între alegorie, fabulă, parabolă, tâlcuire, simbol, semn. Analize atente au demonstrat că de-a lungul Evului Mediu, în ce privește Fiziologul nu interesa opoziția adevărat/neadevărat din perspectiva științelor naturii, ci posibilitatea oferită de însușirile unui animal de a servi drept significans în construirea unei similitudo fie
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
un midraș la Geneză, cap. 41, când Iosif este chemat să tâlcuiască un vis profetic al lui Faraon. Capitolul este alcătuit din trei părți: vv. 1‑13 (Nabucodonosor cheamă magii de la curte și le cere să îi descopere visul și tâlcuirea lui), vv. 14‑45 (Daniel povestește visul și îi dezvăluie semnificația), vv. 46‑49 (mărturisirea de credință a regelui). Vom prezenta și analiza mai departe fragmentele referitoare la vis și interpretarea lui, fragmente de importanță majoră în anticristologia Părinților Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sa absolută. Să revenim însă la capitolul 17, care descrie „desfrânata cea mare” (17,1), „Babilonul‑cel‑mare”, „mama desfrânatelor și‑a urâciunilor pământului” (17,5). Capitolul poate fi împărțit în două secțiuni: vedenia propriu‑zisă (vv. 1‑6) și tâlcuirea vedeniei făcută de un angelus interpres (vv. 8‑18). Între cele două secțiuni există un verset de legătură. „Desfrânata cea mare”, replică, in negativo, a Femeii din capitolul 12, trăiește în deșert, „șezând pe o fiară roșie”. Ea este „îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
al Cyrului Introducere În Bibliotheca, cod. 203, patriarhul Fotie îl prezintă pe Theodoret (393‑466) în felul următor: „Am citit din fericitul Theodoret, episcop al Cyrului, un Comentariu la Daniel. Acest iscusit scriitor îi întrece cu mult, în înțelegerea și tâlcuirea scrierilor profetice, nu numai pe Hipolit, ci pe mulți alți autori. [...] Într‑un cuvânt, el se numără printre cei mai buni exegeți și nu este ușor să găsim pe cineva care să tâlcuiască mai bine ca el. Se poate ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
minte să noteze pe vreo pagină de sbornic decizia sa de a părăsi viața publică spre a se retrage în mănăstire, probabil că însemnarea lui ar fi arătat la fel (proclamând, adică, aceeași fuga mundi pe care o repetă, obsedant, tâlcuirile gesturilor care duc la monahism) ca mărturisirea pe care o va insera în propria cronică, peste secole, marele vornic Radu Popescu, și el autor al unui gest asemănător ce l-a „ transformat” în monahul Rafail de la Mănăstirea bucureșteană Radu Vodă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
libertinajului sexual - „Carele e cu trei cununii, acéia nuntă fără de lége (cum zice sfetâi Grigorie) și unele ca acélea le urăște besérica ca niște spurcăciuni; iară se socotesc e mai bună decât înălțarea curviei”216 -, punct de vedere „mirenesc” - precizează „tâlcuirea” - ce vădește o flexibilitate relevabilă: „însă légea mirenească sufere a treia însurare, și copiii care se nasc într-însa zice să le fie pre lége și-i chiamă și întru moștenire. Iară canoanele pre cela ce e însurat a treia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o femeie primește mângâieri erotice de la o altă femeie, se va despărți de soț sau va deveni văduvă: ea nu va cunoaște, totuși, în mai mică măsură, secretele celei cu care are relații sexuale” 496. Văduva visată difuzează - în cele mai multe tâlcuiri - negativul în care mentalul o încadrase (francezii, de pildă, numesc văduvă [veuve] instrumentele uciderii - spânzurătoarea, ghilotina, dând expresie „sensului castrator dat de limbajul popular sau argotic acestui cuvânt” - la veuve poignet „văduva lu’ Pumnu”, adică „mâna masturbatorului” 497). Văduvă de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
clasice sunt manevrate cu relativă ușurință. Uneori simbolul este folosit doar ca „semnal” („[...] cu fața cătră răsărit îl îngropăm de sămnăm învierea, că cum apune sorele și iară răsare, așé și mortul apune în pământul și iară să vor scula”), tâlcuirea alegoriei (soarele ca simbol al perpetuei „învieri”) urmând a o face ascultătorii - presupun - avizați în materie și familiarizați cu asemenea decriptări. Teza „egalității în fața morții”, sesizabilă în „definiția” citată mai sus, este - adevărat - un topos precreștin 623, dar prelucrarea pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le adună în volumul Cu aripile întinse. Amintiri din estompate vremuri (1932). După o încercare în dramaturgie - piesa Vâltoarea (sau Învingătorii) este acceptată în 1934 în repertoriul Teatrului Național din București, dar nu e reprezentată - mai dă tiparului „studiul psihico-social” Tâlcuirile bufniței albe sau Religia aristocrației intelectuale (1937), un volum memorialistic, Din volbura vremii. Însăilări (1939), și romanul Cântec în amurg (1942). Prezent cu niște amintiri în „Convorbiri literare” și cu însemnări de călătorie în „Jurnalul de dimineață”, după 1944 scriitorul
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
conservator, antimodernist și antidemocratic. Execrând, ca Lucrețiu, „aurul” care corupe totul, autorul propovăduiește o întoarcere la valorile cardinale (frumos, elegant și moral), singurele ce pot conduce la țelul dorit - „Țară mândră și oamenii destoinici și tari”. „Coloritul literar” al lucrării Tâlcuirile bufniței albe, ce ar fi fost cerut de C. Rădulescu-Motru, este destul de stângaci, pueril chiar pe alocuri, încât cititorul nu e convins în privința modalităților de atingere a obiectivelor, dar o anume vervă pamfletară nu-i lipsește autorului când descrie „decăderea
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
înfățișează, totuși, credibil și cu finețe înfiriparea iubirii dintre cincagenarul Andrei Codru și studenta Irina Severeanu, în ciuda numeroaselor obstacole exterioare sau interioare, a căror înfrângere asigură tensiune și dinamism intrigii. SCRIERI: Cu aripile întinse. Amintiri din estompate vremuri, București, 1932; Tâlcuirile bufniței albe sau Religia aristocrației intelectuale, București, [1937]; Din volbura vremii. Însăilări, București, [1939]; Cântec în amurg, București, [1942]. Repere bibliografice: Radu Stănescu, Unul din cei mulți, „Neamul românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
București, [1939]; Cântec în amurg, București, [1942]. Repere bibliografice: Radu Stănescu, Unul din cei mulți, „Neamul românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
bibliografice: Radu Stănescu, Unul din cei mulți, „Neamul românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
Neamul românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464; Alex. Anestin, „Din volbura vremii”, „Ordinea
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
1932, 8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464; Alex. Anestin, „Din volbura vremii”, „Ordinea”, 1939, 2267; Iosif E. Naghiu, „Din volbura vremii”, F, 1939, 10; a. m
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464; Alex. Anestin, „Din volbura vremii”, „Ordinea”, 1939, 2267; Iosif E. Naghiu, „Din volbura vremii”, F, 1939, 10; a. m., „Din volbura vremii”, „Jurnalul”, 1940, 109; Predescu, Encicl
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
Nume și fapte din istoria culturii românești, București, 1983; Lazăr Leon Asachi în cultura românească, Sibiu, 1985; Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918), București, 1986; Contribuții istorice privind perioada 1918-1939, București, 1987; Românitate, continuitate, unitate, Sibiu, 1988; Tâlcuiri noi la texte vechi, București, 1989; Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă, îngr. Dumitru Stăniloae, București, 1995; De la Gherman din Dacia Pontică, Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Gh. Lazăr, Sibiu, 1997; Amintirile mitropolitului
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
Cel care l-a veselit pe Zaheu, care l-a întristat pe tânărul bogat, care i-a smintit pe preoții vechiului Israel și l-a indispus pe scepticul Pilat? Alături de apostoli și profeți, cărturarii păstrează nu doar un „mesaj” (prin tâlcuirea Evangheliei), ci virtuțile discernerii și ale clarviziunii. Când polemizează, Sfinții Părinți polenizează. Teologia, înrădăcinată în sfințenia Cuvântului revelat, este vizionară. Într-o aglomerație de pastișe, teologia face efortul să recunoască „mozaicul lui Hristos”. Fără această charismă profetică, Biserica nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
textele monastice - iar tonul introducerilor lui C. Bădiliță la literatura monastică a Răsăritului dovedește acest dureros adevăr. Nu orice traducător este un savant și nu orice savant este un bun interpret al teologiei patristice. Când este vorba mai ales despre tâlcuirea textelor misticilor, atunci premisele unei reale hermeneutici simpatetice nu trebuie desconsiderate. Rostul scrierilor duhovnicești ale Părinților deșertului nu este acela de a hrăni polemici contemporane sau de a excita câteva curiozități intelectuale 1. Scopul Părinților era zidirea comunității ecleziale și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Cunoscute cititorului român prin traducerile apărute la Editura Deisis în colecția „Mistica”, seria „Scrieri duhovnicești de la Simonos Petras”, cuvântările și catehezele arhimandritului Emilianos apar în trei volume distincte: Monahismul - pecetea adevărată (1999), Viața în Duh (2001) și, în pregătire, o tâlcuire la Psalmi intitulată Să ne veselim de Domnul 1. Excelenta ediție românească a cărții despre „viața în Duh” confirmă impresiile pe care cititorii și le-au putut face la apariția volumului despre „pecetea adevărată”. Venerabilul stareț al mănăstirii Simonos Petras
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adoarmă sub lumina lină de apus, a veșnicului „Soare al dreptății” (Maleahi 3, 20). Precum parfumul obținut din esențele tari, cunoașterea care înflorește din nuntirea minții noastre cu înțelepciunea Cuvântului se răspândește în spațiu și, mai ales, rezistă în timp. Tâlcuirea are o desfășurare proprie, cu ritmuri dictate de gramatica liturgică și sintaxa trinitară a cunoașterii lui Dumnezeu. Orice punct de acumulare în graficul comprehensiunii reprezintă un pasaj de trecere a inteligenței noastre paupere în „Sinele lărgit” al Cuvântului. Tălmăcind Cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Cântarea Cântărilor; Despre fericiri; Despre rugăciunea domnească; Despre instituțiile creștine (1982); Maxim Mărturisitorul, Ambigua (1983); Atanasie cel Mare, Cuvânt Împotriva elinilor; Cuvânt despre Întruparea Cuvântului; Trei cuvinte Împotriva arienilor (1987); Epistole; Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie (1988); Chiril al Alexandriei, Tâlcuirea psalmilor (1989; 1990; 1991); Maxim Mărturisitorul, Scrieri și epistole hristologice și duhovnicești (1990); Simeon Noul Teolog, Imnele iubirii dumnezeiești (1990); Chiril al Alexandriei, Închinarea și slujirea În duh și adevăr (1991); Chiril al Alexandriei, Glafire (1992); Paladie, Istoria lausiacă (Lavsaicon
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
teologică de la Sibiu; al doilea și al treilea volum din Filocalie, consacrate În Întregime scrierilor Părintelui bizantin. Al doilea volum, apărut În 1947, conținea cinci scrieri : Cuvântul ascetic; Capete despre dragoste; Capete teologice (gnostice); Întrebări, nedumeriri și răspunsuri; În sfârșit, Tâlcuire la Tatăl nostru (Orationes dominicae breuis expositio). În volumul III, apărut În 1948, au fost traduse și comentate Întrebări către Thalasie (Quaestiones ad Thalassium). Aici, ca și pentru Pseudo-Dionisie, tânărul profesor din Sibiu folosește fără nici o ezitare și fără nici un parti
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Tovarășul lui a răspuns și a zis: "Aceasta nu este altceva decît sabia lui Ghedeon, fiul lui Ioas, bărbatul lui Israel; Dumnezeu a dat în mîinile lui pe Madian și toată tabăra." 15. Cînd a auzit Ghedeon istorisirea visului și tîlcuirea lui, s-a aruncat cu fața la pămînt, s-a întors în tabăra lui Israel, și a zis: "Sculați-vă, căci Domnul a dat în mîinile voastre tabăra lui Madian." 16. A împărțit în trei cete pe cei trei sute de oameni, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]